Banca Centrală a României avertizează asupra riscurilor economice

Potrivit Procesului verbal al ședinței Consiliului de administrație din 10 mai, Consiliul de administrație al Băncii Centrale a României a motivat că dacă ar interveni mai puternic în piață prin dobânzi mai mari și o politică de sterilizare mai activă, „efectul ar fi devastator pentru economie”. Ultima majorare a dobânzii de politică monetară a avut loc pe 10 mai, când a ajuns la 3,75%.

Analizând evoluțiile recente ale inflației, membrii consiliului de administrație au remarcat că noua creștere a ratei anuale a inflației în martie 2022 la 10,15% de la 8,53% în februarie a fost determinată de o creștere mai puternică a prețurilor alimentelor procesate și a carburanților, ca urmare a creșterii puternice. creșterea prețurilor mărfurilor agroalimentare și țițeiului, care a coincis cu izbucnirea războiului din Ucraina și impunerea de sancțiuni internaționale. Rata anuală a inflației a crescut astfel semnificativ, și mai rapid decât se aștepta, în trimestrul I 2022, de la 8,19% în decembrie 2021.

Cu toate acestea, s-a subliniat, de asemenea, că orice potențială încercare a băncii centrale de a atenua efectele inflaționiste puternice directe și indirecte ale șocurilor negative din partea ofertei ar fi ineficientă și contraproductivă, având în vedere activitatea economică semnificativă și pierderile de locuri de muncă pe termen lung.

Membrii au remarcat, de asemenea, că cursul de schimb EUR/RON a rămas relativ stabil în aprilie, ceea ce este de bun augur pentru inflație și încrederea în moneda națională. Cu toate acestea, riscurile pentru evoluția cursului de schimb au fost în creștere, cu consecințe potențial dăunătoare pentru indicatorii externi de vulnerabilitate, potrivit membrilor Consiliului. Aceștia s-au referit la dimensiunea dezechilibrului extern și la incertitudinile asociate consolidării bugetare în timpul conflictului din Ucraina, precum și la perspectivele de politică monetară ale Fed și ale BCE, precum și diferența semnificativă a ratei dobânzii locale față de țările din regiune, având în vedere creșterile rapide în curs ale ratelor critice de către băncile centrale din Cehia, Polonia și Ungaria.

În aceste circumstanțe (prețuri ridicate la energie și alimente, lanțuri de aprovizionare perturbate), rata inflației CORE2 ajustată anual ar continua, cel mai probabil, să crească până la sfârșitul anului 2022, deși într-un ritm mult mai lent în S2, urcând la 10,9% în decembrie, ei bine. peste nivelul anticipat anterior, au prezis membrii consiliului.

Ar urma o traiectorie descendentă mai pronunțată decât se anticipa anterior, dar s-ar menține la 4,2% la sfârșitul orizontului de proiecție, față de prognoza din februarie de 3,2%.

Privind poziția ciclică a economiei, membrii Consiliului de Administrație au observat că, după ce în 2021 a atins o dinamică foarte ridicată din perspectivă istorică, dar ușor mai scăzută decât se aștepta, creșterea economică era de așteptat să decelereze semnificativ în perioada 2022-2023 și substanțial mai pronunțată decât în ​​perioada anterioară. prognozele. Acest lucru s-a datorat impactului războiului din Ucraina și al sancțiunilor impuse, care probabil ar avea apogeul în 2022 și vor fi compensate doar parțial de efectele absorbției fondurilor UE în cadrul instrumentului Next Generation UE. Evoluția a implicat multe valori mai mici decât cele estimate anterior ale cererii agregate în exces, micșorându-se treptat începând cu T2 2022 și apropiindu-se de zero până la sfârșitul orizontului de proiecție, în ciuda unei ajustări semnificative în scădere a pieței potențiale.