Decembrie 1989 este un subiect controversat și poate printre cele mai sângeroase evenimente din istoria României moderne. Dosarul din 2022 relatează detalii specifice pe care mulți martori ai vremii le bănuiau.

Potrivit rechizitoriului din dosarul Revoluției, eliberat pe 17 august de Parchetul General, armata română a fost angajată într-un conflict pe viață sau pe moarte cu un adversar inventat, teroriștii, sub comanda grupării organizate în jurul Ion Iliescu, fostul președinte al României. Procurorii susțin că un regiment a tras circa 500.000 de cartușe într-o singură noapte în timpul luptei din regiunea Otopeni din decembrie 1989 între diverse detașamente militare cărora li s-a spus că se luptă cu „teroriști”.

Informația este dedusă din Registrul Istoric al Regimentului 321 Mecanizat Râmnicu Sărat, de unde se reține că „nu a fost respectat regimul ordonat de foc, s-a consumat multă muniție, fără efect minim, în sensul că nu a fost distrus sau capturat niciun terorist. ,” și că „muniția uzată este inventariată”.

Dosarul Revoluției Române relatează următoarele aspecte:

• Aflându-se sub ‘psihoza teroristă’, indusă intenționat de factorii de decizie ai CFSN și ai Consiliului Militar Superior, armata română, folosită intenționat impropriu, a fost implicată într-o luptă pe viață și pe moarte cu un inamic inventat de aceiași factori;
• În realitate, dovezile demonstrează că militarii români au luptat între ei. Toate operațiunile militare din jurul Aeroportului Internațional Otopeni au reprezentat o situație tragică de incendiu fratricid. Se remarcă faptul că într-o singură noapte, un singur regiment a executat aproape jumătate de milion de focuri. În același perimetru se aflau simultan și numeroase alte forțe ale MApN (Ministerul Apărării Naționale) care, desigur, au dus și lupte aprige „cu teroriștii”.

Procurorii spun că haosul a fost accentuat și de faptul că în schimbul de focuri au fost implicați și civili, unii dintre ei fără nicio pregătire militară.

• Biroul de probațiune administrat a mai dezvăluit că în zona Otopeni-Baneasa, în perioada 22-30 decembrie, mulți civili înarmați, neantrenați, unii chiar adolescenți, au acționat haotic.
• Nici în intervalul menționat și nici ulterior nu au fost identificați așa-zișii teroriști sau vreo dovadă a existenței lor, ca în toate celelalte zone în care au avut loc lupte.

• Cercetările efectuate în cauză au demonstrat că, în perioada 22 decembrie, orele 16:00 – 30 decembrie 1989, s-au înregistrat 857 de morți și 2.382 de răni fizice din cauza confruntărilor violente din București și principalele orașe ale României.
• ‘Psihoza teroristă’ a generat numeroase situații de fratricid, consum masiv de muniție militară, împușcături haotice și, în general, stare de pericol pentru societate.
• Între 22 și 30 decembrie 1989, forțele MApN au tras aproximativ 12.600.000 de cartușe, plus sute de benzi trase de transportoare blindate de trupe (tancuri), numeroase lansatoare de grenade și grenade de mână (ofensive și defensive).

Procurorii consideră că acest consum excesiv de muniție „denotă efectele puternice și generalizate ale psihozei teroriste care au existat după 22 decembrie, ca urmare a exercitării de inducere în eroare”, populația fiind păcălită să creadă că are loc un atac terorist pe terenul românesc. , ducând la război propriu-zis.

Pe 3 august, procurorul general Gabriela Scutea a anunțat că dosarul Revoluției, care îi acuză pe fostul președinte Ion Iliescu, pe fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și pe fostul șef al Aviației Militare, Iosif Rus, de crime împotriva umanității, a fost retransmis la Curtea Supremă.

Așa-numitul „grup Iliescu”, care a preluat controlul politic în România în decembrie 1989, era alcătuit din cetățeni și soldați pe care guvernul anterior îi marginalizase. Scopul său a fost să-l răstoarne pe fostul dictator Nicolae Ceaușescu, menținând în același timp subordonarea României față de fosta Uniune Sovietică. Indivizii care au preluat puterea și au ocupat timp de mulți ani funcții importante în statul român au făcut parte din grupul condus de fostul președinte Ion Iliescu, a cărui prezență a „negat-o sau a minimizat-o”.

Desigur, toate aceste detalii au circulat în rândul populației în toți acești 33 de ani, dar multe detalii au fost acoperite. Pe baza informațiilor din dosarul revoluției, se poate spune că revoluția română a fost o lovitură de stat mascată de panica și manipularea în masă. Din păcate, evenimentele din 1989 rămân într-o umbră de mister și durere pentru poporul român, care a fost victima vremurilor, manipulată și modelată așa cum este și în ziua de astăzi.

The post Dosarul Revoluției Române dezvăluie că soldații români au luptat între ei appeared first on Valahia.News.

Nicolae Ceaușescu este cel care a condus România până în 1989. Execuția sa din timpul așa numitei ”Revoluții” a pus capăt regimului comunist din țară, deși mentalitatea acelor vremuri a mai rămas un timp după acel moment.

Unul dintre visurile sale din timpul mandatului său a fost să construiască un avion de pasageri cu reacție în România. Și-a îndeplinit visul, iar Rombac 1-11 a devenit perla coroanei industriei aeronautice românești de la acea vreme. E adevărat, nu era o creație românească în adevăratul sens al cuvântului, ci era realizat sub o licență acordată de British Aircraft Corporation, dar totuși, Ceaușescu s-a putut mândri cu această realizare și cu faptul că zbura cu un avion construit în România.  

Contractul cu britanicii s-a încheiat după vizita lui Ceaușescu în Marea Britanie, acolo unde a întâlnit-o pe regina Elisabeta a II-a. Evenimentul a avut loc în 1978.

Avionul scos la licitație este cel folosit de Ceaușescu în deplasările oficiale între 1986 și 1989. Mai mult, avionul a fost ultimul folosit de Ceaușescu. Câteva zile după ce acesta a utilizat aeronava pentru a vizita Iranul, a fost condamnat la moarte și executat.

Vă doriți un avion cu reacție ieftin? Rombac Super 1-11 este o alegere potrivită! Cu un preț de pornire de doar 25.000 de EUR sau 30.000 USD, aeronava fostului președinte român ar putea fi considerată un chilipir de către colecționari. Cu o viteză maximă de 870 km/h, o autonomie de 3500 km și cu o capacitate de 119 pasageri, Rombac 1-11 este un avion robust, în pofida vechimii sale și a tehnologiei folosite la acea vreme.

Te afli în București sau îți planifici o vizită în București? Nu uita să vizitezi Casa lui Ceaușescu din Primăverii! Vei fi impresionat.

The post Avionul lui Ceaușescu este scos la licitație appeared first on Valahia.News.

Unele lucruri s-au mișcat dintotdeauna extrem de încet în România eliberată de comunism. Inaugurat în Noiembrie 1979, primul serviciu de metrou din București a evoluat constant până în 1989 când extinderea sa a fost oprită. Revoluția Română a oprit toate lucrările începute de regimul comunist, între care și planurile de dezvoltare a noilor linii de metrou în București.

Regimul Ceaușescu este blamat pentru multe lucruri, dar unii nu uită să menționeze că metroul a fost construit în timpul regimului comunist. Nu numai asta, dar atunci când autoritățile au anunțat în 2008 că vor finaliza linia M5 până în 2015, au început să curgă bancurile pe tema metroului din Drumul Taberei. 

Totuși, iată că, la 30 de ani de la Revoluție și la 5 ani de la data inițial planificată pentru finalizare, România a reușit să finalizeze prima linie de metrou în capitalism: M5. 

Un moment – ziua inaugurării nu a fost încă stabilită și nu este sigură. Ministrul Transporturilor nu avansat o dată exactă, iar comunicatele oficiale menționează doar ceva de genul ”săptămâna viitoare”.

Putem și noi să spunem astfel că săptămâna viitoare, cândva, România va inaugura o nouă linie de metrou la 30 de ani de la căderea comunismului. O adevărată performanță, nu-i așa?

The post România inaugurează prima linie nouă de metrou după 30 de ani de la căderea comunismului appeared first on Valahia.News.

Sunt asemănări între cele două regimuri sau situații? Haideți să analizăm împreună cu cei de la Politico asemănările stranii dintre România 1989 și Iran 2020.

Evenimentele care au dus la Revoluția Română din 1989 l-au găsit pe Ceaușescu în vizită de lucru în…Iran. Aceasta este prima coincidență. La acel moment, în România s-a speculat în legătură cu adevăratul motiv al acelei vizite, speculațiile mergând de la ”Ceaușescu a dorit să-și ascundă aurul în Iran” până la ”Ceaușescu a solicitat mercenari iranieni pentru a-l ajuta să păstreze puterea”.

Motivul este ceva mai simplu decât ceea ce ar putea crede unii: Ceaușescu a primit invitația în acel an din partea președintelui iranian Akbar Hashemi Rafsanjani, pe care niciun șef de stat nu se grăbea să-l viziteze. La rândul lui, Ceaușescu nu mai era bine primit de alte țări, motiv pentru care vizita în Iran era un bun prilej pentru ambii șefi de stat pentru a arăta la nivel internațional că sunt apreciați de un omolog de-al lor.

A doua coincidență este că la momentul vizitei lui Ceaușescu în Iran, liderul suprem al Iranului era nimeni altul decât…Ali Khamenei, același ca și în acest moment. După ce diplomația Iranului a suferit enorm pentru că l-au primit pe Ceaușescu în momentul în care era contestat de popor și doar cu câteva zile înainte de a fi executat, Khamenei a fost cel care a făcut un apel la calm iranienilor în timpul discuțiilor aprinse și scindării naționale în legătură cu vinovații acelei vizite oficiale.

Mai mult, cei de la Politico susțin că asemănarea dintre România comunistă și Iranul zilelor noastre este izbitoare. Atunci, Ceaușescu avea Securitatea, cea mai de temut forță represivă din Estul Europei și nu numai. Acum, Khamenei are Gărzile Revoluționare. Securitatea controla economia, importurile și exporturile, valuta forte. Acum, Gărzile Revoluționare controlează traficul de frontieră, însemnând nu numai bunurile și mărfurile, dar și drogurile și combustibilul. Ceaușescu era atunci urât de popor, care a ieșit cu zecile de mii în stradă împotriva lui, acum liderul suprem al Iranului este contestat de iranienii care îi strigă ”Moarte tiranului”.

Va avea Khamenei același sfârșit ca Ceaușescu? Politico spune că totuși înlăturarea lui Khamenei nu este singura opțiune, dar lumea ar trebui să fie pregătită pentru un asemenea scenariu.

Ce se va întâmpla? Doar viitorul ne va spune.

The post Politico: „Lecțiile pe care Iranul ar trebui să le învețe din cum s-a pus capăt comunismului în România” appeared first on Valahia.News.

Într-adevăr, au trecut 30 de ani de la acele momente în care mii de români au căzut răpuși de gloanțe în timp ce-și strigau dorința de libertate, sângele lor pătând străzile din București și din marile orașe ale țării. Tineri și bătrâni, bărbați și femei, au luptat alături și au murit alături pentru a scăpa țara de regimul comunist.

Cu toate acestea, 30 de ani mai târziu, românii încă au răni deschise întrucât nu au aflat adevărul despre Revoluția din 1989. În primul rând, încă sunt mulți români care contestă termenul de ”revoluție”, întrucât foștii comuniști, așa cum este și Ion Iliescu, au preluat puterea după acele evenimente care în acest caz nu sunt altceva decât o lovitură de stat.

În al doilea rând, justiția română nu a reușit în 30 de ani să facă lumină asupra acelor evenimente și să ofere răspuns la întrebarea ”Cine a tras în români în 1989?”. Cine a dat ordin să se tragă cu muniție de război asupra demonstranților pașnici și cine sunt responsabilii de miile de morți?

Reportajul BBC concluzionează că toate rănile de la Revoluția din 1989 se vor închide atunci când răspunsurile la întrebările de mai sus vor fi oferite.

Sursă foto: BBC

The post BBC răspunde întrebării: ”De ce românii au încă răni deschise la Revoluție?” appeared first on Valahia.News.

Palatul Parlamentului valorează astăzi aproape 1.3 miliarde USD. Valoarea a fost stabilită de Parlament și este o valoare extrem de mare, mai ales atunci când te gândești că au existat voci în 1990 care doreau ca clădirea să fie distrusă întrucât reprezenta un monument al comunismului.

A prevalat rațiunea și astăzi, 30 de ani mai târziu, The Guardian a dedicat un articol României în care concluzionează că românii au ajuns să accepte prezența Palatului Parlamentului la 30 de ani de la căderea comunismului. Opinia jurnaliștilor este sprijinită de construirea Catedralei Mântuirii Neamului în imediat proximitate a Palatului Parlamentului. În viziunea lor decizia construirii catedralei a fost ceva de genul ”dacă nu putem să dărâmăm Casa Poporului, hai să construim ceva mai înalt”.

În opinia noastră, construirea Catedralei Mântuirii Neamului în apropierea Palatului Parlamentului, fosta Casa Poporului, nu are nimic de-a face nici cu dorința de a construi ceva mai înalt, nici cu dorința de a răzbuna dărâmarea a trei biserici de către regimul comunist pentru a face rost construcției Casei Poporului. Deciziile construirii celor două clădiri au fost luate în momente diferite ale istoriei și nu au nicio legătură între ele.

Sursa foto: VisitBucharest.Today

The post The Guardian: Românii s-au împăcat cu prezența Palatului Parlamentului după 30 de ani de la Revoluție appeared first on Valahia.News.

Este pentru prima dată când Parlamentul European acordă atenție oficial și într-o asemenea manieră evenimentelor sângeroase care au dus la eliberarea poporului român de comunism. Este o conștientizare de la nivel european a faptului că, spre deosebire de alte popoare, românii au trebuit să plătească cu viața pentru a se elibera de tot ceea ce presupunea un regim dictatorial și antidemocratic.

Preocuparea Parlamentului European este ca cei vinovați de crimele din 1989 să fie identificați și trași la răspundere. Poporul român trebuie să afle adevărul.

Rezoluția prevede și ca statele membre, dar și autoritățile și instituțiile naționale și europene, să conștientizeze ororile comunismului și să facă tot posibilul pentru ca asemenea evenimente să se repete vreodată.

The post Parlamentul European a adoptat o Rezoluție privind Revoluția Română din Decembrie 1989 appeared first on Valahia.News.

Cuvinte precum ”libertate”, ”jos Ceaușescu”, ”joc comunismul” se auzeau pentru prima dată atât de puternice în public în timpul celor 42 de ani de comunism. Țara era atunci condusă de cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu, primul din postura de șef al statului și președinte al PCR, ultima din postura de vice-prim ministru.

Decizia lor de a trage în populație la Timișoara și mai apoi la București le-a fost fatală și a dus la sute de morți în înfruntarea dintre forțele armate și protestatari.

Mai târziu, armata avea să se alăture demonstranților și astfel Ceaușescu a fost capturat, judecat sumar de un tribunal improvizat, condamnat la moarte și executat în ziua de Crăciun. Mai târziu, dovezile strânse de jurnaliști și istorici, au arătat că de fapt soarta cuplului Ceaușescu fusese decisă de mult, de când planul pentru înlăturarea lor din funcție într-un asemenea mod brutal fusese conceput în România și străinătate.

Dosarul ”revoluției” nu a fost soluționat nici până în prezent iar românii încă nu cunosc pe deplin adevărul despre cele întâmplate atunci. Din acest motiv, al întârzierii aflării adevărului, Parlamentul European va adopta o rezoluție privind ”revoluția română” în care îndeamnă la aflarea cât mai curând a adevărului prin soluționarea cazului în instanță.

Câteva minciuni și manipulări ale acelor zile au ieșit la suprafață – ”teroriștii”, menționați ori de câte ori era nevoie ca românii să creadă că armata se luptă cu o forță inamică, s-au dovedit a fi doar o manipulare, niciun terorsit nefiind identificat sau capturat în acele zile. Mai mult, armata, care executase foc deschis în protestatari și cauzase sute de morți, a refuzat să își asume vina pentru incidente și a blamat Securitatea și Miliția.

De asemenea, au existat incidente armate în care armata a luptat direct contra miliției și a forțelor anti-teroriste române, militarii români ucigându-se între ei. Nici aceste dosare nu au fost încă soluționate de instanță.

A fost ”Revoluția Română” o revoluție?

Unii contestă termenul de revoluție raportat la evenimentele din 1989. Pentru a fi revoluții, evenimentele de acest fel trebuie să îndeplinească unele condiții:

• să fie inițiate și conduse de popor
• să înlocuiască un regim cu un altul

Contestatarii ”revoluției” argumentează că evenimentele din decembrie 89 nu au fost inițiate, nici conduse de popor, ci decise cu mult timp înainte și executate de mari puteri externe.

De asemenea, regimul nu a fost înlocuit pe deplin – din Frontul Salvării Naționale făceau parte foști membri marcanți ai comunismului, așa cum era și Ion Iliescu, un apropiat al cuplului Ceaușescu.

Astfel, în opinia contestatarilor terrmenului de revoluție, evenimentele din 1989 nu au fost nici inițiate de popor și nici nu au dus la o schimbare a regimului.

Cei care susțin folosirea termenului de revoluție argumentează că miile de morți din timpul acelor evenimente presupune că poporul s-a răsculat împotriva regimului comunist.

Oricare ar fi adevărul, doar istoria ne va demonstra.

S-a schimbat ceva în România în acești 30 de ani?

Un observator extern ar vedea că, 30 de ani după ”revoluție”, țara este măcinată de conflicte și proteste politice interne și că, deși membră a UE și a NATO, românii nu văd cu ochi buni implicarea Europei sau a Americii în treburile interne ale țării.

În ciuda acestor evidențe, România s-a schimbat mult în anii ce au urmat ”revoluției”. Nu numai că regimul comunist a fost înlocuit de democrație, iar capitalismul a luat locul socialismului, dar țara a devenit membră a NATO în 2004 și membră a UE în 2007.

Cu o economie care devine pe an ce trece mai puternică și care este a șaptea economie a Europei, cu 19 milioane de români care trăiesc în interiorul granițelor și cu peste 5 milioane care trăiesc în străinătate, România poate urma exemplul Poloniei și deveni a doua țară dezvoltată din întregul bloc estic.

Cu un sector IT care exportă de aproape 5 miliarde Euro anual și cu o agricultură care rivalizează cu cea franceză, România ar putea să obțină statutul de economie dezvoltată.

Cu toate acestea, românii încă mai au multe de învățat despre civilizație, democrație și valorile democratice.

The post 30 de ani de la ”Revoluția Română” appeared first on Valahia.News.

Expoziția fotografică evocă momentele de cumpănă prin care au trecut atunci românii, fotografiile înfățișând imagini atât din Bucureștiul lui 1989, cât și din Timișoara.

Prințul Charles este un prieten al românilor și al României. Inițiativele sale sociale și antreprenoriale sunt binecunoscute în România, el devenind nu numai un investitor în agro-turismul românesc, dar și un dedicat apărător al vieții sălbatice și al peisajelor pitorești din România.

Sursa foto: Facebook Institutul Cultural Român din Londra

The post Prințul Charles al Marii Britanii prezent la Institutul Cultural Român din Londra appeared first on Valahia.News.