Deși Libra este doar o propunere venită din partea Facebook, care plănuiește să lanseze acest tip de cryptomonedă în 2020, interesul pentru potențialii investitori de a cumpăra din timp acest tip de cryptocurrency este mare.
Aceasta este și ceea ce a dus la crearea unor articole de tip fake news, la crearea de website-uri false care ar aparține Libra, dar și la crearea unor site-uri de tip phishing, exact cum am descoperit și noi atunci când am văzut o reclama de mai jos.
Așa cum puteți observa în imaginea de mai sus, avem un printscreen după reclama care rulează pe Facebook și care este menită a crea impresia românilor că accesează un articol al reputatei publicații britanice The Telegraph. De fapt, ei văd o reclamă asociată unui site denumit Telegraphonline, dar acesta nu are nicio asociere cu publicația britanică. Totuși, așa cum puteți vedea, autorii folosesc logo-ul publicației care este așezat chiar deasupra titlului reclamei, pentru a induce în eroare și mai mult publicul țintă.
Românii sunt încurajați să dea share acestei reclame. Pagina de Facebook asociată reclamei este una care se numește Share it, dar știm cu toții ce ușor se creează pagini noi pe Facebook pe care le poți denumi cum dorești. Până la momentul la care am văzut această reclamă, aceasta fusese distribuită de 90 de ori și avea 228 de reacții.
În plus, titlul reclamei este unul cât se poate de atractiv pentru români. Acesta s-ar traduce prin ”România este prima țară unde Libra va fi folosită ca monedă oficială”. Totuși, acesta este un titlu care folosește elemente de targetare dinamice. Reclama ăși va schimba titlul în Bulgaria în ”Bulgaria este prima țară care va folosi Libra ca monedă oficială”.
Mai mult, reclama duce la un articol care nu conține elementele clasice de phishing, ci este scris natural și îți cere ”doar” adresa de e-mail dacă dorești să primești alerte despre articole similare în viitor, pe aceeași temă.
”Magia” phishingului se întâmplă după ce te ”abonezi”.
Ce este phishingul:
Conform unor definiții, phishing-ul este o infracțiune cibernetică în care victima este contactată prin e-mail, telefon sau text de către cineva care pozează a fi reprezentantul unei instituții legitime date personale precum CNP, date bancare, parole, etc.
Informațiile obținute astfel sunt utilizate pentru a accesa conturile personale și bancare, ceea ce rezultă în pierderea unor date personale, de identificare, sau în pierderi financiare. NU ACCESAȚI ASTFEL DE SITE-URI. SEMNALAȚI DE FIECARE DATĂ CÂND SESIZAȚI ÎNCERCĂRI DE PHISHING!