89 de spitale din România sunt expuse riscului de colaps sau de deteriorare semnificativă în timpul cutremurelor

89 de spitale din România sunt catalogate drept „clădiri cu risc seismic”, potrivit unei investigații recente efectuate de jurnalistul român Petru Zoltan de la Defapt.ro. Aceste clădiri ar putea să se prăbușească sau să sufere daune semnificative în cazul unui cutremur.

În România, există clase de risc seismic pentru a identifica clădirile după riscul lor de a se prăbuși în timpul cutremurelor. Clădirile aflate în pericol sunt marcate cu bulină roșie, dar spitalele au evitat să fie marcate astfel. Motivul acestei evitări este evident: pacienții ar refuza să fie tratați în astfel de clădiri.

Multe spitale din România riscă să se prăbușească unul după altul la primul cutremur. La nivel național, 197 de unități sanitare au fost expertizate tehnic și clasificate în diferite clase de risc seismic. Cel puțin 21 de spitale din România sunt în clasa de risc I, adică au un risc mare de a se prăbuși în timpul unui cutremur. Alte 68 de spitale au fost incluse în construcțiile clasa de risc II care pot suferi pagube semnificative în urma unui cutremur.

În prezent, în evidențele Inspectoratului pentru Situații de Urgență au fost expertizate tehnic și încadrate în clase de risc seismic 197 de clădiri din domeniul sănătății, dintre care 21 sunt încadrate în clasa de risc I și 68 în clasa de risc II.

Generalul Dan Paul Iamandi, șeful IGSU

Dar aceste date sunt contradictorii pentru că în PNRR, programul prin care România primește fonduri de la Bruxelles, sunt menționate doar 37 de spitale cu risc seismic ridicat.

Potrivit datelor comunicate de IGSU în 2018, 137 de spitale situate în București și în 15 județe ale țării își desfășoară activitatea în clădiri cu risc seismic, iar 37 dintre acestea sunt în clădiri cu risc seismic ridicat (clasa I și II), ceea ce înseamnă pericol iminent de prăbușire în cazul unui cutremur puternic. Nevoia de intervenții în îmbunătățirea calității și siguranței infrastructurii sanitare este așadar acută, cu atât mai mult cu cât utilizatorii clădirilor sunt, în mare parte, persoane care nu se pot evacua singure, în caz de situații de urgență

PNRR

Concluzia este tristă: românii nu știu ce spitale le-ar putea pune viața în pericol dacă se produce un cutremur în timp ce ei se tratează pentru diferite afecțiuni în acele clădiri. Acest lucru este nedrept pentru societatea românească sau pentru medicii și asistentele care lucrează în aceste clădiri cu risc seismic.