De ce au cerut oficialii români imunitate în justiție pentru faptele lor din timpul stării de urgență?

România nu este cea mai coruptă țară din Europa, dar trebuie să admitem că a căpătat de-a lungul timpului un renume nedorit în ceea ce privește nivelul corupției. Din acest motiv, atât România, cât și Bulgaria, sunt atent monitorizate prin Mecanismul de Cooperare și Verificare – MCV. Acest mecanism le oferă instituțiilor europene autoritatea necesară pentru a verifica nivelul de corupție în cele două țări, precum și progresele făcute în ceea ce privește independența justiției.

MCV este un mecanism politic și an de an cele două țări vecine primesc câte un raport în ceea ce privește progresul înregistrat, raport ce conține mereu sarcini și obligații noi de îndeplinit. Pe de altă parte, MCV a fost compromisul care a asigurat în 2007 atât României, cât și Bulgariei aderarea la Uniunea Europeană, chiar dacă cele două țări nu închiseseră în timpul negocierilor capitolul Justiție.

România are o imagine mult mai proastă din acest punct de vedere decât Bulgaria, iar ultimul raport MCV argumentează din plin și cauzele pentru această diferență.

Acum, în plină criză provocată de pandemia de COVID-19, doi oficiali români, inclusiv un înalt oficial al Ministerului de Interne, au cerut imunitate pentru achizițiile publice făcute pe timpul pandemiei. De ce?

Un lucru este sigur: cei doi oficiali nu au vorbit doar în numele lor. Membri ai partidului de guvernământ au făcut mai multe achiziții publice, însumând zeci de milioane de Euro până în prezent, nu toate respectând procedurile pentru achizițiile publice.

Un exemplu de achiziție publică ce poate fi pusă sub semnul întrebării este câștigarea licitației de achiziție a milioane de măști de către un SRL din comuna Uzun, județul Giurgiu. Compania paravan nu este altceva decât o societatea care se ocupă cu desfacerea de băuturi alcoolice, un birt cum l-a numit presa din România. De unde a avut acest SRL banii necesari achiziției? Nici aici nu este clar ce s-a întâmplat, dar presa română a speculat că ministrul Finanțelor a aprobat un avans care să îi fie acordat acestei firme pentru a cumpăra acele măști din străinătate, măști pe care să le vândă apoi la supra-preț statului român. Nu reprezintă tocmai o bună practică în materie de achiziții publice, nu-i așa?

Poate ar trebui să amintim aici și ciudata demisie, în plină criză provocată de pandemie, a ministrului Sănătății de la acea vreme, la doar câteva zile de la achiziția făcută prin acel SRL din Giurgiu.

De ce au cerut oficialii români imunitate pentru achizițiile făcute în perioada stării de urgență? Ei au justificat cererea prin faptul că, dacă s-ar fi respectat toate procedurile stipulate în lege, ar fi întârziat foarte mult achizițiile, timp în care, în lipsa materialelor medicale, epidemia din România ar fi scăpat de sub control. Pe de altă parte, însă, atunci când avem în minte exemplul birtului din Uzun, observăm că rămân în ecuație destule necunoscute.

Magistrații români au protestat deja împotriva încercărilor oficialilor de a obține imunitate în fața justiției. Au adus ca argument chiar o recomandare a Comisiei de la Veneția, care a spus că legea trebuie să fie respectată chiar și în cele mai vitrege condiții sociale și economice și chiar în perioadele stărilor de urgență.

Vor fi cei doi oficiali investigați pentru faptelor lor din timpul stării de urgență? Este dificil de a estima acest lucru acum, dar după data de 15 Mai, când se va ieși din starea de urgență pe teritoriul României, magistrații vor putea să demonstreze că Justiția nu poate fi călcată în picioare, nici chiar în România.