Democrația respinsă: 41% dintre tinerii români preferă dictatura

Un studiu recent realizat de GlobSec a dezvăluit o tendință interesantă în rândul tinerilor români. Acesta a dezvăluit că 41% dintre persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 34 de ani cred că o dictatură ar putea fi un sistem politic potrivit pentru România.

Cercetarea a intervievat 1.000 de români, evidențiind o diviziune generațională semnificativă în credințele politice. În timp ce doar 25% dintre cei peste 55 de ani care au experimentat epoca comunistă direct ar accepta revenirea la totalitarism, majoritatea respondenților mai tineri își exprimă nemulțumirea față de cadrul democratic actual. Acest sentiment sugerează o deconectare între idealurile democrației și experiențele trăite ale generațiilor mai tinere.

Experții atribuie această înclinație spre autoritarism mai multor factori. Mulți tineri români se simt lipsiți de drepturi și percep democrația ca fiind ineficientă în a-și răspunde nevoilor și aspirațiilor. Atractia dictaturii provine adesea din promisiunile sale de egalitate și stabilitate, care par atrăgătoare în contrast cu haosul și inegalitatea percepute prezente în sistemele democratice.

Mai mult, ascensiunea ideologiilor extremiste pe platformele de social media a influențat și mai mult acest demografic, făcând ideile autoritare să pară mai atractive.

Aceste constatări au implicații îngrijorătoare pentru peisajul politic al României. Pe măsură ce tinerii alegători gravitează din ce în ce mai mult spre sentimente antidemocratice, există riscul ca aceste opinii să se manifeste în viitoarele alegeri, subminând instituțiile și procesele democratice. Sprijinul tot mai mare pentru partidele de extremă dreapta în rândul tinerilor indică o schimbare care ar putea avea efecte de durată asupra guvernării României și a relației acesteia cu valorile democratice europene.

Trebuie să admitem că acceptarea dictaturii în rândul tinerilor români reflectă probleme societale mai profunde care merită o atenție urgentă. Subliniază necesitatea ca liderii politici să se implice în mod semnificativ cu tinerii, să le abordeze preocupările și să promoveze un mediu în care valorile democratice pot prospera. Fără măsuri proactive de contracarare a acestor tendințe, România se poate confrunta cu provocări semnificative în păstrarea integrității sale democratice în anii următori.