Potrivit datelor INS, exporturile companiilor românești au totalizat 38,5 miliarde de euro în primele cinci luni ale acestui an, iar perspectivele arată că ar putea ajunge la 50 de miliarde de euro până la sfârșitul primului semestru.

Cele mai multe exporturi au fost cele de mașini și echipamente de transport (47,1%) și alte produse manufacturate (29,6%).

În ceea ce privește piețele de vânzare, 72,7% din exporturi au mers către țările Uniunii Europene, valoarea schimburilor de mărfuri intra-UE27 fiind de 28 de miliarde de euro. În țările din afara Uniunii Europene, România a exportat bunuri și servicii în valoare de 10,537 miliarde de euro, reprezentând 72,7% din totalul exporturilor.

Chiar dacă exporturile și-au moderat evoluția cu 2,9% față de primele cinci luni ale anului trecut, tendința este pozitivă. Arată că economia s-a adaptat provocărilor generate de noile schimbări fiscale, în special inflația, care este cea mai mare din UE. Premisele sunt încă incerte. Totuși, având în vedere noua politică economică pe care Bruxelles-ul vrea să o pună în practică pentru relansarea economiei europene, perspectivele se anunță pozitive.

Cosmin Bucur, Director Moneycorp România

El crede că exporturile românești vor evolua în principal în funcție de modul în care Germania, Italia și Franța, așa-zisul motor economic al Europei, vor depăși problemele generate de inflație, de restructurarea economiei în contextul efectelor războiului din Ucraina, și reconfigurarea lanțurilor de producție și aprovizionare.

Pentru România, experții de la Moneycorp consideră că perioada următoare va aduce o serie întreagă de oportunități, în condițiile în care produsele românești, din punct de vedere al raportului preț-calitate, se află într-o zonă atractivă, de la materiale de construcții până la agroalimentare, textile și mașini.

În ultimul an, principalele produse de export ale României au fost mașini și aparate electrice, mijloace de transport, mobilier, materiale de construcție și alte produse, produse agroalimentare, produse chimice și materiale plastice, produse metalurgice, textile, îmbrăcăminte, piele, încălțăminte și produse minerale. .

Principalele piețe ale exporturilor românești au fost Germania (21,3%), Italia (10,7%), Franța (6,8%), Ungaria (6,6%), Bulgaria (4,1%), Polonia (3,7%), Turcia (3,5%), Republica Cehă (3,3%), Țările de Jos (2,9%) și Marea Britanie (2,9%).

Potrivit analizei Moneycorp, evoluția exporturilor românești va depinde semnificativ de modul în care autoritățile susțin relansarea economiei.

În concluzie, România are un potențial foarte mare de relocare a activităților de producție, cu accent pe export. Eforturile de extindere a rețelei de autostrăzi și căi ferate și investițiile tot mai mari în parcuri logistice fac din România o destinație interesantă pentru investitori.

The post Exporturile României ar putea depăși 100 de miliarde de euro în 2024 (studiu) appeared first on Valahia.News.

• • scăderea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 7,00 la sută pe an, începând cu data de 8 iulie 2024;
• scăderea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 8,00 la sută pe an, și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută pe an, de la 6,00 la sută pe an;
• menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit

Rata anuală a inflației și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând la 5,12 la sută în luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61 la sută în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanțiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și pe fondul continuării descreșterii dinamicii prețurilor alimentelor.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual, în linie cu previziunile, reducându-se la 6,3 la sută în luna mai, de la 7,1 la sută în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste și corecții ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare. Influențe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii prețurilor importurilor și din reintrarea pe un trend ușor descendent a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. În sens opus au acționat moderat noile majorări de costuri unitare cu forța de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puțin parțial, asupra prețurilor unor bunuri și servicii, inclusiv pe fondul unei cereri de consum robuste și în creștere puternică în aprilie.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 5,8 la sută în luna mai 2024, de la 6,7 la sută în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC s‑au redus în luna mai la 7,6 la sută, de la 8,5 la sută, respectiv 8,3 la sută, în martie 2024.

Activitatea economică a crescut cu 0,4 la sută în trimestrul I 2024, mai puțin decât s-a anticipat, după comprimarea cu 0,6 la sută în trimestrul IV 2023, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar așteptărilor.

Totodată, față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,1 la sută, de la 3,0 la sută în precedentele trei luni. Descreșterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populației a continuat să-și accelereze creșterea în termeni anuali.

Evoluția exportului net și-a mărit influența contracționistă în trimestrul I 2024, pe fondul majorării ușoare a ecartului dintre variația pozitivă a volumului importurilor de bunuri și servicii și cea a volumului exporturilor, care a rămas în teritoriul negativ. Deficitul balanței comerciale și‑a menținut totuși constantă dinamică anuală, iar cel de cont curent și-a redus-o considerabil față de trimestrul precedent, dată fiind și accelerarea puternică a creșterii excedentului balanței veniturilor secundare în acest interval, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Cele mai recente date și analize indică o creștere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II și vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creștere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, în luna aprilie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amă­nuntul și cea a vânzărilor auto‑moto au consemnat salturi ample în raport cu mediile trimestrului I 2024, producția industrială s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucrărilor de construcții a urcat din nou la un nivel de două cifre, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului. Variația anuală a importurilor de bunuri și servicii și-a mărit însă semnificativ ecartul pozitiv față de cea a exporturilor, în condițiile unei majorări relativ mai pronunțate a acesteia în aprilie. Drept urmare, deficitul comercial și-a accelerat puternic creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent s-a dublat în raport cu perioada similară a anului precedent, inclusiv pe fondul deteriorării balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare.

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a reluat creșterea lunară în aprilie, într-un ritm alert, iar rata șomajului BIM s-a mărit doar ușor în aprilie-mai, până la 5,4 la sută, rămânând sub nivelul mediu de 5,6 la sută înregistrat în ultimele două trimestre ale anului precedent. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal a continuat să se mărească pe ansamblul primelor trei luni ale anului și s-a menținut constantă în aprilie, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a rămas la un nivel deosebit de înalt în trimestrul I 2024, pentru ca în aprilie să se reducă abrupt, dar în principal pe seama unui efect de calendar. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat trendul ascendent pe ansamblul trimestrului II, chiar și în condițiile unei scăderi considerabile în iunie, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a consemnat o nouă creștere trimestrială, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit evoluția liniară în luna mai și au înregistrat ulterior mici scăderi. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o ajustare descendentă moderată la mijlocul trimestrului II, dar au urcat și au rămas apoi la nivelurile mai ridicate din luna aprilie, inclusiv în contextul fluctuației așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, precum și al evenimentelor politice din Europa, de natură să antreneze schimbări ale sentimentului pieței financiare internaționale și ale percepției asupra riscului asociat regiunii. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut în mai‑iunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 5,8 la sută în aprilie, după scăderea la 4,7 la sută în martie, iar în luna mai a rămas relativ constantă, la 5,7 la sută, în condițiile în care componenta în lei a continuat să-și accelereze creșterea în acest interval, iar ritmul celei în valută a reintrat pe o traiectorie ușor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut la 68,8 la sută în mai, de la 68,9 la sută în martie 2024.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, în principal sub influența efectelor de bază și a modificărilor legislative din domeniul energiei, precum și pe fondul decelerării creșterii prețurilor importurilor și al ajustării descendente graduale a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.

Incertitudini și riscuri crescute decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate impactului prezumat a fi exercitat asupra prețurilor gazelor naturale și energiei electrice de recentele modificări legislative, precum și evoluției cotației țițeiului.

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Având în vedere ultimele date disponibile și perspectivele ca rata anuală a inflației să scadă în continuare în lunile următoare, pe o traiectorie semnificativ mai scăzută decât se anticipa anterior, dar și în lumina incertitudinii încă ridicate, Consiliul de Administrație al BNR a decis în ședința de vineri. , 5 iulie 2024, pentru a reduce rata dobânzii de politică monetară la 6,75 la sută pe an de la 7,00 la sută pe an începând cu 8 iulie 2024. Mai mult, a decis să scadă rata dobânzii de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an de la 8,00 la sută pe an. iar rata facilității de depozit la 5,75 la sută pe an de la 6,00 la sută pe an. În plus, Consiliul de administrație al BNR a decis să mențină ratele existente ale rezervelor minime obligatorii pentru instituțiile de credit exprimate în lei și valută.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

The post România: Banca Națională reduce rata de politică monetară la 6,75% appeared first on Valahia.News.

În acest context, unul dintre cei mai experimentați avocați străini specializați în investiții în România, domnul Nicholas Hammond, și-a împărtășit gândurile despre cele mai bune practici de abordat și greșelile de evitat atunci când investiți în România ca străin. Firma sa, Hammond Partnership, a fost prima companie de avocatură străină care a deschis un birou în București, iar aceasta a fost o aventură, după cum își amintește.

Ca firmă de avocatură românească cu o gamă largă de clienți, de la lideri importanți din industrie până la mici startup-uri, vedem rolul nostru de avocați români în București ca să ghidăm, să îndrumăm și, uneori, să ne contrazicem clienții și să evidențiem potențialele probleme de rezolvat. Ca avocat proaspăt ieșit din Londra, am venit în România pentru a deschide o firmă de avocatură românească și a fost o experiență nouă. Deschiderea primului cabinet străin de avocatură în România după 1989 a fost o aventură. Să fiu încă aici peste 30 de ani este un succes pentru firma mea și sunt mândru de asta. Au fost niște pași greșiți pe drum, dar așa cum subliniem tuturor clienților noștri români și internaționali, România este încă un loc minunat pentru a face afaceri.

Nicholas Hammond, Senior Partner la Hammond Partnership

Potrivit lui Nicholas Hammons, este esențial să înțelegem legile și societatea locală și cum funcționează afacerile românești înainte de a intra în afaceri. Dreptul societăților comerciale din România diferă de dreptul societăților comerciale din Anglia și Statele Unite. Modalitățile de a face afaceri sunt foarte diferite.

Răspunderea juridică a directorilor (administratorilor) de companii românești diferă de cea a unui director de companie engleză. Responsabilitățile unui director sunt diferite, la fel ca și puterile lor. Structura și autoritatea în afaceri sunt diferite, la fel ca și gândirea din spatele legii. Cel mai bine ar fi să ai o explicație clară a pasivelor unui administrator înainte de a-ți asuma această responsabilitate. Asta nu pentru a te sfătui să nu devii director al unei companii românești, ci pentru a sublinia că trebuie să înțelegi ce presupune aceasta. Regulile de impozitare ale unei companii românești par simple, dar din nou, trebuie să fiți consiliați corespunzător.

Nicholas Hammond a abordat și un subiect sensibil: de ce avocații români nu au atât de mult succes în anumite situații în care investitorii străini au nevoie de sfaturi pentru deschiderea unei afaceri în țară.

Sunt mulți avocați români care, din păcate, nu înțeleg gândirea unui investitor străin și, prin urmare, îi sfătuiesc greșit. Prea des, se fac presupuneri cu privire la clientul lor. Este firesc ca investitorii să presupună că, dacă cineva vorbește limba engleză, avocatul român sau casa de avocatură română oferă sfaturi în același mod și cu aceeași înțelegere pe care le-ar primi în Anglia. La fel ca orice altă relație, relația dintre un avocat și clientul său se bazează pe încredere și comunicare clară. Totuși, adesea, există o mare diferență între ceea ce se spune și ceea ce se înțelege. Cuvintele folosite de un vorbitor natural de engleză nu înseamnă adesea același lucru pentru un vorbitor de română. Contextul poate produce o comunicare greșită dezastruoasă. De exemplu, „vreau“ în română este o traducere a „aș dori” din Engleză. Acest lucru poate avea un impact complet diferit în engleză și asupra unui vorbitor nativ de engleză.

Nicholas Hammond

El sfătuiește ca atunci când veniți în România să investiți, să scrieți cât mai multe întrebări pe hârtie, să puneți întrebările avocatului dvs. român și să căutați să înțelegeți răspunsurile. Prețul pentru răspunsul complet la întrebările lor ar putea economisi taxe mai mari. Nu vă alegeți avocatul după preț, ci pe o evaluare a sfatului pe care îl dau acum și pe care îl pot da în viitor.

The post Cele mai bune practici de abordat atunci când investiți în România appeared first on Valahia.News.

România a avut în luna martie cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, la 6,7%, la mare distanță de următorul clasat, Croația, cu 4,9%, potrivit datelor publicate miercuri, 17 aprilie, de Biroul European de Statistică Eurostat.

Media UE a fost de 2,6%, în scădere de la 2,8% în februarie, în timp ce în martie 2023 rata inflației a fost de 8,3%. În zona euro, rata medie a fost de 2,4%.

Țările membre care s-au bucurat de cele mai scăzute rate ale inflației au fost Lituania (0,4%), Finlanda (0,6%) și Danemarca (0,8%).

La polul opus se află România, Croația, Estonia și Austria (ultimele două cu 4,1%). Cu toate acestea, situația din România s-a îmbunătățit față de februarie, când inflația anuală era de 7,1%. În cazul Croației și Austriei, rata crește în martie.

The post România: Inflația scade la 6,7%, dar rămâne cea mai mare din UE appeared first on Valahia.News.

Sursa citată menționează că România ar putea avea nevoie până la sfârșitul deceniului să-și reducă deficitul bugetar la o țintă stabilită de regulile Uniunii Europene, deoarece guvernul se confruntă cu rezistența publică la constrângerile fiscale într-un an electoral.

România nu a reușit să mențină deficitul în frâu anul trecut, acesta ajungând la 5,7% din PIB după o țintă inițială de 4,4% – în ciuda aprobării de către guvern a mai multor pachete de reducere a cheltuielilor. Cu doar 27% din PIB, veniturile fiscale ale României sunt printre cele mai mici din UE.

Ministrul Finanțelor, Marcel Bolos, a declarat că un regim de reduceri bugetare anuale în valoare de 0,5% din produsul intern brut conform noilor reguli fiscale ale UE, reprezintă o provocare „dură”. Potrivit acestuia, românul va avea probabil nevoie de cei șapte ani alocați de cadrul fiscal pentru a reduce decalajul la 3% din PIB de la prognoza de 5% pentru acest an — un ritm mai lent decât se proiecta inițial.

Pur și simplu nu știu dacă o ajustare mai considerabilă este posibilă pentru noi. Este un an electoral, iar reducerea cheltuielilor este un subiect foarte sensibil în țara noastră.

Ministrul Român de Finanțe, Marcel Boloș, pentru Bloomberg

Mai mult decât atât, datoria externă a atins un nou record: 168 de miliarde de euro, ceea ce îngreunează și mai mult toate eforturile de reducere a deficitului.

Pe de altă parte, România este una dintre țările cu acces ușor la finanțare, deși la o dobândă mai mare decât economiile comparabile ca dimensiune și problematică. De asemenea, România este campioana UE în absorbția fondurilor UE din cadrul financiar 2014-2020, ceea ce oferă o perspectivă pozitivă asupra finanțelor țării.

The post Bloomberg: România ar putea avea nevoie de tot restul deceniului pentru a reduce deficitul bugetar appeared first on Valahia.News.

• datoria externă pe termen lung la sfârșitul lui decembrie 2023 a fost de 121 de miliarde EUR (71,8 la sută din totalul datoriei externe), în creștere cu 22,8 la sută față de sfârșitul anului 2022;
• datoria externă pe termen scurt la sfârșitul lui decembrie 2023 se ridica la 47,6 miliarde EUR (28,2% din totalul datoriei externe), în creștere cu 5,3% față de sfârșitul lui 2022.

Românii care au trăit în timpul regimului comunist compară România actuală cu perioada lui Ceaușescu. În 1989, Nicolae Ceaușescu, fostul președinte al țării înainte de 1990, a anunțat că România și-a achitat cu succes datoria externă în totalitate. România a început să acumuleze datorii externe după așa-numita Revoluție din 1989, atingând astăzi un nou record.

Pentru a înțelege mai bine situația, spunem doar că fiecare român, nou-născut, copil sau adult, trebuie să plătească aproape 9.000 EUR pentru ca această datorie externă să fie acoperită. Este, să recunoaște, o sumă destul de mare și asta oferă o imagine mai bună a contextului.

Nu numai atât, dar și investițiile străine directe au scăzut, iar aceasta nu este o veste bună pentru țară și economie. Potrivit Băncii Naționale a României, investițiile străine de anul trecut au totalizat 6,5 miliarde EUR (față de 10 miliarde EUR în ianuarie – decembrie 2022), din care capitaluri proprii (inclusiv reinvestirea netă estimată a câștigurilor) și împrumuturile între companii au înregistrat valori nete de 6,5 miliarde EUR și, respectiv, 39 de milioane EUR.

Între timp, potrivit Băncii Naționale a României, în ianuarie – decembrie 2023, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 22 miliarde EUR, față de 26 miliarde EUR din ianuarie până în decembrie 2022. Defalcarea arată că deficitul comerțului cu bunurile au scăzut cu aproape 3 miliarde EUR, excedentul serviciilor s-a extins cu 204 milioane EUR, deficitul venitului primar a scăzut cu 9 milioane EUR, iar excedentul veniturilor secundare a crescut cu 143 milioane EUR.

The post Datoria externă a României atinge un nou record: 168 miliarde EUR appeared first on Valahia.News.

În inima României, în Munții Apuseni, se află Roșia Montană, sinonimă cu bogăția vastă neexploatată și controversele de mediu. Cunoscută pentru că adăpostește cele mai mari zăcăminte de aur din Europa, Roșia Montană a stârnit dezbateri, oportunități și dispute care depășesc cu mult limitele sale geografice.

Rosia Montana este acum subiectul unui proces civil intre România si Roșia Montană Gold Corporation.

Compania canadiană Gabriel Resources cere statului român despăgubiri de până la 6,6 miliarde USD (30 miliarde lei) pentru că și-ar fi blocat proiectul minier din Roșia Montana. Surse spun că Guvernul României se așteaptă să piardă procedurile și să plătească în jur de 2,2 miliarde USD către RMGC.

Procesul dintre statul român și Gabriel Resources s-a desfășurat la Curtea de Arbitraj a Centrului de Soluționare a Disputelor Investiționale (ICSID) din Washington și a început în 2015.

Rezervele de aur ale Roșiei Montane au fost o atracție pentru exploatatorii de aur de peste două milenii. Vechii romani au excavat zona pe scară largă, lăsând în urmă o rețea de tuneluri, vestigii istorice ale faptelor lor ingineresti timpurii. Cu toate acestea, progresele tehnologice ale erei moderne și creșterea prețurilor aurului au readus Roșia Montană în lumina reflectoarelor.

Potrivit estimărilor Gabriel Resources, compania minieră canadiană care a încercat să dezvolte proiectul Roșia Montană încă de la sfârșitul anilor 1990, situl deține aproximativ 314 tone de aur și 1.500 de tone de argint. Această vastă comoară, îngropată sub versanții împăduriți ai muntelui, este evaluată la zeci de miliarde de dolari, fluctuând odată cu prețurile volatile ale metalelor prețioase de pe piața globală.

Numai valoarea aurului se ridică astăzi la aproape 19 miliarde de euro, adăugând mai mult de un miliard de euro pentru argint, potrivit Defapt.ro.

Proiectul minier propus a fost însă unul plin de controverse. Ecologiștii, istoricii și o parte semnificativă a publicului românesc și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențialele daune ecologice și distrugerea ireversibilă a siturilor de patrimoniu cultural. Roșia Montană este bogată în aur și o comoară istorică, găzduind galerii miniere antice romane și artefacte care spun povestea istoriei mineritului Europei.

Dezbaterea despre Roșia Montană este un microcosmos al unei dileme globale mai semnificative: echilibrul dintre dezvoltarea economică și conservarea mediului. Susținătorii proiectului minier susțin că acesta ar putea aduce beneficii economice semnificative României, inclusiv crearea de locuri de muncă și venituri fiscale substanțiale. Criticii, totuși, avertizează asupra costurilor de mediu, inclusiv utilizarea cianurii în extracția aurului, care prezintă un risc sever pentru sursele de apă din regiune și pentru biodiversitate.

Guvernul României s-a aflat la o răscruce, oscilând între atracția câștigului economic și responsabilitatea de a-și proteja moștenirea istorică și de mediu. În ciuda bogăției potențiale de sub Roșia Montană, proiectul rămâne blocat, o dovadă a interacțiunii complexe a societății moderne de valori economice, de mediu și culturale.

Pe măsură ce dezbaterea continuă, Roșia Montană continuă să-și păstreze secretele. Această enigmă de aur ne provoacă să ne reconsiderăm valorile și moștenirea pe care dorim să o lăsăm generațiilor viitoare. Rămâne întrebarea: se poate găsi un compromis care să onoreze atât potențialul economic, cât și integritatea ecologică și culturală a Roșiei Montane? Numai timpul va spune, dar povestea Roșiei Montane servește ca o amintire emoționantă a dilemelor cu care se confruntă într-o eră a resurselor finite și a dorințelor infinite.

The post Cât aur este la Roșia Montană appeared first on Valahia.News.

Publicarea datelor detaliate pentru creșterea PIB-ului în trimestrul al treilea din 2023, alături de date pentru trimestrul al patrulea, indică o imagine de creștere constantă în România, în opinia experților. Pentru 2024, este probabil să vedem o reechilibrare a factorilor de creștere de la investiții către consum, deși investițiile ar trebui să se mențină în continuare la o creștere de aproape două cifre. Cu toate acestea, având în vedere că salariile publice se vor menține pe o creștere de două cifre, iar pensiile urmează să fie majorate cu 13,8% începând cu ianuarie 2024 și cu aproximativ 22,0% începând cu septembrie 2024, consumul privat este probabil să cunoască o îmbunătățire semnificativă. ING își menține estimarea de creștere a PIB-ului României pentru 2024 la 2,8%.

De asemenea, prognoza spune că această creștere ar putea complica procesul decizional al Băncii Naționale a României (BNR), întrucât cererea în creștere, coroborată cu o creștere generală a impozitării, ar putea încetini procesul dezinflaționist. Cu toate acestea, analiza ING vorbește despre limita inferioară a estimărilor inflației pentru 2024, deoarece experții văd că inflația din decembrie 2024 este de 4,7%, cu riscuri în scădere. De asemenea, ING își menține opinia de lungă durată conform căreia BNR va începe să scadă dobânda cheie în al doilea trimestru.

Reducerea decalajului bugetar continuă să fie principala bătaie de cap pentru guvernele României și nimic nu indică că acest lucru se va schimba în curând. Primele estimări arată că deficitul în 2023 a fost de aproximativ 5,7% din PIB, similar cu nivelul din 2022 și departe de ținta inițială de 4,4%. Mai mult, strategia fiscală 2024-2026 nu prevede un deficit bugetar apropiat de 3,0% din PIB, estimările oficiale pentru 2026 fiind acum de -4,2%. Datorită unui program de răscumpărare mai favorabil, finanțarea pentru 2024 trebuie să arate mai bine decât în 2023. ING spune că vede ținta de deficit de 5,0% din PIB pentru 2024 ca fiind ambițioasă, dar nu nerealistă. Cu toate acestea, negocierile cu Comisia Europeană privind ritmul reducerii deficitului ar putea aduce în continuare unele modificări la plan.

În România este așteptat un an super-electoral, cu alegeri europene, locale, generale și prezidențiale care urmează să aibă loc într-un interval de 6-7 luni. Scenariul de bază este că actuala mare coaliție socialist-liberală va continua să formeze guvernul după alegeri. Cu toate acestea, echilibrul de putere se va înclina probabil mai mult spre socialiști.

Evaluări (Baa3/BBB-/BBB-): panelul de experți ING continuă să nu vadă nicio schimbare în ratingul de rating al României pentru investiții în viitorul previzibil (aproximativ doi ani). Derapajele fiscale recente și majorările anunțate ale pensiilor ar putea înclina balanța riscurilor în jos. Totuși, este puțin probabil să schimbe jocul atâta timp cât relația României cu UE (și banii UE) rămâne solidă.

Îți recomandăm să citești și Previziuni economice pentru România 2024. 

The post Perspectiva ING pentru România în 2024: echilibru între alegeri și consolidare fiscală appeared first on Valahia.News.

Creşterea economică pe care o vedem se bazează de acum pe investiţii şi pe fondurile europene. Nu mai sunt şanse ca ea să se bazeze pe creşterea consumului. Modelul de creştere pare că se schimbă. Singurul factor de creştere economică care nu creează inflaţie sunt aceste investiţii finanţate din fonduri europene. Însă, şi investiţiile străine directe reprezintă o sursă de creştere sustenabilă, poate chiar mai sustenabilă decât cea a fondurilor europene.

Cristian Popa pentru ZF Live

De asemenea, pentru 2023, BNR se aștepta la o decelerare a inflației, mai exact, la mai mult de o înjumătățire a ratei, ceea ce s-a întâmplat în cursul acestui an.

Am văzut o coborâre rapidă a inflaţiei. Este o noutate şi ritmul lunar negativ, total atipic pentru ultimii 2-3 ani, însă şi această evoluţie este în linie cu prognozele BNR. Ce ar fi de remarcat este scăderea ratei anuale a inflaţiei la cifra de 9,1%, susţinută de scăderi mai ample la nivelul componentei alimentelor şi la bunurile nealimentare.

Cristian Popa

Cristian Popa afirmă că, în schimb, s-a înregistrat o uşoară creştere lunară a nivelului serviciilor, care este legată de evoluţia pieţei muncii, care rămâne tensionată.

Specialistul a avertizat însă asupra potențialului nedorit al măsurilor fiscale luate de guvern la începutul anului 2024 dar a mai spus că nu crede că va exista o recesiune, în ciuda a ceea ce unii experți se așteaptă.

Lucrurile sunt dinamice. Vedem totuşi cifre de creştere economică, în ciuda unei încetiniri semnificative. Nu ne aşteptăm la o recesiune. Nu am văzut-o anul acesta şi nu o să o vedem nici anul următor

Cristian Popa despre recesiune

The post Membru în Consiliul de Administrație BNR: Economia României crește acum pe investiții appeared first on Valahia.News.

Acest număr este cu 40% mai mare decât limita existentă de 100.000, ceea ce înseamnă că România are nevoie și de mai mulți muncitori din țările asiatice.

Există proceduri specifice care trebuie îndeplinite înainte ca lucrătorii să vină efectiv să lucreze în România și, de asemenea, este nevoie de timp. Firmele de recrutare povestesc despre un interval de timp de 6 luni din momentul în care candidatul este intervievat si acceptat de angajatorul roman până când acesta ajunge în țară. Asta înseamnă că în ianuarie, candidații vor fi recrutați pentru a lucra vara în Horeca, în sezonul de vârf pe litoralul românesc, sau în agricultură, pentru a recolta.

Acest lucru înseamnă, de asemenea, că nu există sau există puțină disponibilitate a forței de muncă dacă un angajator are nevoie imediat de aceasta, acest fapt creând blocaje în producție și servicii în România.

Bucureștenii s-au obișnuit să fie serviți de personal asiatic, iar dacă intri în restaurante, observi imediat personalul asiatic angajat pentru a înlocui forța de muncă locală.

De ce nu vor românii să lucreze în Horeca, servicii, producție și agricultură? Mulți tineri visează să devină influenceri sau să obțină bani din rețelele sociale sau din live-urile de pe TikTok. Alții consideră salariile sub demnitatea lor și merg să se angajeze în străinătate, dar pentru mai mulți bani.

Oricum, decizia Guvernului pare corectă în circumstanțele actuale. Mulți angajatori pot angaja astfel muncitori noi, chiar dacă inițial nu vorbesc limba română. Economia este încă vie atât timp cât antreprenorii o mențin așa, iar cele 140.000 de licențe de muncă temporară din România ar putea stimula antreprenorii locali și economia.

The post România va elibera 140.000 de permise de muncă în 2024 pentru rezidenții din afara UE appeared first on Valahia.News.