România nu a fost pregătită pentru epidemia de COVID-19, iar autoritățile nu au anticipat problemele pe care le vedem acum cu toții. Toate acestea deși în luna Februarie premierul Ludovic Orban asigura pe români că autoritățile sunt pregătite. În ciuda avertizărilor timpurii ale Organizației Mondiale a Sănătății, România nu s-a pregătit. Mai mult, publicații internaționale critică autoritățile române pentru modalitatea în care este abordată această criză sanitară.
Am încercat să găsim câteva motive pentru care România nu a fost pregătită adecvat pentru lupta împotriva răspândirii COVID-19:
1. Schimbarea politică din Octombrie
În Octombrie 2019, guvernul PSD a fost înlăturat de la putere în urma unei moțiuni de cenzură inițiate în Parlament de către PNL. Se întâmpla chiar înainte ca China să raporteze primele cazuri la nivel internațional.
În general, orice schimbare de putere la vârf vine la pachet cu acțiuni care rup continuitatea firească a activităților ce țin de guvernarea unei țări, iar România nu a făcut nici de această dată excepție. Politicienii caută de regulă să își impună oamenii în ministere, iar noii numiți pe funcții au nevoie de timp pentru a se familiariza cu cerințele și responabilitățile noului post.
Între timp, cei care ar trebui să asigure continuitatea activităților în ministere, funcționarii publici, sunt mai preocupați de conservarea lor politică decât de performanța la birou.
2. Obsesia președintelui și a premierului pentru alegerile anticipate
Obsesia președintelui Klaus Iohannis și a premierului Ludovic Orban pentru organizarea alegerilor anticipate cât mai curând, pentru ca liberalii să-și conserve cât mai mult din încrederea populației, a creat o stare de dolce far niente la nivelul guvernului și a ministerelor cheie care ar fi trebuit capacitate la maxim în vederea luptei cu COVID-19.
Jocurile politice ale PNL, care încercau să impună alegerile anticipate, au devenit omniprezente în mass-media și aceasta era tot ceea ce conta pentru jurnaliști și politicieni, dar și pentru marea masă a publicului.
Pandemia despre care avertisa OMS în ianuarie devenise un subiect secundar. Alegerile anticipate și posibilitatea sau strategiile alese de PNL pentru ca acestea să aibă loc cât mai curând erau mereu în prime-time. Epidemia de COVID-19 era ceva care ”se întâmpla acolo, la ei, în China”.
3. Liderii liberali au încercat să abată atenția publicului de la subiectul COVID-19
Aceasta s-a întâmplat nu numai în Februarie, atunci când în România era confirmat primul caz de infecție cu COVID-19, dar și mult mai recent, în Martie. Președintele Klaus Iohannis explica românilor că acest nou tip de coronavirus nu provoacă altceva decât o simplă răceală.
Mai mult, când a fost la rândul său întrebat de jurnaliști cum s-a pregătit guvernul pentru criză, Ludovic Orban a întrebat senin: ”Care criză?”
Acest gen de discurs s-a schimbat drastic abia în ultimele săptămâni. Acum președintele Iohannis vorbește de un ”război contra virusului”, iar Ludovic Orban și-a cerut scuze pentru incapacitatea guvernului pe care-l conduce de a-și proteja medicii și personalul sanitar aruncați în prima linie în luptă.
4. Întârzieri în achiziționarea materialelor de protecție necesare pentru personalul medical
Premierul Ludovic Orban a asigurat în Februarie românii că autoritățile sunt gata să lupte cu epidemia de COVID-19. S-a dovedit că nu era așa.
Abia recent, în Martie, premierul și-a exprimat regretul că guvernul său nu a achiziționat materialele de protecție necesare doctorilor.
Prin întârzierea în achiziționarea echipamentelor necesare de protecție, dar și a aparaturii precum ventilatoarele medicale, guvernul și-a micșorat șansele de a lupta adecvat pentru prevenirea răspândirii COVID-19 în România.
5. Lipsa de reacție a guvernului atunci când românii din Diaspora s-au întors acasă
Atunci când sute de mii de români din Diaspora au început să se întoarcă acasă, guvernul a fost paralizat, fără reacție. Mulți dintre cei întorși veneau din zonele roșii ale pandemiei, așa cum sunt Italia, Spania sau Anglia. În loc ca guvernul să ia măsura izolării tuturor acestora în județele de graniță, în campusuri amenajate sau în locuri specifice, a luat decizia să le recomande tuturor izolarea la domiciliu, în județele unde locuiau.
Persoanele infectate au transmis virusul în comunitățile lor și rudelor, mulți dintre cei decedați ulterior revenirii în țară a Diasporei fiind în contact cu aceștia.
Nimeni nu a verificat ca cei întorși din Italia sau Spania să respecte recomandările autorităților, decât atunci când era deja prea târziu, după instituirea stării de urgență.
Starea de urgență a fost declarată la mijlocul lunii Martie, atunci când infecțiile se înmulțiseră și când cei veniți din Italia, Spania și Anglia deja făceau, indirect, primele victime în cadrul propriilor familii.
În concluzie
Au fost multe greșeli din partea autorităților, unele mai mari, altele mai mici, dar per total, managementul crizei COVID-19 în România a fost unul defectuos.
Inclusiv oamenii simpli au observat acest lucru. În câteva săptămâni, PNL a scăzut ca încredere în rândul populației cu 10%. Mai clar, au pierdut cota de încredere pe care o câștigaseră din Octombrie până în Februarie. În mod cert vor pierde și mai mult.
Este o lecție dură, atât pentru politicienii români, cât și pentru popor. Politicienii ar trebui să învețe din toată această criză faptul că declarațiile politice nu pot înlocui măsurile eficiente luate din timp. Poporul ar trebui să înțeleagă că țara, în aceste vremuri dificile, trebuie condusă de lideri competenți care să ia măsuri și să vorbească mai puțin.
Sursa foto: presidency.ro