Fitch confirmă ratingul României la BBB-, perspectivă stabilă

FitchRatings a confirmat ratingul în valută străină (IDR) al României la „BBB-” cu o perspectivă stabilă.

ROMÂNIA: INDICATORI CHEIE DE EVALUARE

Puncte forte și puncte slabe structurale: ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de intrările de capital aferente care susțin convergența veniturilor, finanțele externe și stabilitatea macroeconomică. PIB-ul pe cap de locuitor, indicatorii de guvernanță și de dezvoltare umană sunt peste egali din categoria „BBB”. Acestea sunt echilibrate în raport cu bugetele duble mari și deficitele de cont curent (CAD) în raport cu economii similare, un istoric slab de consolidare fiscală, rigidități bugetare ridicate și o poziție relativ ridicată a debitorului extern net.

Deficite bugetare semnificative: Deficitul bugetar (termeni ESA) în 2023 este estimat la 6,1% din PIB, practic neschimbat din 2022 și cu mult peste ținta inițială a guvernului de 4,4%. FitchRatings a revizuit traiectoria deficitului pe termen mediu în lumina poziției de pornire mai puțin favorabile și a majorărilor semnificative ale pensiilor legiferate în ianuarie și septembrie 2024, cu un impact estimat de relaxare fiscală de 1,8% din PIB în 2025. Fitch proiectează deficite publice de 6% din PIB în 2024 și 6,4% în 2025.

Fitch se așteaptă la o consolidare fiscală semnificativă pe termen mediu, care va fi ajutată de reintroducerea regulilor fiscale ale UE. Cu toate acestea, există riscuri semnificative de scădere, având în vedere că incertitudinile actuale legate de planurile fiscale postelectorale și derapajele fiscale recente au afectat negativ credibilitatea politicii.

Creșterea datoriei publice: Fitch estimează că datoria publică va crește la 53,3% din PIB în 2025, de la 48% în 2023, dar încă sub mediana actuală „BBB” de 57,5%. În ultimii ani, creșterea nominală solidă, datorată parțial creșterii inflației, a contribuit la limitarea creșterii datoriilor. Cu toate acestea, revizuirile în sus ale previziunilor Fitch privind deficitul și o încetinire semnificativă a creșterii nominale au determinat datoria/PIB în creștere.

Încetinirea economiei: Elanul de creștere a economiei românești a încetinit în 2023, similar modelului majorității statelor membre UE. Conform datelor preliminare, PIB-ul mediu anual a fost de 2% în 2023, comparativ cu 4,1% în 2022. Cu toate acestea, creșterea PIB-ului este încă peste media UE, ilustrată de o creștere de 1% pe an (ajustată sezonier) în trimestrul 423, comparativ cu 0,3 % în UE. Estimăm o creștere de 3% în 2024 și 2025, comparativ cu prognoza pentru zona euro de 0,7% și, respectiv, 1,7% și în conformitate cu mediana actuală „BBB” de 3,1%.

Intrările mari de fonduri UE, inclusiv fondurile de coeziune din noul cadru financiar multianual (2021-2027) și fondurile de redresare și reziliență, vor rămâne motoarele cheie ale creșterii și investițiilor pe termen mediu. Dincolo de stimulul direct al cererii, fondurile UE ar trebui să îmbunătățească și potențialul de creștere al economiei, accelerând recuperarea față de nivelul UE.

Scăderea inflației: inflația a scăzut mai repede decât se aștepta în 2023, în principal din cauza dinamicii favorabile a prețurilor alimentelor. Inflația (măsuri naționale de IPC) a fost de 6,6% în decembrie 2023, cu peste 10 puncte procentuale sub vârful de 16,8% din noiembrie 2022, dar încă semnificativ peste ținta de inflație de 2,5% +/-1 pp a Băncii Naționale a României. Presiunile subiacente ale prețurilor sunt mai persistente, semnalate de o inflație de bază care persistă peste IPC din aprilie 2023. Fitch estimează că inflația IAPC va ajunge la 5,1% în 2024 și 3,5% în 2025, cu riscuri înclinate spre sus.

Multiple alegeri în 2024: Marea coaliție a celor mai mari două partide (Partidul Social Democrat și Partidul Național Liberal), care a fost formată în noiembrie 2021, s-a dovedit stabilă, deoarece țara se pregătește pentru patru alegeri din acest an: alegerile UE și cele municipale din iunie și alegeri prezidențiale și generale programate până la sfârșitul anului 2024. Relaxarea fiscală preelectorală a partidelor la guvernare, în primul rând majorările de pensii nefinanțate cronometrate cu alegerile generale, stau la baza riscurilor fiscale pe termen mediu.

Ajustare externă modestă: CAD s-a redus la aproximativ 7% din PIB în 2023 de la 9,1% în 2022, dar încă cu mult peste mediana „BBB” de 1,7%. Fitch estimează că CAD se va stabiliza în intervalul de 5-7% din PIB, în concordanță cu media sa dinaintea pandemiei. România va continua să aibă unul dintre cele mai mari CAD-uri din Europa Centrală și de Est și categoria „BBB”, reflectând parțial provocările de competitivitate. În ciuda CAD ridicat, România nu s-a confruntat cu presiuni de finanțare externă în perioada de înăsprire monetară globală din 2022 și 2023.

Sector bancar solid: Sectorul bancar românesc este bine capitalizat (raportul standard de capital propriu Tier 1 de 18,8% la sfârșitul trimestrului 3T23), profitabil (rentabilitatea anuală a activelor 9M23 1,9%), lichid și finanțat cu depozite granulare ale clienților locali (împrumuturi brute/client). depozite de 69%). Calitatea activelor a rămas rezistentă la încetinirea economiei, inflația ridicată și costurile îndatorării, creditele neperformante fiind stabile la 2,6%. Fitch se așteaptă ca profitabilitatea să atingă apogeul în 2023, dar ar trebui să rămână rezonabil pe termen scurt pentru băncile mai mari, în ciuda poverii impozitului pe cifra de afaceri în vigoare din 2024. Impactul impozitului asupra profitabilității va fi probabil mai pronunțat pentru băncile mai mici.

ESG – Guvernare: România are un Scor de relevanță ESG (RS) de „5[+]” pentru Stabilitate Politică și Drepturi și Statul de Drept, Calitatea Instituțională și de Reglementare și Controlul Corupției. Aceste scoruri reflectă ponderea mare a Indicatorilor de guvernare a Băncii Mondiale (WBGI) în Modelul de evaluare suverană (SRM) al FitchRatings. România are un clasament WBGI moderat la 59,1 puncte procentuale, reflectând un record recent de tranziții politice pașnice, un nivel moderat al drepturilor de participare la procesul politic, capacitate instituțională moderată, statul de drept consacrat și un nivel moderat de corupție.

De asemenea, Fitch indică câțiva factori care ar putea, individual sau colectiv, să ducă la o acțiune negativă de rating/downgrade:

-Fiscal: Eșecul consolidării conturilor fiscale pe mediu, creșterea semnificativă a raportului datorie publică/PIB.

-Macro/Extern: dovezi ale unor efecte negative asupra credibilității politicilor, stabilității macroeconomice și lichidității externe, care decurg din cauza fiscală și CAD ridicată.