200.000 de români apți pentru muncă nu își caută serviciu

Sunt românii lenesi? Potrivit ultimelor statistici oficiale de la Institutul Național de Statistică, 200.000 de români apți preferă să nu aibă un loc de muncă.

Acesta este motivul pentru care firmele de recrutare a forței de muncă din Asia active în România au atins cifre de afaceri anuale de milioane, aducând forță de muncă asiatică într-o țară în care generațiile tinere refuză să aibă un loc de muncă și preferă să trăiască din banii părinților.

Mai exact, Guvernul României trebuie să elibereze licențe temporare de muncă pentru asiatici pentru că românii mai tineri nu sunt interesați să îndeplinească sarcinile asociate locurilor de muncă din HoReCa, agricultură sau transport. 100.000 de licențe de muncă eliberate pentru cetățenii extracomunitari pe an înseamnă că românii care nu își caută un loc de muncă ar putea umple rapid acest deficit de forță de muncă. Cu toate acestea, ei preferă să stea acasă.

Aceasta este o problemă de educație și de involuție a unei întregi națiuni. Pentru persoanele leneșe, cel mai important cost economic al șomajului este venitul pierdut. Pentru societate, costul economic al șomajului este scăderea bunurilor și serviciilor din cauza șomajului, în afară de impozitele pe care le-ar suporta salariile.

Așadar, în loc să se laude cu programe de valoare redusă precum România Educată, o strategie prezidențială fără efect, instituțiile ar putea derula în schimb programe care să ofere stimulente celor care sunt activi, dar nu vor să caute un loc de muncă.

Pe de altă parte, într-o țară în care mai puțin de jumătate dintre tinerii români trec Bacalaureatul, așteptările nu pot fi atât de mari.

Potrivit Institutului Național de Statistică, anul trecut, din 14,4 milioane de persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 74 de ani, 7,6 milioane de persoane erau angajate, iar numărul celor care își căutau activ un loc de muncă (șomeri) a fost de 455.000, în scădere de la 462.000 la sfarsitul anului 2022.

Din populația inactivă de 15-74 de ani, mai exact 6,2 milioane de persoane, 202.000 au făcut parte din forța de muncă potențială suplimentară, în scădere cu 0,4% față de anul precedent. Mai exact, 195.300 de oameni erau disponibili pentru a începe munca, dar nu erau în căutarea unui loc de muncă, în timp ce doar 7.000 făceau acest lucru, dar nu erau disponibili pentru a începe munca imediat.

În 2023, 99.000 de persoane cu un loc de muncă dar cu program part-time doreau și puteau să lucreze mai multe ore decât în prezent (fiind considerate subangajate). Față de anul precedent, numărul persoanelor subocupate a scăzut cu 11.000.