6.551 de infracțiuni comise de refugiații ucraineni în România de la începutul războiului

De la începutul războiului, au fost comise 6.551 de infracțiuni de către refugiații ucraineni în România. În plus, cetățenii ucraineni au fost amendați de poliția română de 5.296 de ori pentru acțiuni contrare legii. Aceasta este informația oficială comunicată de Ministerul de Interne al României și oferă doar o imagine parțială a problemelor aduse de război în România.

De asemenea, peste 6.948 de ucraineni au fost prinși încercând să treacă ilegal frontiera, atât din Ucraina, cât și din Republica Moldova. Mai mult decât atât, șoferii ucraineni au fost implicați în 288 de accidente rutiere.

În prezent, din cei peste 5 milioane de refugiați ucraineni care trec granița către România, au mai rămas doar 91.510 persoane. Statistic, 1,8% dintre refugiați s-au stabilit în România, în timp ce restul s-au îndreptat spre Europa Centrală și de Vest.

Specialiștii spun că nu este doar o problemă de legislație. Există o diferență între ceea ce este permis în Ucraina și România, dar numărul infracțiunilor comise, 6.551, este destul de mare să dai vina doar pe diferența dintre legislații. Cel mai probabil, este vorba despre mentalitatea ucrainenilor care au decis să comită acele infracțiuni – aceștia au impresia că au dreptul să facă ce vor și unde vor, întrucât țara lor este în război. În plus, ucrainenii bogați care s-au revărsat în București în primele zile ale conflictului ar fi putut să-și păstreze mentalitatea de „sunt de neatins” și să continue să se comporte ca pe străzile din Kiev.

Infracțiunile vor continua în România, întrucât statisticile din noiembrie trecut arată că mai puțin de 5.000 de refugiați ucraineni aveau un loc de muncă în România. Asta înseamnă că în jur de 85.000 de refugiați se bazează pe ajutorul statului român și pe economiile lor. Dar, să fim sinceri aici, unii se bazează pe banii pe care infracțiunile îi produc.

Sunt două întrebări fără răspuns aici. Poliția a descoperit 6.551 de infracțiuni din toate infracțiunile comise până acum de ucraineni pe pământ românesc, dar câte infracțiuni au fost comise în total? Această întrebare va rămâne fără răspuns.

La a doua întrebare este ușor de primit un răspuns de la autorități. Întrucât statul român încearcă să protejeze refugiații ucraineni, comunicarea oficială nu menționează natura acestor infracțiuni. Nu știm dacă aceste infracțiuni sunt furturi neînsemnate, omucideri sau violuri; din această perspectivă, o delimitare ar fi trebuit să fie făcută totuși.

Românul obișnuit nu este neapărat de acord cu sprijinul pe care statul român îl oferă refugiaților și, conform statisticilor europene, în ciuda eforturilor extraordinare din partea Guvernului României și a autorităților, poporul român este ultimul din UE când vine vorba de sprijinirea poporului ucrainean. Românii nu au aceeași empatie față de ucraineni ca și alte națiuni.

O cauză ar putea fi scandalul Bîstroe, deoarece se zvonește că Ucraina ar fi dragat canalul și a pus în pericol Delta Dunării. Când oficialii români au menționat acest lucru, Ucraina a acuzat România că alimentează propaganda rusă.

O altă cauză ar putea fi modul în care autoritățile ucrainene tratează minoritatea română. Ministerul de Externe al României s-a plâns anterior de legea minorităților din Ucraina, dar nu a existat niciun rezultat în beneficiul românilor care locuiesc în Bucovina de Nord. Președintele Ucrainei, Zelensky, a menționat chiar într-un discurs din 2020 că România a ocupat Bucovina de Nord în 1918. Niciun fapt istoric nu susține această afirmație, întrucât Bucovina de Nord era un vechi teritoriu românesc, dar așa învață și rețin ucrainenii istoria.

Deci, să presupunem că cineva de la Bruxelles se întreabă de ce românii nu stau la coadă pentru a lăuda eroicul popor ucrainean. În acest caz, oficialii de la Bruxelles ar trebui să înțeleagă mai bine care este natura relațiilor dintre cele două popoare și un pic de istorie recentă. Ar fi mai mult decât suficient.