România reprezintă o piață de vânzări de 10 miliarde de euro în investiții străine în comerț, dar doar câteva mari corporații internaționale, precum Mars, Nestle și Ferrero, au operațiuni în România.
Potrivit ZF, aproximativ 15 la 1 este raportul investițiilor dintre comerțul cu amănuntul și producția de alimente, băuturi și tutun. Mai exact, pentru fiecare 3 euro investiți în România de Kaufland, Lidl sau Carrefour, care construiesc magazine moderne, producători de lactate, sucuri sau dulciuri, în frunte cu Coca-Cola, PepsiCo, Unilever, Lactalis sau Danone, plătesc doar 0,20 EUR pentru fabricile locale.
Cum afectează asta România? Într-un deceniu, România are 10 miliarde de euro de noi investiții în comerț, dar doar 600 de milioane de euro în producția de alimente și băuturi. Astfel, consumatorii români cumpără mai degrabă produse „made in Poland” sau „made in Hungary” decât pe plan local. Multe multinaționale gigantice precum Mars, Nestle, Colgate-Palmolive și L’Oreal nu au nicio fabrică în România, deși au în multe țări vecine.
E mai uşor doar să vinzi pe o piaţă, nu să te chinui să investeşti să ai şi producţie. În ultimii 20-30 de ani, am văzut multinaţionale care au cumpărat şi apoi au închis fabrici. E clar că pentru aceste grupuri străine industria românească nu e de interes, ele au vrut doar să creeze aici o piaţă de desfacere.
Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM.
Numeroase fabrici locale din sectorul produselor de larg consum s-au închis în ultimii zece ani. Cu toate acestea, nu a fost făcută nicio investiție nouă în valoare totală de peste 50 de milioane de euro într-o unitate de producție condusă de o corporație internațională. Mai mult, aceste organizații au solicitat asistență publică chiar și atunci când au făcut investiții sau plănuiau să facă acest lucru.
Statul e generos cu străinii, dar caustic cu ai lui. Lor le dă ajutoare de stat, dar nouă nimic. Eu nu am luat niciun leu ajutor de stat sau fonduri europene. Am reinvestit profitul obţinut.
Ioan Popa, fondatorul Transavia
După cum am raportat, deficitul comercial al României depășește 10 miliarde de euro, o sumă record, în ciuda eforturilor companiilor românești de a-și comercializa și vinde bunurile. Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), evidențiază o problemă semnificativă în România, întrucât țara este mai mult o piață pentru țările occidentale decât un producător. El mai subliniază că exporturile României nu pot concura în volume cu importurile, care sunt mult mai scumpe.
Vor învăța românii în cele din urmă să-și cumpere mai multe produse și să le solicite serviciile? În mod incredibil, mărcile indigene sunt greu de găsit într-o națiune în care cele mai proeminente magazine sunt toate din Occident.