Austria era ultima țară care a refuzat intrarea României în spațiul Schengen, în ciuda faptului că România îndeplinește toate criteriile pentru aderarea la spațiul economic liber.

Angajamentul Ungariei față de aderarea României la Schengen

Premierul ungar Viktor Orbán și guvernul său au susținut constant integrarea deplină a României în spațiul Schengen. Pe parcursul anului 2024, oficialii maghiari, inclusiv ministrul de externe Péter Szijjártó, au subliniat că aderarea României este în interesul național al Ungariei.

Aceștia au subliniat că eliminarea controalelor la frontierele terestre ar reduce timpii lungi de așteptare pentru călători și ar spori legăturile economice dintre cele două țări, care sunt parteneri comerciali importanți.

În timpul discuțiilor informale din 22 noiembrie 2024, miniștrii de interne ai României, Bulgariei și Austriei au semnat o declarație prin care confirmau că toate barierele din calea aderării României la Schengen au fost înlăturate. Orbán a reiterat angajamentul Ungariei de a se asigura că România și Bulgaria ar putea adera la spațiul Schengen până la începutul anului 2025, marcând o piatră de hotar istorică în eforturile lor de integrare europeană.

Președintele Iohannis i-a tratat pe unguri cu spatele

Spre deosebire de sprijinul cald al Ungariei, președintele României Klaus Iohannis a manifestat o atitudine deosebit de rece față de Orbán în timpul interacțiunilor recente. Un incident izbitor a avut loc la o reuniune informală a Consiliului European din 7 noiembrie, unde Iohannis a fost văzut întorcând spatele lui Orbán înainte de a-l recunoaște cu o scurtă strângere de mână.

Acest moment a fost raportat pe scară largă și interpretat ca un semn al relației tensionate dintre cei doi lideri. Iohannis a criticat anterior retorica și politicile naționaliste ale lui Orbán, în special cu privire la etnicii maghiari din România. Deși a căutat ocazional cooperarea cu Ungaria în scopuri strategice, comportamentul său recent sugerează o reticență de a-l îmbrățișa pe Orbán pe fondul tensiunilor continue. Această răceală contrastează puternic spiritul de colaborare pe care Ungaria l-a demonstrat pe parcursul procesului de aderare la Schengen.

Pe măsură ce Ungaria își îndeplinește promisiunea de a sprijini intrarea României în spațiul Schengen, abordările diplomatice contrastante scot în evidență complexitatea relației lor bilaterale. Poziția proactivă a Ungariei a deschis calea pentru progrese semnificative, în timp ce conducerea României dă dovadă de prudență în angajamentul său cu Orbán. Această dinamică va fi crucială pe măsură ce ambele națiuni avansează într-un nou capitol al integrării europene.

The post Ungaria își ține promisiunea față de România: negocieri de succes la Budapesta pentru admiterea în Schengen appeared first on Valahia.News.

Această mișcare șocantă a durat 19 secunde, deoarece Iohannis a ales să dialogheze cu șeful său de protocol în loc să-l salute pe Orban, care stătea zâmbind stângaci pe fundal. Incidentul a stârnit indignare printre români și o serie de întrebări în toată Europa.

Criticii se grăbesc să eticheteze acest comportament nu doar ca pe un afront personal la adresa lui Orban, ci o situație penibilă în care a fost pusă România. În timp ce liderii din alte țări au fost întâmpinați cu căldură cu strângeri de mână și zâmbete, întâlnirea rece dintre Iohannis și Orban s-a remarcat, evidențiind ruptura tot mai mare dintre România și Ungaria.

Aceasta nu este doar o lipsă momentană de etichetă; reflectă tensiuni mai profunde înrădăcinate în nemulțumirile istorice și disputele teritoriale. Iohannis acuză de mult guvernul lui Orban că are ambiții asupra Transilvaniei, o regiune cu o populație etnică maghiară semnificativă. Acțiunile sale la summit au reaprins discuțiile despre aceste relații tensionate și i-au lăsat pe mulți să se întrebe dacă Iohannis, pe final de mandat, este apt să reprezinte România pe o scenă atât de importantă.

Pe măsură ce România depune eforturi pentru o mai bună integrare în Uniunea Europeană și își propune să finalizeze procesul de aderare la Schengen, incidente ca acesta ar putea submina eforturile sale diplomatice.

În timp ce analiștii așteaptă următoarea lui mișcare, un lucru este clar: președintele României trebuie să repare rapid punțile diplomatice sau riscă să-și înstrăineze și mai mult țara pe scena mondială.

The post Iohannis tratează cu spatele premierul Orban la Budapesta appeared first on Valahia.News.

Competiția a avut un nivel foarte ridicat și a reprezentat practic primul ”test” din acest an, înaintea Jocurilor Olimpice de la Paris. Obiectivul a fost acela de a vedea care sunt punctele forte și unde mai trebuie lucrat, astfel ca evoluția canotorilor să fie cât mai bună la Paris. Sportivii au dat tot ce au avut mai bun și au făcut curse foarte bune. Totodată, au învățat din greșeli acolo unde a fost cazul și sunt mai determinați ca niciodată să devină și mai buni până la Jocurile Olimpice.

Elisabeta Lipă, președintele Agenției Naționale pentru Sport

Medalii de AUR

• Dublu vâsle feminin categorie ușoară (LW2x) – Ionela Cozmiuc și Gianina van Groningen au câștigat prima medalie de aur pentru România la Europenele de la Szeged în finala probei LW2x. Este prima medalie pe care Ionela și Gianina, campioane mondiale, în 2017 și 2018, au câștigat-o împreună la un campionat european.
• Dublu rame feminin (W2-) – Echipajul format din Roxana Anghel și Ioana Vrînceanu a dominat cursa de la start la finiș și a câștigat al treilea titlu continental consecutiv. Doar tandemul Camelia Lupașcu/Nicoleta Albu are în palmares mai multe medalii câștigate la europene – 4 de aur consecutive. România are 18 medalii continentale în această probă, 12 AUR, 3 ARGINT și 3 BRONZ.
• Dublu vâsle masculin (M2x) – Florin Enache și Andrei Cornea au produs o frumoasă surpriză cucerind prima medalie de aur în această probă din istoria participărilor românești la Campionatele Europene. România care mai are în palmares 1 ARGINT(2018) și 1 BRONZ (2019).
• 8+1 feminin (W8+) – Barca amiral a canotajului românesc, cea feminină de 8+1, în care au urcat Simona Radiș, Ioana Vrînceanu, Amalia Bereș, Mădălina Bereș, Maria Lehaci, Adriana Adam, Roxana Anghel, Magda Rusu și Victoria Petreanu a cucerit cel de-al 8-lea titlu consecutiv. România a obținut doar o singură dată bronzul european, în 2015, și o singură dată a lipsit de pe podium, în 2016.

Medalii de ARGINT

• Dublu rame masculin (M2-) – Florin Lehaci și Florin Arteni au debutat cu medalie ca echipaj în această probă. Cei doi români au făcut o cursă tactică bună și au trecut linia de sosire pe locul doi, după Marea Britanie și înaintea Elveției. Este a 5-a medalie pentru barca de dublu rame în istoria europenelor, 2 AUR (2020, 2022), 2 ARGINT (2019, 2024) și 1 BRONZ (2018).
• Patru rame feminin (W4-) – Mădălina Bereş, Maria Lehaci, Magdalena Rusu şi Amalia Bereş a cucerit medalia de argint, fiind întrecute pe ultimii 500 m doar de echipajul din Marea Britanie care a luat aurul. Podiumul a fost completat de echipajul Olandei.

Medalii de BRONZ

• Dublu vâsle feminin (W2x)- Campioanele olimpice și mondiale, Simona Radiș și Ancuța Bodnar și-au trecut în palmares prima medalie de bronz. În istoria competiției europene, barca de dublu vâsle a României a câștigat 4 medalii de aur (2020, 2021, 2022, 2023), un argint (2019) și două de bronz (2012, 2024).
• 8+1 masculin (M8+) – Echipajul masculin de 8+1 format din Mihăiță Țigănescu, Ciprian Tudosă, Florin Arteni, Mugurel Semciuc, Constantin Adam, Sergiu Bejan, Ștefan Berariu, Florin Lehaci și Adrian Munteanu au fost întrecut de sportivii din Marea Britanie, care au trecut primii linia de sosire și de cei din Germania, care au câștigat astfel argintul.

Lotul de canotaj al României, coordonat de antrenorul Antonio Colamonici, este în plin proces de pregătire pentru Jocurile Olimpice Paris 2024. Campionatele Europenele au fost o verificare utilă, vârful de formă al canotorilor urmând să fie atins la Paris.

The post Canotorii români câștigă 8 medalii la Campionatele Europene din Ungaria appeared first on Valahia.News.

Separațiștii au propus chiar și un nume pentru teritoriul pe care și-ar fi dorit să îl facă independent – Ținutul Secuiesc. Nu este prima dată când controversatul nume apare pe agenda separatiștilor – acest așa-zis „teritoriu independent” simbolizează revizionismul maghiar în România. Mai mult,  politicienii maghiari au conceput un steag pentru acest teritoriu și l-au ridicat ilegal pe clădirile publice.

Revizionismul și separatismul maghiar au devenit din ce în ce mai agresive în ultimul deceniu, alimentate de dependența partidelor aflate la guvernare în România de aliați politici care să le întărească poziția la guvernare. UDMR, partidul minorității maghiare, este de zeci de ani în alianță cu partidele de guvernământ din România, ceea ce le-a oferit potențialul de a face presiuni asupra Guvernului pentru concesii și tot mai multe drepturi pentru electoratul lor.

De asemenea, Guvernul de la Budapesta a știut mereu să alimenteze această mișcare. Premierul maghiar Viktor Orban purtând un fular revizionist la un meci de fotbal, cu harta așa-numitei „Ungarii Mari”, este doar una dintre modalitățile de a atrage atenția de la cel mai înalt nivel asupra mișcării revizioniste din România.

Minoritatea maghiară acționează cu preponderență în centrul României, Covasna, Harghita și Mureș, cele trei județe pe care separatiștii le doresc ca teritorii independente cu limba maghiară ca limbă oficială și legi locale.

Mișcarea separatistă din România acționează fățiș împotriva Constituției statului, care menționează indivizibilitatea teritorială a teritoriului țării. Acest lucru nu pare să-i deranjeze pe politicienii minoritari maghiari care au agenda lor și, ocazional, încearcă să forțeze proiecte de lege revizioniste în Parlament.

The post Senatul României respinge proiectul de lege revizionist propus de parlamentarii maghiari appeared first on Valahia.News.

În cadrul unei conferințe de presă comună cu ministrul român al Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Grindeanu, la Timișoara, Szijjártó a spus că trecerea Kübékháza-Beba Veche va fi deschisă în termen de doi ani, în timp ce trecerea Magyarcsanád-Cenad va presupune reconstrucția unui pod peste Maros, râu care a fost bombardat în 1940.

Ca urmare, numărul trecerilor de frontieră dintre Ungaria și România va crește la 14, a adăugat el. Mai mult, există posibilitatea de a crește și acest număr. Szijjártó a remarcat că două treceri de autostrăzi între țări urmau să fie finalizate până în 2025 și 2030.

În acest context, la conferința de presă, Szijjártó a cerut Austriei „să nu obstrucționeze” aderarea României la zona Schengen.

Vreau să cer – pentru a nu folosi cuvântul instrui – politicos dar ferm prietenilor noștri austrieci să nu obstrucționeze aderarea României la Schengen în această toamnă.

Ministerul Afacerilor Externe al Ungariei privind admiterea la Schengen pentru România

Szijjártó a adăugat că aderarea României la zona Schengen cât mai curând posibil este în interesul naţional al Ungariei. Companiile maghiare, europene și românești pierd zeci de milioane de euro dacă țara nu se află în Schengen, întrucât controlul la frontieră întârzie transportul de mărfuri și crește consumul de combustibil.

România a fost blocată de la Schengen de către Austria. În urma acestei decizii, românii au început să boicoteze companiile austriece.

Extinderea spațiului Schengen nu este o prioritate pentru președinția spaniolă a Consiliului Uniunii Europene. Cu toate acestea, România nu și-a pierdut niciodată speranța de a fi admisă la Schengen împreună cu Bulgaria.

The post Ungaria și România convin să mai deschidă două puncte de trecere a frontierei appeared first on Valahia.News.

I-a intervievat pe Andrew Tate în casa lui din București și pe Viktor Orban din Budapesta, pentru a numi doar pe ultimii doi pe care i-a întâlnit. Și imediat după ce a vizitat România, Carlson a făcut o glumă revizionistă despre Transilvania în timpul discursului său la Budapesta.

Tocmai, dacă nu ai timp să cauți în videoclipul din postarea X de mai sus, acesta a afirmat, adresându-se publicului maghiar, că:

Voi (maghiarii N.R.) nu treceți peste graniță pentru a recupera teritoriul pe care l-ați pierdut după Primul Război Mondial. S-ar putea întâmpla, dar oricum nu se întâmplă acum. Transilvania este în siguranță în mâinile românilor în acest moment.

Tucker Carlson despre Transilvania în discursul de la Budapesta

Desigur, acesta nu ar fi primul sau ultimul comentariu revizionist despre Transilvania. Dar, atunci când vine de la o personalitate internațională de televiziune și internet precum Carlson, tinde să rămână mai mult timp în conștiința publicului.

Oricum, această remarcă l-a făcut pe Carlson să piardă puncte bune în România, care este în general mai aproape de opiniile republicane decât ar putea concepe fosta gazdă americană. Și nu este ceva ce și-a imaginat când a glumit despre Transilvania în timp ce ținea discursul în Capitala Ungariei.

The post Tucker Carlson face o glumă despre Transilvania în timpul discursului de la Budapesta appeared first on Valahia.News.

Katalin Novák a fost într-o vizită privată la un eveniment local din Transilvania. Plecând din țară, ea a postat pe Facebook un mesaj controversat și imnul așa-zisului Ținut Secuiesc: Să nu se piardă Transilvania, Dumnezeule nostru!

Szeklerland is the name used by the Hungarian minority for the area inhabited by the Hungarian minority in Romania, but the Romanian state does not accept it.

Președintele Ungariei nu este la prima ei acțiune provocatoare împotriva poporului român. În urmă cu un an, pe când se afla în România, ea a postat o fotografie cu ea în apropierea unei borne kilometrice pe care acoliții ei au pictat-o în culorile drapelului Ungariei.

Imediat, liderul partidului politic ultra-naționalist român AUR a postat o fotografie cu borna pictată în culorile drapelului României, cu un mesaj simplu: Problemă rezolvată!

Simbolismul acțiunilor sale este că minoritatea maghiară din Transilvania, susținută de Guvernul Ungariei, cere autonomie locală pentru județele în care minoritatea maghiară depășește un anumit procent din totalul populației. Acest lucru este inacceptabil pentru clasa politică și pentru poporul român.

Ministerul Afacerilor Externe al României a reacţionat prompt, alături de liderul Partidului Social-Democrat, Marcel Ciolacu.

Resping cu fermitate gestul președintelui Ungariei, doamna Katalin Novak, care a făcut, cu ocazia unui pelerinaj religios pe teritoriul României, declarații total inacceptabile, cu caracter revizionist pe tema Transilvaniei.

Lumea întreagă a aflat că românii sunt un popor tolerant, care știe să își primească musafirii cu o ospitalitate fără cusur. Totul are însă o limită! Româniii nu vor mai accepta ca vreun demnitar maghiar să vină în țara noastră și să facă asemenea declarații sfidătoare, care pot genera tensiuni sociale !

Ne dorim relații normale cu țara vecină, însă asta nu înseamnă că trebuie să tăcem în fața unor asemenea situații scandaloase.

Doamna Novak, fiți fără grijă! Dumnezeu nu va lăsa vreodată ca Transilvania să aibă alt destin decât acela scris cu sângele milioanelor de români: să fie sufletul etern al națiunii române.

Marcel Ciolacu, liderul PSD, replică pentru președintele maghiar

Au existat numeroase tensiuni diplomatice între România și Ungaria pe acest subiect. Totuși, astfel de acțiuni ale Președintelui Ungariei sunt fără precedent și depășesc cadrul diplomatic. Acesta este motivul pentru care răspunsurile atât de clare ale liderilor români trag o linie necesară pentru a nu fi trecută de niciun politician maghiar.

În luna februarie a acestui an, autoritățile române au blocat orice alte investiții din Ungaria în Transilvania, o acțiune fără precedent menită să împiedice Ungaria să cucerească economic o regiune pe care o considerau a lor.

The post Liderii români replică acțiunilor provocatoare ale președintelui Ungariei appeared first on Valahia.News.

UEFA este la curent cu rapoartele din presă care afirmă că utilizarea steagurilor și bannerelor cu „Ungaria Mare” în timpul meciurilor organizate de UEFA a fost aprobată. Pentru a evita dubiile, vă putem spune că UEFA nu a aprobat niciodată utilizarea unor astfel de steaguri și bannere. Prezența unor astfel de simboluri pe stadioane poate duce la impunerea de sancțiuni disciplinare. Federația Maghiară de Fotbal a fost informată în mod corespunzător și sfătuită să ia măsurile necesare pentru a evita aceste bannere pe stadioane la meciurile organizate de UEFA. În cazul în care este raportată prezența acestor steaguri sau bannere în arene, organele disciplinare ale UEFA vor putea să evalueze cazul și, eventual, să impună sancțiuni disciplinare în conformitate cu Regulamentul disciplinar al UEFA.

repllică UEFA către Gazeta Sporturilor

De asemenea, Federația Română de Fotbal a anunțat că orice încercare a suporterilor maghiari de a folosi astfel de simboluri revizioniste în interiorul stadioanelor va fi sancționată conform regulilor UEFA care interzic rasismul, politica și orice ar putea ofensa alte persoane.

Nu este prima dată când Ungaria inițiază o astfel de acțiune revizionistă în interiorul unei arene de fotbal. În noiembrie, în timpul meciului de retragere al lui Balázs Dzudzsák împotriva Greciei, premierul ungar Viktor Orbán a purtat o eșarfă înfățișând Marea Ungarie în interiorul Arenei Puskás. Acest lucru a făcut ca Ministerul de Externe al României să protesteze. La acea vreme, singura replică a lui Orban a fost „Fotbalul nu este politică!”. Acum este.

Potrivit Nemzeti Sport, MLSZ, Federația Maghiară de Fotbal, își menține poziția inițială și a îndemnat suporterii să respecte regulile menționate în anunțul său inițial.

MLSZ și-a indicat deja ieri poziția în această problemă într-o declarație și continuăm să menținem acest lucru. Încă o dată, atragem atenția fanilor să citească anunțul MLSZ și să respecte regulile.

Răspunsul MLSZ către Nemzeti Sport

Potrivit MLSZ, fanilor li se permite să afișeze simbolurile Ungariei Mari în următoarele condiții:

• Poate reprezenta doar harta Ungariei istorice, fără alte simboluri sau inscripții
• Se pot utiliza doar culorile verde, alb și roșu.

Ungaria joacă primul meci din serie joi, acasă, la Budapesta. Din tot ceea ce se întâmplă acum, putem deduce că suporterii maghiari vor veni la stadion cu steagurile Ungariei Mari, ducând în cele din urmă la sancționarea acestora de către UEFA.

The post UEFA interzice steagurile revizioniste maghiare în interiorul stadionelor de fotbal appeared first on Valahia.News.

Nu a fost încheiat niciun acord bilateral, la niciun nivel, între România și Ungaria, pentru derularea de către statul ungar de programe de finanțare pe teritoriul României. În absența unui astfel de acord, nu există consimțământul părții române pentru derularea de către partea ungară a unor astfel de programe în România.

Ministerul de Externe pentru G4 Media

Până acum, România a oferit oportunitatea Guvernului Ungariei de a „cuceri” economic Transilvania, iar Ungaria a fost unul dintre investitorii importanți din regiune. De la echipe de fotbal la infrastructură, investițiile maghiare au ajutat regiunea să se dezvolte mai rapid.

Acest lucru a atras nu doar dezvoltarea locală sau regională, ci și critici din partea naționaliștilor din România care au legat totul de mișcarea de autodeterminare a maghiarilor din Transilvania.

De fapt, Ungaria este văzută în România drept țara care alimentează mișcarea de autodeterminare prin UDMR – partidul minorității maghiare aflat în prezent la putere. În timp ce România este un exemplu la nivel european al modului în care respectă drepturile minorităților, românii au fost martorii mișcării pas cu pas a minorității maghiare către obiectivul lor final. An de an, UDMR a cerut mai multe drepturi și mai multă independență administrativă în regiune. Guvernele românești care aveau nevoie de o alianță politică cu minoritatea maghiară pentru a rămâne la putere, au oferit concesii după concesii.

Se pare că toate acestea sunt cel puțin oprite în acest moment. Autoritățile române nu s-au pus încă de acord asupra programului de investiții maghiar, iar acesta nu pare să fie aprobat în viitorul apropiat.

Dar nu vă grăbiți să credeți că România s-a trezit în sfârșit și și-a dat seama de riscurile pe termen lung asociate cu permiterea unor astfel de investiții străine. Această decizie a fost luată probabil ca urmare a contextului regional actual, întrucât Ungaria a manifestat o tendință de a se opune politicii Uniunii Europene față de Rusia sau cel puțin de a întârzia unele sancțiuni.

Va fi aceasta o decizie definitivă? Timpul va spune, dar este primul gest al diplomației românești de a nu mai permite maghiarilor să investească mai departe în Transilvania.

The post România blochează investițiile Ungariei în Transilvania appeared first on Valahia.News.

În 2019, salariul minim maghiar era cu 20 de euro mai mult decât în România, iar în decembrie anul trecut, românii puteau lua acasă cu 12 euro în plus. Între timp, persoanele care nu au copii câștigă mai puțin cu o treime decât în UE, în timp ce salariile lor ar fi mai mari în Slovacia, Republica Cehă și chiar Slovenia.

Daily News Hungary despre salariile minime din UE

Este de remarcat faptul că analiza se referă la salariul minim. De asemenea, trebuie spus că există șase țări care nu au o lege a salariului minim: Austria, Danemarca, Finlanda, Suedia și Italia.

Legislația privind salariul minim s-a schimbat recent în România, iar angajatorii nu își pot plăti angajații mai puțin de 1863 lei net. Pentru acest salariu, angajatorii suportă 2953 lei, taxe incluse. Măsura este menită să-i ajute pe cei care au nevoie în contextul inflației rampante cu două cifre din țară. Salariul mediu net în România este în jur de 800 de euro, în timp ce în Ungaria, este puțin mai mult, în jur de 850 de euro, deoarece impozitele în Ungaria sunt mai mici decât în România.

The post Presa maghiară: salariile din România le-au depășit pe cele din Ungaria appeared first on Valahia.News.