Economia la nivel mondial – factori și aspecte
Deși românii nu simt asta, întrucât economia țării lor a crescut în ultimii doi ani cu 7% în 2017 și cu 4,1% în 2018, ba este pe plus și în prima jumătate a anului curent, când se înregistrează un neverosimil 5%, economiile statelor europene se contractă. Cele mai puternice contracții le-au înregistrat economiile unor țări precum Germania, acolo unde rata șomajului a depășit 5%, Italia, acolo unde datoria publică a atins un plafon cărora analiștilor le amintește de Grecia, și Marea Britanie, aici scăderea economică fiind o anticipare a ceea ce va urma după Brexit, planificat pentru această toamnă. Acum 10 ani, atunci când toată Europa era în plină criză, la fel ca și statele de peste Ocean, o criză generată de obligațiunile subprime din SUA, România se afla la rândul ei în plină criză economică. O singură țară din Europa avea să treacă peste criză fără probleme, ba mai mult, avea să înregistreze creștere economică. Acea țară se numește Polonia, prima țară din fostul bloc comunist care a reușit să aibă o economie dezvoltată, o țară care exportă inteligență, produse și servicii la un înalt nivel calitativ. Se poate compara România din prezent cu Polonia din 2018 în ceea ce privește evoluția indicilor economici? Greu de spus acum, mai ales că situația de acum se deosebește fundamental de cea din 2018: acum, spre deosebire de atunci, nu suntem în recesiune globală, nici măcar la recesiune la nivel european. Și totuși, toți analiștii vorbesc de apariția unei noi crize financiare, sau de o încetinire a ritmului de creștere la nivel global.
Perspectivele analiștilor: Creşterea economică globală va încetini la 2.9% în 2019
Conform datelor furnizate de Banca Mondială, ritmul de creştere economică globală va încetini de la nivelul de 3% (deja revizuit în minus în 2018) la 2,9% în 2019, în contextul perspectivelor de apariţie a unor riscuri de evoluție negativă. S-a constatat că la nivel global, activitățile comerciale şi de producţie au încetinit, tensiunile comerciale au rămas la un nivel înalt, așa cum este disputa dintre SUA și China, iar unele pieţe mari se confruntă cu presiuni substanţiale din partea pieţelor financiare. Economia mondială se confruntă cu o povară mare a datoriilor la mai mult de un deceniu după criza financiară. Creșterea în economiile emergente și în curs de dezvoltare este limitată de investițiile scăzute și există pericolul ca tendința să devină descendentă. Printre riscuri se numără apariția unor bariere în calea dezvoltării comerțului, reapariția tensiunilor financiare și o încetinire mai mare decât s-a anticipat în mai multe economii importante ale statelor lumii. La nivel global, creşterea economică se va reduce la 2,9% în 2019, în condiţiile reducerii investiţiilor şi comerţului şi ca urmare a înăspririi condiţiilor de finanţare. Chiar și în aceste condiții, previziunile pentru România rămân neschimbate: creștere economică de 5% în 2019.
Problemele creșterii economice
Sunt probleme foarte serioase la adresa creşterii economice mondiale pe mai multe fronturi: comerţ, datorii, geopolitică, climă, şi toate acestea pe fondul unui leadership deficitar la nivel mondial, din cauza faptului că încrederea în instituţiile tradiţionale, atât interne cât şi internaţionale, scade foarte rapid. Marea Britanie a fost considerată cea de-a cincea cea mai mare economie mondială de către FMI în 2018. Pe baza previziunilor FMI, este probabil să fie depășită de în 2019 de India și, eventual, și Franța. În ceea ce privește economia Marii Britanii, FMI, de exemplu, afirmă că prezice o creștere a economiei britanice în 2019 de numai 1,5%, dar pe baza unui Brexit ordonat. Dacă Brexitul se va produce fără acord, atunci practic nu există o prognoză, fapt ce poate avea serioase repercusiuni la nivel european și mondial. Cu toate acestea, se preconizează că economia europeană va crește ușor pentru al șaptelea an consecutiv în 2019, previziunile de expansiune vizând toate statele membre. Totuși, se estimează că ritmul global de creștere va fi moderat în comparație cu nivelurile ridicate din ultimii ani, iar viitorul este marcat de un grad ridicat de incertitudine. Opiniile experților sunt confirmate și de o serie de declarații oficiale. În cadrul unui comunicat de presă al Comisei Europene, Comisarul UE Pierre Moscovici afirmă că: “După maximul din 2017, încetinirea economiei UE va continua în 2019, până la o creștere de 1,5%. Această încetinire va fi mai pronunțată decât se aștepta toamna trecută, în special în zona euro, datorită incertitudinilor comerciale globale și a factorilor interni în economiile noastre cele mai mari. Fundamentele economice ale Europei rămân solide și continuăm să vedem vești bune, în special în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. Creșterea ar trebui să revină treptat în a doua jumătate a acestui an și în 2020”.
România înregistrează al treilea an consecutiv cu creştere economică
Pe de altă parte, economia românească a crescut în primul trimestru, față de aceeași perioadă a anului trecut, cu 5% serie brută şi cu 5,1% pe serie ajustată sezonier, arată primele estimări publicate, de Institutul Național de Statistică. Ungaria, România și Polonia au înregistrat în primul trimestru din 2019 cel mai semnificativ avans al economiei din Uniunea Europeană, comparativ cu perioada similară din 2018, potrivit datelor oferite de Oficiul European pentru Statistică. În ultimii ani România face parte din economiile din Europa cu cea mai rapidă creștere, România înregistrând al treilea an consecutiv cu creştere economică. Este vorba despre economia unde rolul principal joacă îndeosebi industria dar care are, de asemenea, un mare potențial în agricultură datorită condițiilor naturale favorabile. Un rol semnificativ în industrie joacă, în primul rând, sectorul de producție îndeosebi fabricarea mașinilor unelte sau mijloacelor de transport și piesele sale.
În concluzie
Concluzia? Sunt ameninţări foarte serioase la adresa creşterii economice mondiale de pe mai multe fronturi: comerț, datorii, geopolitică, climă, și toate acestea pe fondul unui leadership deficitar la nivel mondial, din cauza faptului că încrederea în instituțiile tradiționale, atât interne cât şi internaționale, scade foarte rapid. Cu toate acestea, economia românească din ultimii ani este într-o formă bună. Dacă actualul ritm de creștere va continua până la finalul acestui an, putem spera că România va fi capabilă să treacă peste o eventuală contracție pe scară largă a economiei mondiale. Deși, așa cum spun analiștii economici, nicio criză nu seamănă cu alta.