Dosarele Uber în România: lobby sau trafic de influență?

Comunicările secrete dintre angajații Uber dezvăluie strategii ilegale de extindere pe alte piețe, inclusiv în România.

Publicația britanică The Guardian a publicat scurgerea masivă de informații din arhivele corporației Uber, co-sponsorizată de partenerii media din 29 de țări și Consorțiul Internațional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ).

Potrivit Rise Project, Uber a apelat la metode învechite pentru a se adresa politicienilor puternici din România. Pentru a funcționa, firma a cheltuit o cantitate mare de bani pentru angajarea de consultanți pentru a-i convinge pe politicieni să schimbe legislația.

„Operațiunea Uber” a implicat peste 100 de politicieni și factori de decizie din 17 țări diferite, Emmanuel Macron și Joe Biden, precum și membri ai Parlamentului European și reprezentanți ai Comisiei Europene.

În România, documentele scurse demonstrează coordonarea care a avut loc între directorii Uber din București, consultanții externi și oficialii locali.

trafic de influență sau lobby?

Analizând rezultatele acestei anchete, dosarul Uber se încadrează în traficul de influență. De ce? Pentru că, dacă acuzațiile sunt adevărate, angajații Uber au recurs la metode ilegale de modificare a legislației.

În primul rând, în România, legea care reglementează lobby-ul în România este elaborată, dar nu a fost adoptată. În România, lobby-ul profesional nu este încă reglementat, iar activitatea de influență este deja desfășurată de asociații comerciale, corporații, organizații neguvernamentale (ONG), societate civilă, sindicate, sindicate patronale, think tank-uri, avocați și alte persoane sau grupuri.

Totuși, față de lobby, traficul de influență este o infracțiune de corupție prevăzută de lege. Traficu de influență constă în primirea sau revendicarea de bani sau alte beneficii sau acceptarea de promisiuni, sau cadouri, direct sau indirect, săvârșite de o persoană care are influență sau se crede că are influență asupra unui funcționar sau a altui angajat, pentru a-l determina să facă sau nu un act care intră în atribuţiile sale. Ceea ce, potrivit legii, este ceea ce a făcut Uber.

Chiar dacă se știe că România este o țară coruptă, astfel de cazuri ar trebui să zguduie societatea românească. Se vede cât de ușor pot fi influențați politicienii români, în special cei care ocupă funcții de conducere. Așa se pot schimba legile de la o zi la alta, mascate foarte ușor de liderii politici și „influencerii” acestora

Despre acțiunile Uber în România

Din 2015, când Uber a început să desfășoare afaceri în România, compania a reușit să schimbe legea pentru a permite toate activitățile de transport de pasageri de tip urban, interzicând în același timp transportul de pasageri contra cost fără permis de taxi.

Rise Project a constatat că Peter Imre, o persoană influentă în societatea românească, care s-a stins din viață în urmă cu câteva zile, era persoana care putea garanta relația dintre Uber și regiunea politică. Peter Imre a fost CEO al Adevarul Holding și a fost un consultant local bine conectat în politica românească.

Potrivit dezvăluirilor, Uber a reușit să convingă multe personalități politice aflate în funcții înalte la acel moment. Politicieni români precum ministrul Transporturilor (Ioan Rus), Secretarul de Stat în Ministerul Transporturilor (Iulian Tache), Vicepreședintele Comisiei pentru Transporturi din Parlament (Mircea Toader), Președintele Senatului (Călin Popescu-Tăriceanu), președintele Consiliului Concurenței (Bogdan Chiritoiu), ministrul pentru Societatea Informațională (Sorin Grindeanu – acum ministrul Transporturilor) și mulți alții.

Desigur, nimeni din România nu recunoaște că a avut o discuție cu un oficial Uber, dar timpul va spune dacă ancheta jurnalistică a fost adevărată sau nu.