Fitch confirmă ratingul de țară al României la BBB- cu perspectivă negativă

Vești proaste pentru economia României. Pe fondul tensiunilor regionale și cu o inflație galopantă, România rămâne la BBB- cu o perspectivă negativă, potrivit Fitch Ratings.

Acesta descurajează și mai mult investitorii în contextul regional și internațional actual. O analiză pe care am realizat-o în luna ianuarie a acestui an cu privire la pierderea încrederii investitorilor în economia României pare să fi prezis pe deplin situația actuală.

Principalele concluzii ale raportului de țară al Fitch Ratings

Credite

Fitch consideră că ratingul „BBB-” al României este susținut de apartenența la UE și de fluxurile de capital ale UE care susțin investițiile și stabilitatea macroeconomică. Experții consideră că acestea sunt echilibrate cu un buget mai mare și cu deficite de cont curent mai mari decât cele similare, un istoric slab de consolidare fiscală și rigidități bugetare ridicate și o poziție relativ ridicată a debitorului extern net.

Perspectiva negativă

Perspectiva negativă oferită de Fitch reflectă incertitudinea continuă cu privire la implementarea politicilor de abordare a dezechilibrelor fiscale structurale pe termen mediu și impactul războiului din Ucraina și crizei energetice asupra performanței economice, fiscale și externe a României.

Provocări accentuate pe termen scurt

În opinia Fitch Ratings, invazia rusă a Ucrainei reprezintă un factor de frânare macro semnificativ, deoarece va spori riscurile pe termen scurt pentru creștere și inflație și, într-o măsură mai mică, pentru finanțele publice și externe. Legăturile comerciale și de export cu Rusia — precum și Ucraina și Belarus — sunt minime (exporturile către cele trei țări au reprezentat doar 2,3% din total în 2020) și, spre deosebire de alte țări din regiune, România importă doar o cotă redusă din gaz din Rusia (20%, restul este produs intern). Cu toate acestea, creșterile abrupte ale prețurilor mărfurilor de bază, perturbările din partea ofertei și creșterea mai slabă în principalii parteneri comerciali ai României (în principal zona euro) vor avea efecte semnificative, sporind riscurile pe termen scurt.

Factorul cheie al creșterii investițiilor publice

Fitch se așteaptă ca creșterea PIB-ului să încetinească la 2,1% în 2022 (de la 5,9% în 2021), reflectând o încetinire a consumului privat și a exporturilor. Deși guvernul a pus unele măsuri pentru a compensa costurile mai mari ale energiei, acestea vor fi probabil insuficiente pentru a preveni o pierdere a puterii de cumpărare. Fitch se așteaptă ca investițiile publice să ofere un impuls în 2H22, în conformitate cu absorbția mai mare a Cadrului de finanțare multianual 2014-2020 și a Fondului pentru redresare și rezistență (PNRR). În 2023 Fitch se așteaptă ca dinamica investițiilor să se accelereze în continuare, ceea ce, combinat cu ipoteza noastră de normalizare a comerțului extern și a lanțurilor de aprovizionare, va ridica creșterea la 4,8%.

Inflația rămâne la nivel ridicat pe termen lung

Fitch estimează că indicele armonizat al prețurilor de consum (IAPC) va ajunge în medie la 10% în 2022 (cea mai mare rată din 2004), cu inflația probabil să atingă două cifre în T2-22 și posibil în 3T22 (de la 7,9% în februarie), reflectând o trecere semnificativă. din creșterea prețurilor la energie și a mărfurilor, precum și a efectelor secundare. Guvernul a impus un plafon la prețurile energiei electrice și gazelor pentru gospodării și unele companii până în aprilie 2023, ceea ce ar trebui să limiteze oarecum presiunile inflaționiste. Spre deosebire de alte regiuni, creșterea salariilor pare moderată (în primul rând din cauza restrângerii salariilor publice). Totuși, este posibil ca tensiunile să crească pe măsură ce piața muncii se îngustează, iar angajații simt o presiune asupra standardului lor de trai. Fitch se așteaptă ca inflația să se diminueze la 5,5% în 2023, reflectând efectele de bază.