Diana Şoşoacă a fost blocată să candideze la viitoarele alegeri prezidenţiale din România. Curtea Constituțională a României (CCR) a acceptat o contestație împotriva candidaturii sale, descalificând-o.

Această decizie finală vine în urma unei contestații legale privind eligibilitatea ei pe baza unor criterii specifice stabilite în legile electorale.

Hotărârea are implicaţii semnificative pentru Şoşoacă, care se poziţiona ca o candidată proeminentă reprezentând interese de extremă dreapta. Partidul ei, SOS România, și susținătorii ei vor răspunde probabil acestui eșec pe fondul unui mediu încărcat politic, pe măsură ce se apropie alegerile.

În reacția ei la acest anunț pe Facebook, ea i-a acuzat pe evrei de implicare în respingerea ei de a candida la alegerile prezidențiale. Ea le-a cerut românilor să iasă în stradă și să protesteze împotriva acestei decizii nedreapte.

Nici măcar nu am fost citată. Este imposibil așa ceva. Nu știu nici măcar cum arată citația, ceea ce înseamnă că s-au încălcat grav toate drepturile procesuale. Solicit românilor să ieșiți în stradă! Așa ceva este inacceptabil. Singurul naționalist care putea să câștige aceste alegeri… Deci asta înseamnă că evreii au acționat împotriva României. Îi acuz pe evrei de implicare în procesul constituțional. Nu se poate așa ceva

Reacția europarlamentarului Diana Sosoacă pe Facebook, citată de Stiripesurse.ro

Mai multe detalii cu privire la temeiul legal al deciziei instanței și potențialii pași următori pentru Şoşoacă și partidul ei sunt încă în curs.

Diana Sosoacă este renumită în UE pentru apariția cu botniță în Parlamentul European în iulie anul acesta.

The post Diana Șoșoacă scoasă din cursa prezidențială de CCR appeared first on Valahia.News.

Astfel, aceasta este repartizarea mandatelor de europarlamentar între părți:

PSD: 11 Mandate

PNL: 8 Mandate

AUR: 6 Mandate

USR: 2 Mandate

UDMR : 2 Mandate

PMP: 1 Mandat

SOS: 2 Mandate

Independent (Nicolae Bogdănel Ștefănuță): 1 Mandate

Cine sunt deputații români în Parlamentul European în perioada 2024-2028

Iată lista cu toți cei 33 de europarlamentari români în perioada 2024-2028:

1. Mihai Tudose (PSD)
2. Rareș Bogdan (PNL)
3. Gabriela Firea (PSD)
4. Dan Motreanu (PNL)
5. Claudiu Manda (PSD)
6. Adina Vălean (PNL)
7. Victor Negrescu (PSD)
8. Daniel Buda (PNL)
9. Vasile Dîncu (PSD)
10. Maria Grapini (PSD)
11. Gheorghe Florin Cîrciu (PSD)
12. Siegfried Mureșan (PNL)
13. Dragoș Benea (PSD)
14. Mircea Hava (PNL)
15. Dan Nica (PSD)
16. Gheorghe Falcă (PNL)
17. Ștefan Mușoiu (PSD)
18. Roxana Mînzatu (PSD)
19. Virgil Popescu (PNL)
20. Vasile Cristian Terheș (AUR)
21. Claudiu Târziu (AUR)
22. Gheorghe Piperea (AUR)
23. Maria Georgiana Teodorescu (AUR)
24. Adrian George Axinia (AUR)
25. Șerban Dimitrie Sturdza (AUR)
26. Dan Barna (USR)
27. Vlad Voiculescu (USR)
28. Eugen Tomac (PMP)
29. Iuliu Winkler (UDMR)
30. Lorant-Gyorgy Wincze (UDMR)
31. Diana Iovanovici Șoșoacă (SOS Romania)
32. Luis Lazarus (SOS Romania)
33. Nicolae Bogdănel Ștefănuță (independent)

The post Lista euro deputaților români pentru perioada 2024-2028 appeared first on Valahia.News.

Datele finale ar trebui însă analizate numai după numărarea oficială a voturilor exprimate de alegătorii români pentru alegerile europene.

EXIT POLL ROMANIA: Alegeri Europarlamentare

AUR: 14% 

ADU: 11%

UDMR: 5% 

Candidați independenți: 4%

SOS și REPER: 3% fiecare

Numărarea finală a voturilor exprimate va arăta cei 33 de parlamentari europeni care reprezintă România în Parlamentul European pentru următorii patru ani.

The post Alegerile pentru Parlamentul European România: Exit Poll appeared first on Valahia.News.

Speranța medie de viață la naștere în Uniunea Europeană este de 81,5 ani.

În comparație cu nivelul pre-pandemic din 2019, 18 țări UE au înregistrat o creștere a speranței de viață în 2023, în timp ce două țări au rămas stabile, iar șase o scădere. Cea mai semnificativă creștere a fost estimată în România (+1,0 ani), urmată de Lituania (+0,8 ani), Bulgaria, Cehia, Luxemburg și Malta (toate cu o creștere de +0,7 ani).

În schimb, Austria și Finlanda au înregistrat cele mai semnificative scăderi (-0,4 ani fiecare), urmate de Estonia și Țările de Jos (-0,2 ani).

România, Bulgaria și Letonia rămân țările cu cea mai scăzută speranță de viață din UE, în timp ce în Spania și Italia, vârsta medie la care oamenii mor este de aproximativ 84 de ani. Elveția, care nu este membră a UE, are cea mai mare speranță de viață. în Europa la 84,2 ani.

Să luăm în considerare vârsta de pensionare pentru bărbații români, care este de 65 de ani. Aceasta înseamnă că, pentru românul obișnuit, viața înseamnă a munci până la epuizare, cu doar unsprezece ani mai rămas pentru a se „bucura” de viață. Spre comparație, un bărbat elvețian are aproape 20 de ani de trăit dintr-o pensie, întrucât România și Elveția au aceeași limită de vârstă de pensionare pentru bărbați.

The post Speranța de viață România 2024: 76,6 ani appeared first on Valahia.News.

România a avut în luna martie cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, la 6,7%, la mare distanță de următorul clasat, Croația, cu 4,9%, potrivit datelor publicate miercuri, 17 aprilie, de Biroul European de Statistică Eurostat.

Media UE a fost de 2,6%, în scădere de la 2,8% în februarie, în timp ce în martie 2023 rata inflației a fost de 8,3%. În zona euro, rata medie a fost de 2,4%.

Țările membre care s-au bucurat de cele mai scăzute rate ale inflației au fost Lituania (0,4%), Finlanda (0,6%) și Danemarca (0,8%).

La polul opus se află România, Croația, Estonia și Austria (ultimele două cu 4,1%). Cu toate acestea, situația din România s-a îmbunătățit față de februarie, când inflația anuală era de 7,1%. În cazul Croației și Austriei, rata crește în martie.

The post România: Inflația scade la 6,7%, dar rămâne cea mai mare din UE appeared first on Valahia.News.

Săptămâna trecută, UE a anunțat și investigații asupra a doi producători chinezi de panouri solare care au licitat pentru un parc solar de 455 de megawați în România. O anchetă anterioară a UE privind achiziționarea a 20 de trenuri electrice în Bulgaria a fost retrasă luna trecută, după ce ofertantul chinez s-a retras din competiție.

Ancheta deschisă marți de Uniunea Europeană este cea mai recentă împotriva companiilor chineze anunțată în ultimele două luni în temeiul unui nou regulament UE.

Ancheta va examina dacă subvențiile chineze oferă companiilor de turbine eoliene un avantaj nedrept în competiția pentru proiecte din cinci țări membre: Spania, Grecia, Franța, România și Bulgaria.

Un oficial chinez în domeniul comerțului a protestat în cadrul unei întâlniri la Bruxelles miercuri cu Martin Lukas, directorul general al UE pentru apărarea comercială, a declarat un reprezentant al Ministerului Comerțului din China.

„Denaturarea nesăbuită de către partea europeană a definiției subvențiilor și lipsa de deschidere și transparență a standardelor procedurale în timpul anchetei este un act protecționist care dăunează mediului concurenței loiale în numele concurenței loiale”, se arată în comunicat.

Un grup de afaceri european chinez a descris investigațiile drept „un act de constrângere economică” care subminează angajamentul UE de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

„Această acțiune trimite un semnal dăunător lumii, sugerând discriminarea întreprinderilor chineze și susținând protecționismul”, a declarat Camera de Comerț din China către UE într-un comunicat.

The post China protestează împotriva investigației UE privind subvențiile primite pentru parcuri eoliene în România appeared first on Valahia.News.

Această calitate parțială de membru aduce oportunități interesante. Călătorii pot trece acum cu ușurință prin verificările pașapoartelor atunci când zboară sau iau feriboturi între România și alte țări Schengen. Această experiență de călătorie mai fluidă ar trebui să stimuleze turismul și activitatea de afaceri, facilitând fluxul liber oamenilor și comerțului. Românii se vor bucura de o mai mare libertate de a explora Europa, întărind legăturile cu ceilalți europeni. Poate cel mai important, această intrare parțială înseamnă că Uniunea Europeană recunoaște eforturile României de a-și îndeplini standardele.

Cu toate acestea, sărbătoarea nu este completă. Granițele terestre rămân închise din cauza preocupărilor exprimate de Austria cu privire la securitatea frontierei terestre. Această inconsecvență creează o mică bătaie de cap pentru călători și perturbă adevăratul potențial al liberei circulații în zona Schengen. În plus, obiecția Austriei subliniază anxietățile continue în cadrul UE cu privire la migrație. Pentru a obține calitatea de membru deplin, România trebuie să continue să lucreze cu Austria și alte state membre pentru a aborda aceste preocupări și a găsi soluții.

Vestea bună este că România nu este singură în căutarea accesului deplin la Schengen. Comisia Europeană a sprijinit ferm calitatea de membru cu drepturi depline a României, iar discuțiile continue cu Austria și alte state membre oferă o cale de urmat. România își poate consolida cazul și poate convinge pe oricine se îndoiește de capacitatea sa, demonstrându-și angajamentul față de securitatea și cooperarea solidă la frontieră.

În timp ce călătoria către aderarea deplină la Schengen ar putea dura puțin mai mult decât se aștepta, intrarea parțială a României este un motiv de sărbătoare. Având un progres continuu și un accent pe abordarea preocupărilor persistente, România va putea în curând să-și ia zborul și să se alăture pe deplin zonei Schengen, încurajând o Europă mai integrată și mai conectată.

The post România își ia zborul către Air Schengen appeared first on Valahia.News.

PPE include 84 de partide și parteneri din 44 de țări, președinții Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) și Parlamentului European (Roberta Metsola), șefi de stat sau de guvern din 12 țări membre UE, zece membri ai Comisiei Europene și cel mai important grup politic (178 de membri) din Parlamentul European.

Între președinții și șefii de guverne așteptați la lucrările Congresului PPE de la București, menționăm:

• Președintele României, Klaus Iohannis
• Prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo
• Prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden
• Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides
• Cancelarul Austriei, Karl Nehammer
• Premierul irlandez, Leo Varadkar
• Premierul Croației, Andrej Plenkovic
• Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk
• Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis
• Premierul Lituaniei, Ingrida Simonyte

Aproximativ 2000 de participanți din 44 de țări au fost invitați să participe.

Viitorul Congres PPE din 2024 de la București, găzduit alături de PNL, se va concentra pe alegerea candidatului nostru principal și pe dezvăluirea manifestului nostru electoral pentru alegerile pentru Parlamentul European programate pentru 6-9 iunie 2024. Congresul reprezintă un moment de unitate, reflecție și inspirație, permițându-ne să sărbătorim realizările și să abordăm provocări precum războiul Rusiei în Ucraina, creșterea costului vieții și amenințările reprezentate de populism și extremism. Întrucât PPE rămâne fidel valorilor sale, punem accent pe împuternicirea cetățenilor Europei, păstrarea valorilor noastre adânc înrădăcinate și protejarea Uniunii împotriva amenințărilor interne și externe.

Comunicatul oficial al PPE

PROGRAMUL CONGRESULUI PPE LA BUCUREȘTI

MIERCURI, 6 MARTIE 2024

08:00-09:30 Comitetul de etică al PPE

08:30-12:30 Zilele de studiu ale Grupului PPE – Prima sesiune (inclusiv o sesiune cu CoR Grupului PPE)

10:00-12:00 Comitetul de Rezoluție

14:00 Congres: Prima Sesiune Plenară Discursuri de bun venit

14:30 Dezbateri concentrate pe problemele așezărilor urbane și rurale

15:15 Dezbateri și schimburi de idei cu președinții Adunărilor Parlamentare ale Consiliului Europei, NATO, OSCE, președinții de grupuri, asociații PPE, președintele WMCES • Discuții despre apărare și securitate • Discuție despre solidaritatea intergenerațională • Discuții despre economie și locuri de muncă

16:15 Intervenții ale șefilor de stat și de guvern din afara UE, ale liderilor de partid și ale opoziției din afara UE

17:15 Prezentarea și votul Hotărârilor ordinare și de urgență și modificărilor statutare

18:15 Manifestul Electoral al PPE: Prezentare și Vot

19:15 Discursuri de încheiere

Recepție și cină organizate împreună cu PNL

JOI, 7 MARTIE 2024

8:00-09:00 Perspectivelor femeilor pentru pace

8:00-09:00 Grupul PPE-CoR Dialog local privind extinderea

8:00-09:00 Zilele de studiu ale grupului PPE A doua sesiune

9:00 Congres: a 2-a sesiune plenară Intervenții ale liderilor de partid și de opoziție din UE

9:45 Cuvânt al Președintelui PPE

10:00 Discursuri ale candidaților nominalizați pentru conducerea PPE

10:15–11:45 Alegerea candidatului principal al PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene (vot secret)

10:15- 11:45 Intervenții ale viceprim-miniștrilor și șefilor de stat și de guvern din UE

11:45-12:10 Discursul președinților instituțiilor UE și al președintelui României

12:15-12:30 Anunțarea rezultatului alegerii candidatului principal al PPE Discursul de acceptare al candidatului principal al PPE Închiderea Congresului

Pentru mai multe detalii, intrați pe site-ul https://www.epp2024.eu/.

The post Congresul EPP de la București appeared first on Valahia.News.

La acest moment, România a primit peste 23,112 miliarde euro din sumele solicitate Comisiei Europene pentru exercitiul financiar 2014-2020, ajungând la un procent de 96%.

În prezent sunt transmise spre rambursare Comisiei Europene declaratii de cheltuieli de înca circa 600 milioane euro, iar pentru luna martie Guvernul estimează transmiterea de declaratii de cheltuieli de inca 600 milioane euro.

România a încasat, până la acest moment, 22,846 miliarde euro din alocarea finală de 24,071 mld. euro primită în cadrul Politicii de Coeziune din exercițiul financiar 2014-2020, ajungând astfel la un grad de absorbție de 95% din alocarea finală.

Totodată, în analiza Comisiei Europene se află cereri de rambursare cheltuieli de încă 879,1 milioane euro reprezentând declarații de cheltuieli transmise în lunile ianuarie și februarie 2024.

The post România este pe locul 2 după fondurile europene absorbite appeared first on Valahia.News.

În plus, 114 regiuni NUTS aveau peste 16,5% din forța de muncă angajată în agricultură, silvicultură și pescuit, cu concentrări în Bulgaria, Grecia, Polonia, Portugalia și România.

În cifre absolute, regiunile cu cea mai mare ocupare a forței de muncă în agricultură, silvicultură și pescuit s-au situat predominant în România, cu 8 din primele 10 regiuni.

Regiunea Iaşi din România a avut cel mai mare număr, cu 146.200 de angajaţi, urmată de alte patru regiuni din România cu peste 100.000 de angajaţi fiecare.

România rămâne grânarul Europei, așa cum a fost cândva faimoasă. În 2020, când România a decis să interzică exporturile de cereale, acest lucru a alimentat teama de o criză alimentară la nivel mondial. Acest lucru vorbește de la sine despre potențialul agriculturii românești și explică de ce ocuparea forței de muncă românești în agricultură este atât de mare.

The post România are cea mai mare rată a angajării în agricultură din UE appeared first on Valahia.News.