Cel mai mare lac care a existat vreodată: Megalacul Paratethys

Cel mai mare lac care a existat vreodată este Megalacul Paratethys. Aceasta nu este o descoperire recentă, deoarece a fost publicată în reviste științifice în 2021. Cu toate acestea, acum a ajuns în atenția publicului larg după ce descoperirea a fost listată ca Record Mondial în Guinness, o echipă de cercetători români împărtășind această glorie cu alte echipe internaționale.

Format în urmă cu 12 milioane de ani, cel mai mare lac cunoscut vreodată pe Pământ este Megalacul Paratethys, care s-a extins din Alpii de Est ai Europei până în Kazahstanul din Asia Centrală, după cum menționează Guinness. La apogeul său, cu aproximativ 10 milioane de ani în urmă, se estimează că a acoperit o suprafață de 2,8 milioane de kilometri pătrați (1,08 milioane de mile pătrate) – ceea ce îl face puțin mai întins decât Marea Mediterană actuală – și a avut un volum de peste 1,77 milioane de kilometri cubi (424.645 mile cubi) de apă sărată. Proporțiile lacului au fost calculate într-un studiu publicat în Scientific Reports la 1 iunie 2021.

Oamenii de știință au folosit diverse metode pentru a estima dimensiunea fostului mega lac, în primul rând adunând date paleogeografice extinse pentru a produce modele digitale de elevație (DEM) care au furnizat hărți 3D ale batimetriei lacului. Activitatea tectonică istorică din regiune a fost luată în considerare la determinarea dimensiunilor lacului, la fel ca descoperirile de fosile, depozitele de sedimente și tipurile de roci din regiunea Eurasia.

Pe parcursul vieții sale de 5 milioane de ani, schimbările climatice și activitatea tectonică au redus dramatic dimensiunea Megalacului Paratethys. În timpul celei mai intense perioade de uscare, între 7,65 și 7,9 milioane de ani în urmă, a pierdut mai mult de o treime din apă și aproximativ două treimi din suprafața sa, scăzând cu aproximativ 250 m (820 ft). Se crede că o reumplere ulterioară a lacului a provocat o deversare excesivă în Marea Mediterană între 6,7 și 6,9 milioane de ani în urmă, semnând dispariția finală a lacului, deoarece nu mai era un corp de apă redus.

Marea Neagră, Marea Caspică și Marea Aral, cândva bazine din albia Paratethys, sunt acum principalele rămășițe ale megalacului.

Paratethys a găzduit cândva diverse faune endemice găsite nicăieri pe planetă, inclusiv Cetotherium riabinini, cea mai mică balenă cu fanoane din înregistrarea fosilelor, atingând lungimi de aproximativ 3 m (9 ft 10 in).

Studiul a fost o colaborare între Universitatea din Utrecht (Olanda), Universitatea din São Paulo (Brazilia), Academia Rusă de Științe (Rusia), Centrul de Cercetare pentru Biodiversitate și Climă Senckenberg (Germania) și Universitatea din București (România), condus de paleo-oceanograf Dr. Dan Palcu de la Universitatea din São Paulo.