PPE include 84 de partide și parteneri din 44 de țări, președinții Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) și Parlamentului European (Roberta Metsola), șefi de stat sau de guvern din 12 țări membre UE, zece membri ai Comisiei Europene și cel mai important grup politic (178 de membri) din Parlamentul European.

Între președinții și șefii de guverne așteptați la lucrările Congresului PPE de la București, menționăm:

• Președintele României, Klaus Iohannis
• Prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo
• Prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden
• Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides
• Cancelarul Austriei, Karl Nehammer
• Premierul irlandez, Leo Varadkar
• Premierul Croației, Andrej Plenkovic
• Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk
• Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis
• Premierul Lituaniei, Ingrida Simonyte

Aproximativ 2000 de participanți din 44 de țări au fost invitați să participe.

Viitorul Congres PPE din 2024 de la București, găzduit alături de PNL, se va concentra pe alegerea candidatului nostru principal și pe dezvăluirea manifestului nostru electoral pentru alegerile pentru Parlamentul European programate pentru 6-9 iunie 2024. Congresul reprezintă un moment de unitate, reflecție și inspirație, permițându-ne să sărbătorim realizările și să abordăm provocări precum războiul Rusiei în Ucraina, creșterea costului vieții și amenințările reprezentate de populism și extremism. Întrucât PPE rămâne fidel valorilor sale, punem accent pe împuternicirea cetățenilor Europei, păstrarea valorilor noastre adânc înrădăcinate și protejarea Uniunii împotriva amenințărilor interne și externe.

Comunicatul oficial al PPE

PROGRAMUL CONGRESULUI PPE LA BUCUREȘTI

MIERCURI, 6 MARTIE 2024

08:00-09:30 Comitetul de etică al PPE

08:30-12:30 Zilele de studiu ale Grupului PPE – Prima sesiune (inclusiv o sesiune cu CoR Grupului PPE)

10:00-12:00 Comitetul de Rezoluție

14:00 Congres: Prima Sesiune Plenară Discursuri de bun venit

14:30 Dezbateri concentrate pe problemele așezărilor urbane și rurale

15:15 Dezbateri și schimburi de idei cu președinții Adunărilor Parlamentare ale Consiliului Europei, NATO, OSCE, președinții de grupuri, asociații PPE, președintele WMCES • Discuții despre apărare și securitate • Discuție despre solidaritatea intergenerațională • Discuții despre economie și locuri de muncă

16:15 Intervenții ale șefilor de stat și de guvern din afara UE, ale liderilor de partid și ale opoziției din afara UE

17:15 Prezentarea și votul Hotărârilor ordinare și de urgență și modificărilor statutare

18:15 Manifestul Electoral al PPE: Prezentare și Vot

19:15 Discursuri de încheiere

Recepție și cină organizate împreună cu PNL

JOI, 7 MARTIE 2024

8:00-09:00 Perspectivelor femeilor pentru pace

8:00-09:00 Grupul PPE-CoR Dialog local privind extinderea

8:00-09:00 Zilele de studiu ale grupului PPE A doua sesiune

9:00 Congres: a 2-a sesiune plenară Intervenții ale liderilor de partid și de opoziție din UE

9:45 Cuvânt al Președintelui PPE

10:00 Discursuri ale candidaților nominalizați pentru conducerea PPE

10:15–11:45 Alegerea candidatului principal al PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene (vot secret)

10:15- 11:45 Intervenții ale viceprim-miniștrilor și șefilor de stat și de guvern din UE

11:45-12:10 Discursul președinților instituțiilor UE și al președintelui României

12:15-12:30 Anunțarea rezultatului alegerii candidatului principal al PPE Discursul de acceptare al candidatului principal al PPE Închiderea Congresului

Pentru mai multe detalii, intrați pe site-ul https://www.epp2024.eu/.

The post Congresul EPP de la București appeared first on Valahia.News.

Via Transilvanica câștigă la categoria Citizens’ Engagement & Awareness, în timp ce Călătorii Apelor – Delta Dunării câștigă la categoria Education, Training & Skills.

Premiul anual al UE pentru patrimoniul cultural recompensează 28 de inițiative excelente și personalități remarcabile din 20 de țări europene, reprezentând cele mai recente evoluții și priorități legate de politica și practica europeană privind patrimoniul.

Câștigătorii în fiecare categorie la European Heritage Awards 2023

Conservation & Adaptive Reuse

Steam Engine Brewery, Lobeč, Cehia

Friluftsskolen Open-Air School, Copenhagen, Danemarca

Hôtel de la Marine, Paris, Franța

Royal Gardens of Venice, Italia

Museum of Urban Wooden Architecture, Vilnius, Lituania

Wit Stwosz Altarpiece in St. Mary’s Basilica, Kraków, Polonia

Mudéjar Ceilings of the Cathedral of Funchal, Madeira, Portugalia

Deba Bridge, Gipuzkoa, Spania

Ruins of the Monastery of San Pedro de Eslonza, Gradefes, Spania

Research

Scientific-Archaeological Studies for the Preservation of Ererouyk, ARMENIA/FRANȚA

Proto-Industrial Architecture of the Veneto in the Age of Palladio, Italia

Safeguarding of the Artisanal Fishing Technique “Arte-Xávega”, Portugalia

Education, Training & Skills

MADE IN: Crafts and Design Narratives, AUSTRIA/CROATIA/SLOVENIA/SERBIA

ACTA VISTA, Marseille, Franța

Carpenters without Borders, Paris, Franța

National Centres for Restoration of Historic Vessels, Norvegia

Pathfinders of the Waters, Danube Delta, ROMANIA

Citizens’ Engagement & Awareness-raising

Village Square Meer, Antwerp, Belgia

Budapest100, Ungaria

Museum of Literature Ireland (MoLI), Dublin, Irlanda

Open for You, Italia

ALMADA Project, Lisbon, Portugalia

Via Transilvanica, ROMANIA

Un-archiving Post-industry, Ucraina

Heritage Champions

Hambis Tsangaris, Cipru

Sergio Ragni, Italia

Cláudio Torres, Portugalia

Saving Ukrainian Cultural Heritage Online (SUCHO), Ucraina/INTERNATIONAL PROJECT.

Fiecare câștigătoare a Premiilor pentru Patrimoniul European/Premiile Europa Nostra din acest an rezultă din abilități și angajament extraordinare, colective și individuale, care acoperă locurile și tradițiile patrimoniului european. Prin onorarea acestor realizări, reiterăm, de asemenea, angajamentul nostru ferm de a proteja moștenirea noastră culturală comună, care este vitală pentru sentimentul nostru de unire ca cetățeni și comunități ale Europei.

Margaritis Schinas, vicepreședinte al Comisiei Europene pentru promovarea modului european de viață

Ceremonia de premiere va avea loc pe 28 septembrie la Veneția în cadrul European Cultural Heritage Summit 2023. Summitul pe care Europa Nostra îl organizează cu sprijinul Comisiei Europene are loc în perioada 27-30 septembrie.

Despre Via Transilvanica

Via Transilvanica este un traseu de lungă distanță de 1.400 de kilometri care străbate România în diagonală, de la Putna până la Drobeta Turnu Severin și este potrivit pentru drumeții, ciclism sau călărie.

Despre Călăuzele Apelor

Călăuzele Apelor reprezintă un grup de copii care au construit cu propriile mâini bărci din lemn în mărime naturală, cu care explorează apele localităților de care aparțin pentru a afla cât mai multe despre aceste spații naturale. În anii următori, cu pasiunea lor pentru natură și cunoștințele acumulate, ei vor putea deveni ghizi capabili pentru vizitatori. Ghizii provin din Mila 23, Drobeta Turnu Severin, Eșelnita, Sfântu Gheorghe, Sulina, Piscu, Chilia Veche și Comana. Și-au construit canoele și vâslele în ateliere de „învățare semnificativă”, în sesiuni de 4 săptămâni, sub îndrumarea tâmplarului Viorel Gheorghe al Asociației Ivan Patzaichin – Mila 23.

The post European Heritage Awards 2023: Două proiecte premiate din România appeared first on Valahia.News.

Se preconizează că inflația de bază va atinge un vârf în 2023, iar inflația generală va rămâne peste ținta de inflație pe orizontul de prognoză. Se estimează că șomajul va scădea doar marginal, menținând piața muncii relativ strânsă și creșterile salariale ridicate. Deficitul public general va scădea la 4,4% în 2024 din cauza creșterii puternice a veniturilor, ajutată de modificările codului fiscal și de PIB-ul nominal robust și de scăderea cheltuielilor curente ca pondere din PIB. Raportul datoriei/PIB este prognozat să ajungă la 46,1% în 2024.

Creștere în ciuda dificultăților economice

În 2022, creșterea a atins 4,7%, determinată de consumul privat puternic și investiții robuste. Indicatorii de înaltă frecvență indică o economie relativ rezistentă în 2023-T1, cu sentimentul și cifra de afaceri din vânzările cu amănuntul în creștere și producția industrială îmbunătățindu-se. Așteptările de angajare au rămas la un nivel relativ ridicat.

În viitor, inflația ridicată, condițiile de finanțare stricte și creșterea mai redusă a partenerilor comerciali vor încetini creșterea reală. În ciuda acestor vânt în contra, creșterea consumului privat este de așteptat să rămână pozitivă din cauza salariilor și pensiilor mai mari și a prelungirii plafonului prețului energiei până în 2025. Schemele de sprijin guvernamentale și o piață a muncii rezistentă vor sprijini, de asemenea, activitatea economică.

Politica monetară va rămâne strictă, cu rata de politică monetară la 7%, afectând fluxul de credit către economie și investiții. Cu toate acestea, investițiile planificate în cadrul Planului de redresare și reziliență (RRP) și alte intrări de fonduri UE sunt stabilite pentru a compensa mai mult decât impactul condițiilor stricte de creditare. Se preconizează că investițiile vor susține puternic creșterea naturală în 2023 și 2024.

Se estimează că exporturile nete nu vor contribui la creșterea PIB-ului. În ciuda scăderii prețurilor la energie și a îmbunătățirii termenilor de schimb, cererea internă puternică va menține balanța comercială negativă. Deficitul de cont curent este de așteptat să rămână în jur de [8%] din PIB pe orizontul de prognoză, prezentând riscuri externe de sustenabilitate pe termen mediu.

Se estimează că PIB-ul real va crește cu 3,2% în 2023 și cu 3,5% în 2024. Riscurile la adresa prognozei sunt înclinate spre scădere, deoarece întârzierile în implementarea PNRR ar putea reduce investițiile.

Șomaj constant și presiuni salariale

În ciuda creșterii solide a PIB-ului, perspectivele de ocupare a forței de muncă rămân modeste, deoarece o populație îmbătrânită și migrația în masă reprezintă un obstacol serios pentru crearea de locuri de muncă. Cu toate acestea, integrarea pe piața muncii a persoanelor care fug de războiul din Ucraina și vizele pentru lucrătorii din afara UE ar putea acționa ca factori de atenuare. Rata șomajului este de așteptat să scadă ușor la 5,4% în 2023 și 5,1% în 2024. Creșterile salariale au fost substanțiale, în special în sectorul privat, dar rămân sub inflația IPC totală pentru economia totală. Piața forței de muncă îngustă, necesitatea de a compensa pierderile de putere de cumpărare și inflația ridicată ar trebui să contribuie la creșteri solide ale salariilor în 2023 și 2024.

Inflația rămâne ridicată

Inflația totală IAPC a atins un vârf în noiembrie, apoi a scăzut la 12,2% în martie, datorită prețurilor mai scăzute la energie. Datorită schemei de plafonare a prețului energiei, nu se așteaptă aproape nicio modificare în această componentă, determinată în principal de mișcările prețurilor de distribuție a combustibilului și energiei. Cu toate acestea, inflația de bază a continuat să crească pe fondul creșterilor în produsele alimentare procesate și serviciile. Se estimează că va rămâne peste inflația generală în acest an, după ce a atins un vârf în primul trimestru. În general, inflația medie IAPC va scădea la 9,7% în 2023 și la 4,6% în 2024, dar riscurile sunt înclinate în sus, deoarece presiunile de creștere a salariilor sunt mari.

Deficitul guvernamental este proiectat să scadă

Se estimează că deficitul guvernamental al României va scădea la 4,7% din PIB în 2023, de la 6,2% în 2022. Creșterea robustă a PIB-ului nominal și impozitele solide legate de energie vor spori veniturile guvernamentale în 2023. Se estimează că cheltuielile curente vor crește mai puțin decât PIB-ul nominal, condus de moderarea salariilor publice. Investițiile publice ca pondere din PIB sunt de așteptat să crească, reflectând obiective bugetare interne ambițioase și intrări mari de fonduri UE. Plăți suplimentare către pensionari, o modificare a codului fiscal, schema de compensare pentru a face față creșterii prețurilor la energie și o legislație anunțată în mod credibil pentru limitarea cheltuielilor guvernamentale în 2023 sunt toate luate în considerare în prognoză. Costul bugetar net al măsurilor de sprijin energetic este proiectat în previziunile de primăvară a Comisiei pentru 2023 la 0,3% din PIB în 2023, comparativ cu  0,4% în 2022.

Deficitul este prognozat să scadă la aproximativ 4,4% din PIB în 2024, întrucât cheltuielile curente scad ca pondere din PIB ca urmare a întreruperii unor măsuri implementate în 2022/2023 în valoare de aproximativ 0,3 puncte procentuale. PIB-ului și prin efectul stabilizatorilor automati, deoarece se așteaptă ca creșterea economică nominală să fie încă substanțială. Se estimează că creșterea cheltuielilor de capital va încetini din cauza efectului de bază creat de cantitatea reziduală considerabilă din ciclul bugetar al UE 2014-2020 preconizat în 2023. În prezent, Comisia presupune o eliminare completă a măsurilor de sprijin energetic în 2024.

Se estimează că datoria publică publică va scădea la 45,6% din PIB în 2023, datorită reducerii deficitului și ajustării stoc-flux, înainte de a crește la 46,1% în 2024. Riscurile la adresa perspectivelor fiscale sunt înclinate spre scădere. Creșterea mai scăzută a PIB-ului, viitorul ciclu electoral, posibile presiuni în creștere asupra salariilor publice în urma ratelor de creștere negative și precise din 2021 și indexarea pensiilor care în 2024 vor încorpora inflația ridicată din 2022 ar putea duce la deficite bugetare mai mari.

The post Prognoza economică de primăvară a Comisiei Europene pentru România appeared first on Valahia.News.

Această întrebare a apărut după ce deținătorilor de pașapoarte kosovari li s-a acordat acces fără viză în spațiul european. În urma acestei săptămâni, UE a adoptat călătoriile fără viză pentru Kosovo, după cum a anunțat negocierile europene de vecinătate și extindere.

Și anume, călătoriile fără viză pentru deținătorii de pașapoarte kosovari vor deveni o realitate cel târziu la 1 ianuarie 2024. În urma unui acord între Parlamentul European și Consiliu la propunerea Comisiei, deținătorilor de pașapoarte din Kosovo li se va permite să călătorească în UE fără viză timp de maximum 90 de zile în oricare 180 de zile ce urmează obținerii vizei.

În prezent, cinci state europene nu recunosc independența Kosovo: România, Spania, Grecia, Cipru și Slovacia, în ciuda presiunilor constante din partea Comisiei Europene. Vor permite aceste cinci țări deținătorilor de pașapoarte kosovari să călătorească liber pe teritoriul lor? Se pare că va avea loc o altă rundă sau multe alte runde de coliziuni (de citit negocieri) între Comisia Europeană și aceste cinci țări rebele.

Rezultatul acestor negocieri depinde de multe variabile – configurația politică internă a fiecărei țări respective, concesiile din cadrul negocierilor și orice alte presiuni externe.

La începutul anului, premierul kosovar le-a cerut celor cinci să-și recunoască „țara”, dar fără succes.

Va grăbi această decizie lucrurile către o recunoaștere unanimă a provinciei sârbe ca stat? Sau, dimpotrivă, deținătorilor de pașapoarte kosovari li se va interzice intrarea în România și în toate celelalte state? Au mai rămas doar opt luni, iar lucrurile se vor rezolva cu siguranță până atunci.

The post Face presiune UE pe România pentru a recunoaște Kosovo ca stat independent? appeared first on Valahia.News.

Conform prognozei, economia UE este pe cale să evite recesiunea, dar persistă pericolele. Pe scurt, se estimează că PIB-ul va crește cu 0,8% în 2023 și cu 1,6% în 2024 (0,9% și 1,5% în zona euro). Se estimează că inflația totală va scădea de la 9,2% în 2022 la 6,4% în 2023 și 2,8% în 2024 în UE. Se estimează că zona euro va decelera de la 8,4% în 2022 la 5,6% în 2023 și la 2,5% în 2024.

Prognoza de iarnă 2023 pentru România: una dintre cele mai semnificative creșteri economice din 2023

În ceea ce privește România, Comisia Europeană are o veste pozitivă: România este una dintre țările de top din UE pentru a evita recesiunea dar are și o creștere economică constantă.

Potrivit proiecției economice și pe baza indicatorilor pe termen scurt, economia României este de așteptat să fi fost rezistentă în trimestrul al patrulea, pe fondul evoluțiilor favorabile din sectorul serviciilor și al sentimentului economic, în ciuda scăderii în continuare a producției din industria prelucrătoare.

Pentru 2023, impactul negativ al inflației încă ridicate, al condițiilor de finanțare stricte și al încetinirii celorlalte economii din UE vor scădea creșterea PIB real în România la 2,5%.

Implementarea PRR – Planul de redresare și reziliență ar trebui să contribuie la investiții solide, care se așteaptă să fie principalul motor de creștere. Alte fonduri UE urmează să sprijine și investițiile. Deși este afectat negativ de inflația ridicată, consumul privat este estimat să crească din cauza creșterii salariului minim, a pensiilor și a salariilor din sectorul public, precum și a prelungirii plafonului prețului energiei până în 2025. Exporturile nete sunt de așteptat să rămână negative din cauza monedei puternice și cererii scăzută pe piețele de export.

O redresare de 3% a creșterii economice este proiectată pentru 2024, pe fondul recesiunii presiunilor inflaționiste, a ratelor dobânzilor mai scăzute și a unei perspective externe îmbunătățite.

Inflația anuală IAPC a încetinit în decembrie din cauza prețurilor mai scăzute la energie și la produsele alimentare, ducând media pe 12 luni în 2022 la 12%. Se preconizează că inflația IAPC va scădea în continuare în orizontul de prognoză, dar doar modest, deoarece presiunile inflaționiste rămân foarte ridicate în componentele de bază, cum ar fi serviciile, bunurile industriale neenergetice și alimentele procesate. Inflația medie anuală IAPC este estimată la 9,7% pentru 2023, înainte de a încetini la 5,5% în 2024, din cauza extinderii plafonului prețului energiei, a prețurilor mai mici ale mărfurilor și a efectelor de bază.

The post Comisia Europeană estimează o creștere de 2,5% pentru România în 2023 appeared first on Valahia.News.

Aceste diferențe sunt totuși binecunoscute de mult timp. Totul pare să aibă o calitate diferită în țările occidentale, de la șampon la băuturi și de la mașini la îmbrăcăminte. Cu toate acestea, dacă este să îi întrebi, producătorii occidentali răspund că își adaptează calitatea la piață.

Cu alte cuvinte, unui consumator est-european, în comparație cu un austriac, nu-i place ca conserva lui de carne să conțină mai multă carne, îi place cu mai puțină, aparent. De asemenea, sucul de portocale – est-europenii îl preferă fără suc de portocale, dacă este să ascultăm de companiile occidentale care justifică astfel dublul standard.

În 2017, autoritățile slovace au vizat acest tip de practică a companiilor occidentale. Potrivit Reuters, jumătate din cele 22 de produse cumpărate în Bratislava, capitala slovacă, și în două orașe austriece de peste graniță, aflate la mai puțin de 20 km (13 mile) distanță, diferă ca gust, aspect și compoziție, a spus ministerul slovac, potrivit Reuters, lucru confirmat de testele de laborator efectuate de organul național de supraveghere a calității alimentelor.

În 2017, autoritățile române, inspirate din Slovacia, au făcut teste similare și au găsit aceleași rezultate – calitatea produselor este inferioară în România față de Europa de Vest, chiar dacă produsele aparțin acelorași mărci.

În 2019, s-a părut că consumatorii din Europa de Est și-au făcut vocea auzită. Atotputernica Comisia Europeană a decretat că de atunci nu vor mai exista standarde duble. Sau compania vinovată ar plăti până la 4% din venitul său anual. Se pare că situația este aproape aceeași, dacă nu chiar și mai rea.

Astfel de investigații ar trebui să continue cu siguranță, iar Fanta este doar una dintre prea multele companii occidentale ale căror produse ar trebui verificate pentru că utilizează standarde duble.

The post Fanta nu mai are același gust pentru autoritățile române appeared first on Valahia.News.

Acordul au semnat președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, prim-ministrul Georgiei, Irakli Garibașvili și prim-ministrul României, Nicolae Ciucă. Evenimentul a avut loc la Palatul Cotroceni din București.

Acordul va oferi cadrul tehnic și financiar necesar pentru construirea cablului submarin pentru transportul energiei electrice din surse regenerabile din Azerbaidjan până în România sub Marea Neagră. Acest cablu poate transporta apoi această energie în Ungaria și alte țări europene prin sistemul de transport european.

Una dintre afirmațiile remarcabile care definesc ce înseamnă acest Acord pentru Uniunea Europeană este cea oferită de premierul Ungariei, Viktor Orban:

Istoria ecomiei europene când importam energie și materii prime ieftine din Rusia s-a terminat. Dorim să avem creștere economică și securitate. Noi, liderii, trebuie să ne asigurăm că vom asigura popoarelor noastre securitate energetică. Suntem aici împreună pentru că am fost de acord să identificăm noi surse de energie regenerabilă pentru Europa.

Premierul maghiar Viktor Orban

Proiectul cablului submarin pe sub Marea Neagră face parte din acordurile din domeniul energetic dintre UE (reprezentată de Comisia Europeană) și Azerbaidjan.

The post Azerbaidjan va exporta energie din surse regenerabile către România appeared first on Valahia.News.

Puncte tari vs puncte slabe pentru ca România să intre în spațiul Schengen

Unele puncte vitale favorizează aderarea României la spațiul economic liber, dar și unele o împiedică pe cea a țării

Puncte forte care favorizează aderarea României la Schengen

Parlamentul European a votat pentru aderarea țării.

De cinci ori, de fapt, ultimul vot a fost oferit luna aceasta. Dar votul Parlamentului funcționează doar ca recomandare. Decizia finală aparține Consiliului European.

Majoritatea țărilor europene vor vota pentru ca România și Bulgaria să fie acceptate.

Potrivit ultimelor surse, majoritatea țărilor UE vor vota pentru ca România, Bulgaria și Croația să fie acceptate.

Guvernul României a militat activ pentru aderarea țării la spațiul Schengen.

Guvernul României a promovat activ țara, mai ales după ce au fost îndeplinite toate criteriile tehnice de aderare la Schengen.

Puncte slabe care împiedică aderarea României la spațiul Schengen

Țările de Jos și Austria se opun ferm aderării României și Bulgariei la Schengen.

Atât Olanda, cât și Austria se opun ferm României și Bulgariei când vine vorba de aderarea la spațiul Schengen. Motivul pentru care fac acest lucru este că aceste țări nu pot opri valurile de imigranți. Potrivit declarațiilor oficiale, majoritatea miilor de imigranți care intră în Europa vin prin România și Bulgaria fără a fi opriți la graniță. Recent, cancelarul austriac a numit în mod specific Croația drept singura țară care este susținută de guvernul său, spre deosebire de România și Bulgaria.

Dacă una sau mai multe țări se opun, România nu va fi acceptată în spațiul Schengen.

Până și președintele României îi pregătește pe cetățeni pentru un eșec

Într-o declarație recentă, Klaus Iohannis, președintele României, a sugerat ca România să nu forțeze votul pe 8 decembrie, motivând ca Consiliul European să nu fie atât de nerăbdător să admită România în spațiul Schengen de data aceasta. În plus, decizia ar putea fi amânată cu o lună sau două până la soluționarea tuturor întrebărilor celorlalte țări.

Vom vedea dacă România sau Bulgaria vor fi acceptate sau nu. Dar până atunci, nu putem face altceva decât să așteptăm următorul vot al Consiliului European.

Mai mult, disperarea a atins un nivel fără precedent în România, unde un parlamentar a amenințat că va bloca interesele Olandei în România dacă țara nu va fi acceptată în Schengen.

The post România are șanse scăzute de a intra în spațiul Schengen în decembrie appeared first on Valahia.News.

Nu mai există nici o îndoială cu privire la poziția Olandei în fața României. Timp de 11 de ani, Olanda a adoptat aceeași atitudine ostilă față de aderarea României la Schengen. Cu toate acestea, ei au rămas indiferenți față de orice schimbare pozitivă din România, devenind adversari vizibil ai aderării țării.

Desigur, lucrurile nu se opresc aici, Olanda este adversarul României pe absolut orice subiect din Comisia Europeană, iar acest fapt a fost listat de nenumărate ori de către deputații români. Dar de ce?

Pentru a netezi lucrurile cu Olanda, flota românească achiziționează două nave olandeze „Damen” pentru operațiuni de căutare, salvare și stingere a incendiilor. Aceste nave cu tehnologie de ultimă oră vor fi proiectate și construite în Galați și Brăila în România de către compania olandeză Damen. În mod curios, acordul a fost finalizat cu două luni înainte de referendumul crucial al României pentru a deveni membru al spațiului Schengen și cu o zi înainte ca prim-ministrul olandez să viziteze România.

În timpul vizitei sale, prim-ministrul Mark Rutte a declarat că România are încă multe cerințe de îndeplinit înainte de a intra în Schengen. Cu toate acestea, colaborează cu frații ucraineni pentru a se integra în UE și NATO, moment în care insolența neerlandeză nu cunoștea limite.

Poziția olandeză privind extinderea Schengen este simplă: Atunci când cerințele sunt îndeplinite, aderarea este posibilă. Pentru a putea evalua acest lucru, avem nevoie de informații actualizate din partea Comisiei Europene cu privire la toate domeniile relevante pentru deciziile politice privind aderarea la Schengen.

Mark Rutte, Priministrul Olandei

În realitate, lăcomia olandeză nu are limite. Olanda a respins cererea Romaniei de aderare la Schengen doar pentru ca Romania le-a refuzat accesul la portul Constanta, o ruta comerciala care permite transportul de marfuri intre Asia si Europa. Olanda va fi impotriva includerii Romaniei in Schengen daca Romania nu plateste mita, portul Constanta, asa cum au facut austriecii in 2004 cu Petrom, o companie importanta care controleaza productia de petrol a Romaniei.

Potrivit unor surse din mass-media, Olanda dorește controlul portului Constanța deoarece are un rol semnificativ în rețeaua europeană de transport intermodal, deoarece este poziționat favorabil la intersecția rutelor comerciale care leagă piețele țărilor fără ieșire la mare din Europa Centrală și de Est cu Asia Centrală și Orientul îndepărtat.

Dacă acest scenariu este adevărat, este amuzant modul în care națiunile occidentale folosesc imperialismul economic și cultural cu lacomie, în timp ce își ascund acțiunile sub aspectul corectitudinii politice. Retorica corectă politic, anticorupție și anti-discriminare a Națiunilor occidentale este de fapt un front pentru imperialismul egoist si de interes. În ciuda tuturor eforturilor depuse de România și a realizărilor obținute, Olanda se opune ferm aderării României la spațiul Schengen și o v-a face până când România își va îndrepta din nou capul spre Vest.

The post Prețul aderării la Schengen: România va achiziționa două nave de la Damen International appeared first on Valahia.News.

Indicele economiei și societății digitale (DESI 2022), care analizează progresele din sectorul digital în statele membre ale UE, a fost publicat de Comisia Europeană. România se află pe locul 27 în ierarhia DESI a statelor membre UE. După cum se poate observa, creșterea sa anuală este comparativ mai mică decât națiunile comparabile, ceea ce sugerează o lipsă de convergență.

România este în urma statelor UE în progresul digital și continuă să se confrunte cu dificultăți în serviciul public digital, în ciuda oportunităților. România nu excelează nici în social media, nici măcar la companii private, pentru că doar 36% dintre companiile românești folosesc social media.

Deși România are cel mai rapid internet din Europa și locul 3 în Momondo cele mai bune țări pentru lucru la distanță în 2022, este ciudat că nu a evoluat încă în digitalizarea serviciilor publice.

Digitalizarea serviciului public ar reprezenta o evoluție semnificativă în România, țară obișnuită să pună totul pe hârtie sau în cunoscuta mapă cu șine. Timpul în instituțiile publice ar putea fi gestionat mult mai avantajos și ar crea și oportunitatea pentru noi locuri de muncă.

The post România este pe ultimul loc în UE la digitalizarea serviciului public appeared first on Valahia.News.