Pe măsură ce România se pregătește pentru alegerile prezidențiale, peisajul politic devine din ce în ce mai plin de acuzații de tactici de dezinformare, în special folosind ferme de troli.
În centrul controversei actuale este Mircea Geoană, un candidat independent acuzat că folosește o fermă de troli sau că a colaborat cu consultanți străini pentru a influența opinia publică și a influența procesul electoral. Geoană este fostul secretar general adjunct al NATO, iar recent și-a dat demisia din funcție și a devenit candidat la Președinția României.
Acuzația inițială a fost făcută publică de Elena Lasconi, o altă candidată în cursă, care a legat Geoană de Tal Hanan, un om de afaceri israelian cunoscut pentru orchestrarea campaniilor de dezinformare în diferite țări.
Acuzațiile împotriva lui Geoană au fost ulterior ridicate în mod proeminent de premierul Marcel Ciolacu, care susține că într-o clădire din București funcționează o fermă de troli pentru a susține campania lui Geoană. Ciolacu a cerut o anchetă de către Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) Română pentru a evalua legalitatea acestor presupuse activități.
Având în vedere aceste acuzații severe, Geoană a negat ferm implicarea cu Hanan sau cunoașterea operațiunilor sale. El a descris acuzațiile drept „inacceptabile” și le-a caracterizat ca parte a unei campanii mai ample de discreditare pentru a-i submina candidatura. Echipa sa a respins afirmațiile ca dezinformare, afirmând că acestea au scopul de a distrage atenția alegătorilor de la problemele reale aflate în joc în alegeri.
Investigația acuzațiilor
Ca răspuns la acuzațiile publice, Toni Greblă, președintele AEP, a anunțat că, deși nu a fost depusă nicio cerere oficială cu privire la presupusa fermă de troli. Pe de altă parte, Greblă a afirmat că instituția pe care o conduce colaborează activ cu autoritățile relevante pentru a investiga în continuare aceste afirmații. Greblă a subliniat că orice constatări vor fi tratate în cadrul legal, subliniind importanța menținerii integrității electorale.
Acuzațiile de genul celor care îl privesc pe Geoană nu sunt incidente izolate, ci fac parte dintr-o tendință globală mai semnificativă, în care manipularea digitală și tacticile de dezinformare sunt din ce în ce mai folosite în campaniile politice.
Pe măsură ce se apropie alegerile prezidențiale, acuzațiile la adresa lui Mircea Geoană evidențiază caracterul controversat al mediului politic din România. Utilizarea potențială a fermelor de troli și a consultanților străini subliniază o recunoaștere tot mai mare a provocărilor reprezentate de manipularea digitală în alegerile moderne.
Cu investigațiile în desfășurare și tensiunile politice în creștere, alegătorii vor urmări îndeaproape modul în care se desfășoară aceste acuzații și impactul lor asupra viitoarelor alegeri.