Potrivit experților juridici, cei amendați pentru că nu au purtat măști în timpul stării de urgență pot contesta acum sancțiunile. Dar consecințele sunt multiple și nicio autoritate din România nu este încă pregătită pentru ceea ce ar putea veni.

Potrivit reacției inițiale a Guvernului, autoritățile vor aștepta să fie emisă și motivarea deciziei. Abia după aceea, Guvernul va lua o hotărâre. Totuși, decizia a fost motivată pe scurt și se pare că autoritățile au emis ordonanța fără a respecta legea.

În România, starea de alertă este prelungită la fiecare 30 de zile, iar oamenilor li s-au impus unele dintre cele mai drastice măsuri în această pandemie. La un moment dat, Guvernul României a decis să trimită militarii pe străzi, în vehicule blindate și cu mitraliere, doar pentru a se asigura că românii stau în casă. De asemenea, Poliția Română a emis amenzi abuzive de până la 4.500 de euro în lei pentru cei care nu au respectat ordonanța acum declarată neconstituțională.

Ministerul de Interne a recunoscut că polițiștii au comis abuzuri în timpul pandemiei. Dar acest lucru nu a schimbat comportamentul polițiștilor, iar amenzile abuzive au fost emise constant. Zeci de mii de români sunt amendați în fiecare lună pentru că nu poartă măști. Toți aceștia au acum un temei solid pentru a contesta decizia dură a autorităților.

Sentința Curții Constituționale vine într-un moment când măștile sunt obligatorii în interior și în aer liber în România, dar mulți deja nu se supun acestei reguli. În zilele următoare, este de așteptat ca din ce în ce mai mulți oameni să încalce această ordonanță, ilegală acum în urma deciziei Curții.

Destul de interesant, vineri sosește la București Convoiul Român pentru Libertate. Mai mult, pe 27 februarie, Opoziția organizează un mare protest la București împotriva restricțiilor. Din această perspectivă, hotărârea Curții pare să scadă oarecum tensiunea înaintea acestor evenimente.

The post CCR: Ordonanța privind portul obligatoriu al măștii este neconstituțională appeared first on Valahia.News.

Consimțământul părinților este obligatoriu pentru ca minorii să participe la cursuri de educație sexuală. Decizia a fost luată de Curtea Constituțională.

Decizia a fost luată în această săptămână cu doar câteva zile înainte de o zi importantă: 26 Septembrie, Ziua Mondială a Contracepției. Sărbătoarea este menită să atragă atenția asupra numărului de sarcini nedorite în creștere la nivel mondial.

În special în România, sarcinile nedorite duc la un număr mare de avorturi. Conform statisticilor, 400 de avorturi se realizează zilnic în cabinetele specializate.

Mai mult, România este țara în care se regăsesc cele mai multe mame minore din întreaga Europă. Aproape un sfert dintre acestea provin din România, conform unui studiu al Salvați Copiii. Mai precis, 23% dintre mamele minore din UE provin din România, o țară în care educația sexuală nu se predă în școli.

Decizia CCR vine într-un context în care toți realizează că trebuie făcut ceva în legătură cu fenomenul sarcinilor în rândul minorelor, dar nimeni nu este dispus să facă ceva decisiv în această privință. Eduația sexuală este un subiect tabu în țara în care se construiesc mai multe biserici decât spitale.

Chiar dacă părinții își dau consimțământul cu privire la participarea la orele de educație sexuală a copiilor, aceștia vor lua cursuri de ”educație sanitară”, expresia ”educație sexuală” fiind evitată de către legiuitor.

The post CCR: educația sexuală în școli, doar cu acordul părinților appeared first on Valahia.News.

Steagul românesc are culorile afișate vertical, dar nu a fost întotdeauna așa. Au fost momente când steagul avea culorile afișate orizontal. Unii regretă acea perioadă, alții preferă steagul actual.

Un amănunt interesant în legătură cu steagul României este că acesta a deținut, în 2013, recordul mondial pentru cel mai mare drapel din lume. Măsura 349 x 227 metri, cam de trei ori mărimea unui teren de fotbal, așa cum au menționat oficialii Cărții Recordurilor.

Steagul României – Istoria steagului

Mulți dintre voi s-ar putea să vă întrebați care este semnificația drapelului românesc. Drapelul României are propria sa istorie, pe care credem că merită să o povestim.

Prima dată când tricolorul steagului românesc a fost albastru, galben și roșu a fost în 1834. Culorile simbolizau steagurile comercianților, precum și steagurile unităților de miliție native. La început, culorile erau afișate orizontal. Cu toate acestea, guvernul revoluționar de la București a insistat asupra aranjamentului vertical. Ei credeau că albastrul de la catarg îl va face mai popular.

În 1859, Tricolorul românesc a devenit Drapelul Național. Indiferent de opinia guvernului revoluționar, aranjamentul steagului românesc a fost orizontal până în 1862. Din fericire, în 1867, steagul a fost schimbat în aliniament vertical, având albastru la catarg.

În timpul anului 1948, steagul României a trecut prin numeroase schimbări. De data aceasta, design-ul steagului național a fost modificat cu o stemă. Stema Națională  reprezenta un scut albastru cu un vultur auriu cu buzdugan și o sabie cu o cruce în cioc. Scutul prezintă emblemele Țării Românești, Moldovei, Olteniei, Banatului, Transilvaniei și Dobrogei.

Credeți sau nu, această versiune a fost, de asemenea, schimbată de patru ori până la sfârșitul regimului comunist din decembrie 1989. Sfârșitul erei comuniste a venit odată cu schimbarea finală a drapelului românesc – l-au restabilit în culorile sale originale.

În 1991 a fost adoptată Constituția României. Într-una din părțile sale, s-a declarat că „steagul României este tricolor; culorile sunt dispuse vertical în următoarea ordine de la catarg: albastru, galben, (și) roșu ”. În cele din urmă, în 1998, legea română a atribuit 26 iunie Ziua Națională a Drapelului României.

​Steagul României – ce reprezintă culorile sale?

După cum ați văzut, steagul României este compus din trei benzi verticale: albastru, galben și roșu. La prima vedere, pot părea culori de bază tricolore. Cu toate acestea, există o mare semnificație în spatele acestor culori. Din 1821, s-a știut că cele trei culori ale Drapelului Național al României vor simboliza libertatea, dreptatea și frăția.

Dacă ne uităm la tricolor, vom vedea că prima culoare este albastru. Situat la catarg, albastrul de cobalț reprezintă libertatea. În mijlocul drapelului se află galbenul, care simbolizează dreptatea. Ultima bandă, roșu, reprezintă frăția națiunii.

Chiar dacă steagul s-a schimbat de-a lungul timpului, a avut întotdeauna aceeași semnificație emoțională pentru toți românii.

De ce Steagul României și Steagul Ciadului sunt aproape identice?

Un detaliu controversat în ceea ce privește drapelul românesc îl constituie similaritatea cu steagul Ciadului. Ați putea spune căror țări aparțin steagurile de mai jos?

Pentru toți cei care nu și-au dat seama, drapelul românesc este așezat deasupra drapelului Ciadului. Trebuie să recunoaștem că un necunoscător le-ar deosebi cu greu.

Există opinii care cer o schimbare din acest punct de vedere, dar pentru a modifica drapelul național, românii trebuie să aprobe întâi o modificare a Constituției. Există o propunere în acest sens, ca drapelul României să aibă stema în mijloc, pe culoarea galbenă, dar și atunci ar exista o similaritate cu steagul Moldovei.

Acest subiect este destul de controversat și nu este un subiect plăcut pentru toată lumea. Să vă spunem de ce! Vom încerca să vă prezentăm faptele așa cum s-au întâmplat.

Anul 1866 a fost prima dată când România a folosit steagul. Aceasta dată marchează momentul în care Țara Românească a schimbat steagul național în albastru, galben și roșu după unirea cu Moldova împotriva Imperiului Otoman.

Pe de altă parte, avem Ciadul. Ciadul este o țară relativ mică din Africa Centrală. Vă place sau nu, Ciadul decis să fure steagul României în 1960, după ce țara și-a câștigat independența față de Franța.

Primele relații dintre cele două țări România-Ciad au avut loc în 1966. Chiar și așa, niciuna dintre ele nu are ambasadă în cealaltă țară până astăzi. De-a lungul timpului, România și Ciad au interacționat atât economic, cât și politic.

În 2004 lucrurile au luat o întorsătură neașteptată. Raportajele media au afirmat că Ciad a cerut Organizației Națiunilor Unite să verifice problema României având același drapel ca Ciadul. Încă din 2004, Ciad a negat faptul că România a fost prima țară care a folosit Tricolorul Național de albastru, galben și roșu. Președintele României la acel moment, Ion Iliescu, a declarat public că România nu își va schimba steagul. „Tricolorul ne aparține. Nu vom renunța la tricolor ”au fost cuvintele sale exacte.

După acest incident, România și Ciad nu au mai avut relații, fie pozitive, fie negative. Poate fi o surpriză, dar problema a rămas nerezolvată până în prezent.

Singura diferență dintre cele două steaguri este că România are un albastru cobalț, în timp ce Ciadul are un albastru indigo. Nu este ușor de observat, deoarece o astfel de diferență de culoare este vizibilă doar pentru cei cu un ochi foarte bine definit.

Steagul României Emoticon

Ce este social media fără emoticoane? Vești bune pentru toți iubitorii de social media, puteți găsi emoticonul steagului românesc. Faceți click aici pentru a obține emoticonul steagului  pentru Facebook, Instagram sau Twitter. Această platformă de emoji online este doar una dintre multele. Puteți afla preferatul dvs. online.

Având în vedere toate acestea, Drapelul Național al României a trecut prin multe pentru a ajunge la versiunea sa finală. Indiferent de circumstanțe, a reușit să țină românii uniți. „Libertatea, dreptatea și frăția” vor avea întotdeauna un loc special în inimile românilor.

Dacă vi se întâmplă să vizitați România, vă sugerăm să vizitați VisitBucharest today. Această platformă vă va arăta tot ce trebuie să știți nu numai despre București, ci și despre România. Puteți încerca și versiunea mobilă aici.

The post Drapelul Național appeared first on Valahia.News.

Până la intrarea în vigoare a Ordonanței 34, amenzile erau într-un cuantum rezonabil. La acea dată, guvernul liberal a decis să majoreze drastic cuantumul amenzilor, ceea ce a dat liber la abuzuri din partea autorităților. Astfel, de la un maxim de 5.000 de lei, s-a ajuns peste noapte la un maxim de 20.000 lei. Mai mult, cei amendați nu mai puteau plăti jumătate din minimul amenzii în 48 de ore, ci erau nevoiți să plătească jumătate din amendă în 48 de ore, adică uneori chiar și 10.000 lei!

Ministrul de interne, Marcel Vela, a recunoscut că subordonații săi comit abuzuri, dar a încercat să justifice aceste abuzuri spunând că mulți polițiști sunt tineri și au ca pregătire doar acele 6 luni de la școala de poliție. Avocatul Poporului a contestat constituționalitatea majorării cuantumului amenzilor la CCR, iar Curtea i-a dat dreptate: Ordonanța Guvernului prin care se majorau aceste amenzi este neconstituțională.

Ce se întâmplă acum? Mai plătim amenzi?

Cei care au apucat să plătească amenzile nu își pot primi banii înapoi, dar pot să dea în judecată autoritățile care au emis acele amenzi, care erau neconstituționale, și să spere la obținerea dreptății în instanță.

Pe de altă parte, cei care nu le-au plătit, nu vor mai fi obligați să le plătească.

Autoritățile vor fi în continuare în măsură să dea amenzi populației și firmelor, dar în cuantumul legal, care pentru persoane fizice este de la 100 lei la 5000 lei, iar pentru persoane juridice de la 1000 la 70000 lei.

The post CCR a decis că Ordonanța 34/2020 care majora cuantumul amenzilor NU este constituțională appeared first on Valahia.News.