București: Unul dintre cele mai vulnerabile orașe la cutremure din Europa

Capitala României, București, s-ar confrunta cu un scenariu întunecat dacă ar avea loc un mare cutremur. Pentru că încă mai sunt blocuri vechi, neconsolidate, vor fi mii, chiar zeci de mii de victime, relevă datele prezentate în documentarul „Cutremurul Vrancei din 4 martie 1977”, realizat de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare. pentru Fizica Pământului (INCDFP).

INCDFP, în colaborare cu Academia Română a Oamenilor de Știință (AOSR), Urban Resistance și Asociația Inginerilor Proiectanți (AICPS), a găzduit un eveniment online intitulat „45 de ani de la cutremurul din 1977”. Seminarul a acoperit înregistrările cutremurelor din 1977, daune în București și în restul României, coduri de proiectare seismică, hazard și risc seismic și modalități de reducere a riscului seismic.

În 1977, Bucureștiul s-a confruntat cu un cutremur de 7,2 grade, soldat cu 1.424 de morți și rănirea a peste 11.300 de persoane. Treizeci și două de clădiri înalte sau de înălțime medie s-au prăbușit în capitală, iar 32.900 de case au fost grav avariate la nivel național, aproximativ 200.000 de persoane fiind direct afectate.

Cutremurul din 4 martie 1977 a fost considerat al doilea cel mai puternic cutremur înregistrat în România în secolul XX.

Analizând istoria cutremurelor din România, cunoscutul seismolog român Gheorghe Marmureanu a identificat că între un cutremur de suprafață precum cel din 4 martie 1977, și unul adânc, trec 100 de ani.

In ceea ce priveste evolutia cutremurelor in România, statisticile arată că sunt intervale de 32, respectiv 37 de ani, la finalul cărora au loc cutremure semnificative. Între aceste intervale, există o perioadă de 70 sau 90 de ani de cutremure de intensitate redusă.

Ultimul cutremur mare din România cu o intensitate de 7,1 grade pe scara Richter a fost în 1986, iar diferența de timp până în 2022 este de 36 de ani. Dacă reapariția cutremurelor din trecut rămâne valabilă, România se poate aștepta la un cutremur de mare intensitate în 2022-2023.

Multe clădiri din București nu sunt consolidate (ai grijă la semnele roșii de deasupra intrării)

Prin urmare, Bucureștiul este considerat cea mai vulnerabilă capitală la cutremure din sudul Europei. Vulnerabilitatea acestuia în caz de cutremur se datorează „blocurilor construite vechi, în zona centrală”, dar și „condițiilor locale de teren”, potrivit specialiștilor.

În capitala României 2022, există 963 de clădiri clasificate în clase de risc seismic, dintre care 363 sunt în clasa cea mai riscantă. Dintre acestea, 157 sunt în categoria evidenţiată ca fiind foarte vulnerabilă în 1977, amenajări cu cel puţin cinci nivele construite înainte de 1941. Autorităţile nu au luat însă nicio măsură pentru consolidarea şi reabilitarea clădirilor vechi ale capitalei.

Scuza autorităților este că proprietarii care locuiesc în imobile refuză să contribuie cu bani pentru consolidarea imobilului. De asemenea, legea cere proprietarilor să contribuie într-o anumită măsură la renovarea și consolidarea clădirii.

Potrivit cercetătorilor științifici de la INCDFP, este suficient să vedem starea clădirilor vechi din București, dar și din alte orașe românești precum Buzău, Focșani, Iași, Brăila, Constanța, și Craiova, pentru a înțelege cât de mare este problema seismului. vulnerabilitatea este.

Deși nu toate clădirile din categoriile vulnerabile se vor prăbuși complet într-un cutremur major, care ar putea fi chiar mai substanțial decât cel din 1977, cu până la 8,1 MW, pagubele directe vor fi mai mari, cel puțin în București, conform estimărilor recente. , decât în ​​1977, pentru un cutremur similar din punct de vedere al parametrilor, cu mii, dacă nu zeci de mii, de victime.

Dacă nu se iau măsuri în acest sens, Bucureștiul se va confrunta cu un scenariu mult mai îngrijorător decât în ​​1977 în cazul unui cutremur. Situația actuală în capitala României, în ceea ce privește riscul seismic, este mult mai gravă decât în ​​regimul comunist.

Cum să vă pregătiți pentru un cutremur?

Fundația Comunitară București a lansat un proiect privind măsurile pe care o persoană ar trebui să le cunoască despre pregătirea pentru un cutremur numit „Bucureștiul este gata”.

Măsurile sunt următoarele:

Înainte de cutremur:

• Planul de familie: discutați cu familia despre problema cutremurului și stabiliți un loc de întâlnire sigur. Practicați în mod regulat acest antrenament cu familia dvs.

După un cutremur, resursele necesare precum electricitatea, gazul și apa nu vor fi disponibile, iar telecomunicațiile nu vor funcționa. Un plan bun pentru stabilirea unei întâlniri de comunicare cu familia ta este esențial în acest context.

• Rucsac cu provizii pentru trei zile: apa, conserve, medicamente, fluier, radio cu baterie, baterie externa, sac de dormit, lanterna, trusa medicala, hainele sunt indispensabile pentru orice trusa de supravietuire. Toată lumea are responsabilitatea de a avea acest kit în casă pentru situații de urgență. Găsești acest tip de echipamente la Bine boutique, magazinul caritabil al Crucii Roșii Române;

• Măsuri de protecție în interiorul casei: aranjați locul astfel încât mobila sau alte obiecte grele din casă să nu cadă în timpul cutremurului și să vă rănească;

În timpul unui cutremur:

• Lasă-te la pământ;
• Protejează-ți capul și gâtul cu mâinile și încearcă să intri sub o masă solidă sau sub un perete interior;
• Ține-te bine;

Foarte important este sa nu alergi pe scari, sa nu te apropii de ferestre si peretii exteriori si sa nu iesi pe balcon.

După un cutremur:

• Dacă ești blocat înăuntru, atârnă o bucată de pânză albă sau folosește fluierul;
• Nu vă grăbiți să părăsiți clădirea;
• Nu sunați la 112 decât dacă este absolut necesar. Lăsați liniile libere pentru situații de urgență;
• Pregătiți-vă pentru o replică: Nu aprindeți nicio sursă de foc și opriți electricitatea, gazul și apa.

Nu toți românii sunt însă pregătiți pentru evenimente neprevăzute și nici autoritățile române. A fi educat în acest sens poate reprezenta un motiv între viață și moarte în anumite circumstanțe.