România se situează pe locul 39 în topul celor mai atractive piețe pentru infrastructura verde

România se află pe locul 39 în topul cu cele mai atractive țări pentru investițiile în infrastructura verde, potrivit Indicelui de clasament creat recent de PwC despre înclinarea către finanțarea infrastructurii verzi. Studiul indică diferențe semnificative în modul în care diferite națiuni prioritizează și finanțează diferitele componente ale infrastructurii verzi.

În clasamentul mondial, România este plasată după Uzbekistan și înaintea Bangladeshului. Din păcate, România se află în partea de jos a listei tuturor țărilor europene.

De ce se află România în această situație? În anii post-pandemie, țara a cunoscut o dezvoltare impresionantă alături de investiții considerabile în zone verzi și energetice. Comisia Europeană a creat un buget de investiții de aproximativ 1,39 miliarde de euro pentru a sprijini sistemul energetic românesc. În plus, multe companii influente din domeniu, cum ar fi Prime Batteries Technology, se extind și investesc în dezvoltarea infrastructurii energetice și verzi a țării.

Deci, de ce este România încă în partea de jos a listei țărilor europene?

Problema provine de la organismele interne care au autoritatea de a gestiona aceste investiții și de la delegarea logistică a fondurilor în consecință. Este clar că țării îi lipsesc persoanele ce pot lua decizii și implementa reglementări in acest sens, alături de instituțiile de mediu și ecologie care sunt fiabile și certificate și au puterea și interesul real de a susține viitorul verde al României.

Indicele de propensitate pentru finanțarea infrastructurii verzi 2022

Studiul a inclus 61 de țări și teritorii reprezentând 83% din populația lumii, 88% din PIB-ul global și 83% din emisiile globale de CO2. După cum se vede în imaginea de mai jos, se bazează pe ratinguri derivate din șapte criterii.

Studiul a analizat cât de atractive sunt condițiile în diferite țări pentru finanțarea privată în infrastructura verde, concentrându-se în special pe elemente cum ar fi energia regenerabilă, electrificarea transporturilor, gestionarea deșeurilor și sprijinul pentru economia circulară. Capitalul privat continuă să fie în mare măsură interesat de țările cu venituri mari, susținute de apartenența la organizații internaționale conștiente de climă, cum ar fi OCDE și UE.

Dinu Bumbăcea, Manager Partener, PwC Romania

Mediul macroeconomic este locul în care România se descurcă cel mai bine, situându-se pe locul 25, pe baza ratingului suveran S&P, a coeficientului Gini (inegalitatea veniturilor) și a creșterii PIB-ului. Acesta se află în jumătatea inferioară a listei în următoarele categorii: Climatul de reglementare și de afaceri (32nd), soliditatea pieței financiare (34th), disponibilitatea alternativelor de finanțare ecologică (55th), dedicarea pentru obiectivele ecologice (44th) și creșterea ecologică (61st).

Potrivit raportului, este clar că finanțarea publică nu va fi suficientă pentru a sprijini o cerință de tranziție estimată acum la 93,2 trilioane de dolari la scara și viteza necesare pentru îndeplinirea obiectivelor Acordului de la Paris.

Reprezentant PwC