Bucureștiul va evalua nu mai puțin de douăzeci de mii de clădiri din cele șase sectoare ale Capitalei și zone protejate. Potrivit primarului, toate aceste clădiri vor fi supuse unei evaluări rapide a riscului seismic. După acest proces, se va stabili câte dintre aceste clădiri necesită expertiză și apoi consolidare.
Harta acestor clădiri este deja gata, la mai puțin de trei luni după ce Primăria și-a propus să demareze acest proces. Acest proces vine în urma avertismentului prefectului de la București, care a spus că 1.000 de clădiri s-ar putea prăbuși în Capitala României în cazul în care vor avea loc cutremure.
Bucureștiul este unul dintre cele mai vulnerabile orașe din Europa în ceea ce privește daunele cauzate de cutremur și cea mai expusă Capitală Europeană la cutremure. Asta pentru că România se află pe una dintre cele mai active zone tectonice, Vrancea.
Când se lovesc cutremurele în Vrancea, valul seismic durează aproximativ 30 de secunde să lovească Bucureștiul.
Unul dintre cele mai dăunătoare cutremure din România a avut loc în 1977, pe 4 martie, când Bucureștiul s-a confruntat cu un cutremur de 7,2, soldat cu 1.424 de morți și rănirea a peste 11.300 de persoane. Treizeci și două de clădiri înalte sau medii s-au prăbușit în capitală, iar 32.900 de case au fost grav avariate la nivel național, cu aproximativ 200.000 de persoane direct afectate.
Experții observă o anumită ciclicitate a acestor cutremure ucigașe. Ele apar la fiecare 30-40 de ani. Actualul ciclu a trecut de mult și există o stare de anticipare a următorului mare cutremur din țară.
Planul este ca Primăria Capitalei să consolideze clădirile din ariile protejate, zonele istorice ale Bucureștiului, precum Centrul Vechi, iar cele șase sectoare să reabiliteze clădirile din afara acestor zone.