Declarațiile politice ale lui Klaus Iohannis pun în pericol relațiile externe ale României

În timpul acestei săptămâni, Klaus Iohannis a pus în pericol, prin declarațiile politice pe care le-a făcut, relațiile externe ale României. Conform Constituției, președintele este cel care coordonează politica externă a țării, dar, dacă este să judecăm după această săptămână, Klaus Iohannis nu prea și-a făcut treaba în această privință.

Cum au deteriorat declarațiile lui Klaus Iohannis relațiile României cu Franța

Președintele României a mințit românii în legătură cu situația epidemiei de COVID-19 din Franța. Totul s-a întâmplat în timpul unei conferințe de presă transmisă în direct la televiziunile românești, când Iohannis a spus jurnaliștilor că România nu trebuie să ajungă, prin deschiderea școlilor, în situația Franței care a greșit în lupta cu COVID-19.

Conform lui Iohannis, Franța ar fi deschis experimental o școală și urmare a acestui fapt copiii și cadrele didactice s-au îmbolnăvit de COVID-19 în scurt timp.

Franța a negat declarațiile președintelui și a spus că nu sunt altceva decât informații false. Mai mult, publicații franceze l-au acuzat pe Klaus Iohannis de răspândire de informații false privind situația COVID-19 din Franța.

După incident, președintele Emmanuel Macron și președintele Klaus Iohannis au discutat telefonic. Versiunea oficială a părții române este că cei doi au discutat despre situația COVID-19, fără a preciza și dacă s-a discutat despre informațiile false răspândite de către președintele român despre situația din Franța.

Cum au pus în pericol declarațiile lui Klaus Iohannis relațiile României cu Ungaria

În aceeași săptămână, câteva zile mai târziu, Iohannis, un apropiat al PNL, a încercat să folosească o oportunitate politică pentru a-și ajuta partidul să câștige câteva procente din cele pe care le-a pierdut în ultima perioadă. Astfel, Iohannis a considerat oportun să acuze Opoziția că vrea să vândă ungurilor Ardealul, o acuzație care a fost criticată chiar de televiziunile apropiate președintelui ca fiind un ”teatru de un prost gust desăvârșit”.

Declarațiile sale nu au primit replică de la premierul ungar, situat pe același nivel diplomatic, ci din partea ministrului ungar de externe, Péter Szijjártó, care l-a îndemnat pe Iohannis să arate mai mult respect pentru unguri. Mai mult, Szijjártó a atras atenția că declarațiile președintelui României nu sunt deloc civilizate și ar putea incita la ură.

Premierul Victor Orban, într-un interviu acordat presei din Ungaria, a declarat că nu consideră oportun să ridice mănușa aruncată pe jos de Ioahnnis, dar că va analiza situația.

La rândul ei, Opoziția din România a respins acuzațiile, spunând că nu au altă legătură decât cu faptul că președintele dorește să recupereze pentru PNL procentele pe care această formațiune le-a pierrdut în ultima vreme.

Fidesz, partidul de guvernământ maghiar, a emis un comunicat oficial în care afirma că este trist să constate că, în timp ce Ungaria trimite ajutoare în România, președintele român incită la ură etnică.

De ce comite atât de multe greșeli președintele român în ultima perioadă?

Președintele nu mai este atent 100% pe politica externă. Problema sa principală acum este pierderea de către PNL a 13 procente de încredere de la declanșarea stării de urgență în România și până acum, adică în decurs de doar 45 de zile. Este o scădere uriașă, mai ales din perspectiva alegerilor locale și generale din acest an.

Astfel, să pierzi 13% în 45 de zile este un record negativ pentru orice formațiune politică, nu numai pentru liberali. Cu toate acestea, nu credem că președintele va putea recupera procentele pierdute, în special din cauza acțiunilor liberalilor din momentul în care s-a declarat starea de urgență.

Să menționăm doar faptul că România s-a dovedit a impune în timpul pandemiei cel mai represiv regim cu putință, cu un nivel record al amenzilor raportat la venitul mediul al populației și cu un număr record de sancțiuni și dosare penale celor care au încălcat ordonanțele militare. Până în prezent mai mult de 200.000 de români au fost amendați contravențional cu amenzi care au depășit în total 80 milioane de dolari US.