250 GB de date furate de hackeri din serverele Camerei Deputaților

Serverele Parlamentului României au fost atacate luni, 29 ianuarie, iar hackerii au furat 250 GB de date. Printre documentele secrete găzduite pe serverele vulnerabile se numărau buletinele de identitate ale premierului Marcel Ciolacu și ale altor politicieni, contracte, comunicații interne și documente secrete.

Câteva documente au fost deja publicate pe Dark Web, iar hackerii au cerut o răscumpărare de 0,8 BTC, în jur de 40.000 USD.

Procurorii DIICOT au demarat o anchetă oficială marți, 30 ianuarie. Presa locală a conectat imediat atacul cibernetic de viitoarele alegeri; în 2024, românii își vor vota președintele, primarii, parlamentarii și europarlamentarii. Cu toate acestea, nicio comunicare oficială nu a pus atacul pe seama unui stat sau grup privat.

Breșa de securitate este doar ultima într-o țară renumită pentru metodele intruzive ale instituțiilor statului în viața cetățenilor. Acum, rolurile s-au inversat, iar reprezentanții instituțiilor simt cum este să li se intercepteze chiar lor datele.

Breșe securitate au mai avut loc în alte instituții ale statului român, precum ministere sau agenții, precum cea din aprilie 2022 împotriva unor ministere sau cea din octombrie 2023 împotriva presei românești, ambele revendicate de hackerii ruși. Cu toate acestea, nu a fost niciodată un furt de date atât de important sau o instituție crucială vizată.

Breșa de securitate dovedește lipsa măsurilor proactive din partea celor care ar fi trebuit să le ia. Printre agențiile și departamentele responsabile se numără Departamentul IT al Camerei Deputaților, STS – Serviciul Român pentru Comunicații Speciale, Cyberint – Unitatea de Securitate Cibernetică din cadrul Serviciului Român de Informații și DNSC – Departamentul Român pentru Securitate Cibernetică. Toate aceste departamente de stat sunt responsabile pentru aplicarea tuturor măsurilor proactive necesare pentru a preveni un astfel de atac cibernetic. Toți au eșuat.

Ar putea fi doar un alt ransomware, dar nu este. România este țara care găzduiește Centrul european de competență în domeniul securității cibernetice – ECCC. Din această perspectivă, tot ceea ce fac acese atacuri cibernetice este să îi facă pe europeni să știe că datele lor sunt în pericol în orice moment.

Pe de altă parte, România este și țara Bitdefender, unul dintre giganții securității cibernetice. Compania de tehnologie a avertizat în trecut autoritățile române despre riscurile asociate modului în care instituțiile de stat își păstrează datele.

Ruși? Nord-coreeni? Hackerii individuali care operează pe cont propriu? Cine cere 0,8 BTC drept răscumpărare după ce a creat o breșă de securitate pe serverele Parlamentului țării? Acestea sunt câteva dintre întrebările la care trebuie să răspundă procurorii, anchetatorii și ofițerii de informații.

Între timp, jurnaliştii sunt liberi să speculeze şi să propună diferite scenarii către public. Adevărul nu a fost încă identificat în acest caz, dacă va fi vreodată.