Președintele Klaus Iohannis a anunțat marți, 12 martie, că va candida pentru funcția de secretar general al NATO pe baza „performanței României în Alianța Nord-Atlantică, experienței acumulate în timpul celor două mandate prezidențiale și înțelegerii profunde a provocărilor cu care se confruntă NATO și Europa”.
Anunțul său a fost urmat imediat de un editorial în Politico numit Președintele României: O viziune pentru viitorul NATO, semn că lansarea candidaturii fusese pregătită cu mult timp înainte.
Chiar și așa, state putenice din NATO, și anume SUA, Marea Britanie și Franța, nu au reacționat la intenția sa.
Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO.
Președintele României, Klaus Johannis, despre candidatura la NATO
SUA, Marea Britanie și Franța anunțaseră anterior că îl susțin pe premierul olandez Mark Rutte pentru postul de secretar general al NATO, dar Johannis își joacă rolul în contextul regional. De asemenea, țările est-europene i-ar putea susține candidatura.
Chiar dacă nu se va vota în interiorul Alianței pentru poziția pe care secretarul general Stoltenberg o va părăsi în octombrie, Iohannis are câteva puncte tari aici.
Pe de o parte, este est-european, așa că are sprijinul țărilor est-europene. Pe de altă parte, este german după etnie. Germania l-ar putea susține, cel puțin din această perspectivă, dacă nu pentru sprijinul oferit de Iohannis Germaniei în ultimii 10 ani.
De altfel, România deține la NATO o funcție înaltă, cea de secretar general adjunct, ocupată de Mircea Geoană, așa că un român la cel mai înalt nivel în Alianță nu este ceva neobișnuit. În plus, faptul că secretarul general al NATO ar putea veni dintr-o țară vecină cu Ucraina, ar putea transmite un mesaj solid din perspectiva securității regionale.
Punctele slabe aici sunt evidente: candidatura sa se opune unei opinii publice deja asumate de statele amintite mai sus. De asemenea, nu este cel mai bun om în comunicare sau negocieri în cadrul Alianței, iar acest lucru a fost vizibil pe parcursul celor două mandate ale sale ca președinte al României. Numai din această perspectivă, anunțul de candidatură este cel puțin neobișnuit, dar cu toate acestea, Iohannis are șanse destul de mari să fie susținut și numit Secretar General.
Klaus Iohannis deține funcția de președinte al României din decembrie 2014 și este o figură a stabilității și continuității în politica românească. Înainte de a ajunge președinte, Iohannis a ocupat funcția de primar al Sibiului, una dintre cele mai populare destinații turistice ale României și un centru cultural.
Cunoscut pentru comportamentul său calm și abordarea pragmatică a guvernării, Iohannis pledează pentru măsuri puternice anticorupție, independență judiciară și legături mai strânse cu Uniunea Europeană și NATO.
A candidat pentru funcția de președinte ca reprezentant al Partidului Național Liberal și este primul președinte român de etnie germană, simbolizând diversitatea moștenirii culturale a țării și aspirațiile sale europene.