UPDATE: România câștigă procesul Roșia Montană împotriva Gabriel Resources
În inima României, în Munții Apuseni, se află Roșia Montană, sinonimă cu bogăția vastă neexploatată și controversele de mediu. Cunoscută pentru că adăpostește cele mai mari zăcăminte de aur din Europa, Roșia Montană a stârnit dezbateri, oportunități și dispute care depășesc cu mult limitele sale geografice.
Rosia Montana este acum subiectul unui proces civil intre România si Roșia Montană Gold Corporation.
Compania canadiană Gabriel Resources cere statului român despăgubiri de până la 6,6 miliarde USD (30 miliarde lei) pentru că și-ar fi blocat proiectul minier din Roșia Montana. Surse spun că Guvernul României se așteaptă să piardă procedurile și să plătească în jur de 2,2 miliarde USD către RMGC.
Procesul dintre statul român și Gabriel Resources s-a desfășurat la Curtea de Arbitraj a Centrului de Soluționare a Disputelor Investiționale (ICSID) din Washington și a început în 2015.
Rezervele de aur ale Roșiei Montane au fost o atracție pentru exploatatorii de aur de peste două milenii. Vechii romani au excavat zona pe scară largă, lăsând în urmă o rețea de tuneluri, vestigii istorice ale faptelor lor ingineresti timpurii. Cu toate acestea, progresele tehnologice ale erei moderne și creșterea prețurilor aurului au readus Roșia Montană în lumina reflectoarelor.
Potrivit estimărilor Gabriel Resources, compania minieră canadiană care a încercat să dezvolte proiectul Roșia Montană încă de la sfârșitul anilor 1990, situl deține aproximativ 314 tone de aur și 1.500 de tone de argint. Această vastă comoară, îngropată sub versanții împăduriți ai muntelui, este evaluată la zeci de miliarde de dolari, fluctuând odată cu prețurile volatile ale metalelor prețioase de pe piața globală.
Numai valoarea aurului se ridică astăzi la aproape 19 miliarde de euro, adăugând mai mult de un miliard de euro pentru argint, potrivit Defapt.ro.
Proiectul minier propus a fost însă unul plin de controverse. Ecologiștii, istoricii și o parte semnificativă a publicului românesc și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențialele daune ecologice și distrugerea ireversibilă a siturilor de patrimoniu cultural. Roșia Montană este bogată în aur și o comoară istorică, găzduind galerii miniere antice romane și artefacte care spun povestea istoriei mineritului Europei.
Dezbaterea despre Roșia Montană este un microcosmos al unei dileme globale mai semnificative: echilibrul dintre dezvoltarea economică și conservarea mediului. Susținătorii proiectului minier susțin că acesta ar putea aduce beneficii economice semnificative României, inclusiv crearea de locuri de muncă și venituri fiscale substanțiale. Criticii, totuși, avertizează asupra costurilor de mediu, inclusiv utilizarea cianurii în extracția aurului, care prezintă un risc sever pentru sursele de apă din regiune și pentru biodiversitate.
Guvernul României s-a aflat la o răscruce, oscilând între atracția câștigului economic și responsabilitatea de a-și proteja moștenirea istorică și de mediu. În ciuda bogăției potențiale de sub Roșia Montană, proiectul rămâne blocat, o dovadă a interacțiunii complexe a societății moderne de valori economice, de mediu și culturale.
Pe măsură ce dezbaterea continuă, Roșia Montană continuă să-și păstreze secretele. Această enigmă de aur ne provoacă să ne reconsiderăm valorile și moștenirea pe care dorim să o lăsăm generațiilor viitoare. Rămâne întrebarea: se poate găsi un compromis care să onoreze atât potențialul economic, cât și integritatea ecologică și culturală a Roșiei Montane? Numai timpul va spune, dar povestea Roșiei Montane servește ca o amintire emoționantă a dilemelor cu care se confruntă într-o eră a resurselor finite și a dorințelor infinite.