CCR respinge decizia Curții Europene de Justiție

Curtea Constituțională a României a respins o decizie controversată a Curții de Justiție Europene. Marți, 21 Decembrie, Curtea Europeană emisese un comunicat de presă în care argumenta că legislația europeană este deasupra legislației naționale.

Instanța europeană a decis în favoarea judecătorilor români care nu aplicaseră deciziile CCR care nu erau în conformitate cu principiile europene de drept. Curtea Constituțională a României a respins aplicarea deciziei europene într-un comunicat de presă.

De altfel, și CJUE recunoaște, în cuprinsul Hotărârii sale din 21 decembrie 2021, caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Cu toate acestea, concluziile din Hotărârea CJUE potrivit cărora efectele principiului supremației dreptului UE se impun tuturor organelor unui stat membru, fără ca dispozițiile interne, inclusiv cele de ordin constituțional să poată împiedica acest lucru, și potrivit cărora instanțele naționale sunt ținute să lase neaplicate, din oficiu, orice reglementare sau practică națională contrară unei dispoziții a dreptului UE, presupun revizuirea Constituției în vigoare. În plan practic, efectele acestei Hotărâri se pot produce numai după revizuirea Constituției în vigoare, care, însă, nu se poate face de drept, ci exclusiv la inițiativa anumitor subiecte de drept, cu respectarea procedurii și în condițiile prevăzute chiar în Constituția României.

Justificarea CCR urmare a deciziei luate la nivel european de CJUE

Fără să vrea, România se alătură țărilor care se ”răzvrătesc” împotriva deciziilor luate la nivel european și care contravin dreptului național. Recent, Comisia Europeană a criticat atât Ungaria cât și Polonia, iar oficialii europeni au solicitat măsuri punitive împotriva acesto state pentru că adoptă o legislație contrară principiilor europene.

Procedurile pentru revizuirea Constituției României sunt complicate. Mai complicat este să convingi 30% dintre românii cu drept de vot să vină la urne pentru a susține principiile europene de drept. Cel mai recent eșec în revizuirea Constituției a fost cel de la Referendumul pentru familie când, deși majoritatea voturilor au mers în direcția menționării familiei ca fiind compusă dintr-un bărbat și o femeie, referendumul a picat pentru lipsă de cvorum.

Crede cineva că o revizuire a Constituției pentru a menționa supremația dreptului european ar trece la referenum? Nicidecum.

Toate acestea se întâmplă într-o țară în care mișcarea naționalistă devine din ce în ce mai apreciată. Singurul partid naționalist din Parlament, AUR, a ajuns, conform ultimelor sondaje, la 15% din intenția de vot. Românii fac pași mici dar importanți către delimitarea clară a interesului național de cel european.

Cu o mișcare naționalistă care crește puternic, România ar putea adopta o nouă direcție în politica internațională începând cu 2024, anul viitoarelor alegeri.