Majoritatea lucrătorilor independenți din România se confruntă cu riscul de sărăcie și izolare socială, mult peste media UE, potrivit Oficiului de Statistică al Uniunii Europene.
În șapte din zece cazuri, românii care lucrează pentru ei înșiși sunt expuși riscului de sărăcie și marginalizare socială. Portugalia este următoarea țară în clasament, deși procentul său de 32% este mult mai mic decât este în România.
Persoanele care desfășoară activități independente sunt persoane care își conduc propria afacere, operează o mică operațiune sau se angajează într-o profesie la alegerea lor, cum ar fi personalul de service și vânzări, artizani, fermieri, tehnicieni sau manageri. Biroul de statistică mai spune că cei care se angajează în astfel de activități de obicei nu primesc un salariu, ci o plată direct de la clienți pentru serviciile lor.
Potrivit Eurostat, procentul lucrătorilor vulnerabili a crescut semnificativ pe parcursul unui an în România (+5). În schimb, rata a scăzut cu 3,7% în Ungaria, o țară vecină. România, Portugalia și Estonia au înregistrat cele mai mari ponderi de persoane care desfășoară activități independente expuse riscului de sărăcie și excluziune socială (70,8%, 32,4% și 32,2%). România, în special, a înregistrat cea mai mare creștere din 2020 până în 2021.
Mai mult decât atât, Fondul Monetar Internațional (FMI) a prezis că rata șomajului în România este de așteptat să crească la 5,6% în 2022 de la 5,3% în 2021. Din păcate, cifrele s-ar putea înrăutăți până în 2023.
Unele dintre problemele ample și grave ale României în ceea ce privește segmentul forței de muncă sunt că statul român nu încurajează tinerii să intre pe piața muncii și nu încurajează antreprenorii români care doresc să dezvolte oportunități de angajare. Prin urmare, mulți oameni din România riscă sărăcia, unul dintre motivele pentru care România are un număr atât de mare de emigranți și se confruntă cu o scădere masivă a populației.