O decizie strategică

Din punct de vedere istoric, SUA s-au abținut să permită Ucrainei să lovească ținte în interiorul Rusiei, temându-se că astfel de acțiuni ar putea provoca o escaladare severă a ostilităților. Cu toate acestea, recenta desfășurare a trupelor nord-coreene pentru a ajuta forțele ruse în regiunea Kursk a determinat o reevaluare a acestei poziții.

Decizia administrației Biden permite Ucrainei să vizeze activele militare critice în adâncul teritoriului Rusiei, modificând potențial dinamica conflictului.

Rachetele ATACMS, care au o rază de acțiune izbitoare de până la 300 de kilometri (aproximativ 186 de mile), reprezintă unul dintre cele mai avansate sisteme de arme furnizate Ucrainei. Precizia lor permite lovituri eficiente asupra aerodromurilor, depozitelor de muniții și centrelor logistice, care sunt cruciale pentru susținerea operațiunilor militare.Oficialii ucraineni susțin de mult că limitarea utilizării lor la numai teritoriul ucrainean le împiedică eforturile militare, asemănător cu „o luptă cu o mână legată la spate”.

Implicații pentru conflict

Se așteaptă că autorizația va împuternici Ucraina în mod semnificativ, în timp ce se pregătește pentru potențialele contraofensive împotriva forțelor ruse susținute de trupele nord-coreene. Prin țintirea activelor rusești în Kursk și nu numai, Ucraina își propune să perturbe liniile de aprovizionare și să reducă eficacitatea operațiunilor inamice.De asemenea, se consideră că această mișcare descurajează o agresiune ulterioară din partea Rusiei și a aliaților săi, semnalând că orice escaladare militară va avea consecințe.

În ciuda acestor avantaje, experții avertizează că impactul ATACMS poate fi limitat. Forțele ruse au început deja relocarea activelor critice mai adânc pe teritoriul lor, în așteptarea unor astfel de lovituri. În plus, există îngrijorări cu privire la cantitatea totală de rachete disponibile pentru desfășurare și dacă acestea pot modifica în mod substanțial cursul războiului.

Context politic

Această decizie vine într-un moment sensibil din punct de vedere politic, când președintele Biden se apropie de sfârșitul mandatului său, președintele ales Donald Trump fiind pregătit să preia mandatul în curând. Trump și-a exprimat scepticismul cu privire la continuarea sprijinului militar al SUA pentru Ucraina, ridicând întrebări cu privire la traiectoria viitoare a implicării americane în conflict.Momentul acestei autorizații poate reflecta dorința de a consolida sprijinul pentru Ucraina înainte de potențiale schimbări în politica externă a SUA.

Decizia SUA de a permite Ucrainei să folosească ATACMS împotriva țintelor rusești reprezintă o escaladare semnificativă a conflictului în curs și reflectă dinamica geopolitică în schimbare. Pe măsură ce ambele părți se pregătesc pentru angajamente militare intense, această evoluție ar putea duce la creșterea tensiunilor între Ucraina și Rusia și aliații lor respectivi.

Săptămânile următoare vor fi cruciale, deoarece Ucraina încearcă să folosească această nouă capacitate în timp ce își continuă eforturile în peisajul complex al relațiilor internaționale și al strategiei militare.

The post Mai aproape de război: SUA dă undă verde utilizării de către Ucraina a rachetelor ATACMS appeared first on Valahia.News.

Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a susținut propunerea Bulgariei de a interzice importul de ouă din Ucraina începând cu 23 septembrie anul acesta în cadrul Consiliului AgriFish și a cerut deja Comisiei Europene o soluție pentru a proteja fermierii europeni de prețurile de dumping din Ucraina, potrivit unui comunicat de presă de la MADR.

Este nevoie de o intervenție a Comisei Europene în privința importurilor ucrainene de ouă și carne de pasăre, ținând cont de faptul că fermierilor noștri le sunt impuse anumite condiționalități cu privire la creșterea păsărilor, care presupun costuri mult mai mari în comparație cu cele ale fermierilor din afara Uniunii Europene. Așteptăm o decizie rapidă a Comisiei Europene, însă le transmit fermierilor că noi suntem pregătiți să aplicăm mecanismul de licențiere a importurilor, pe care deja l-am aplicat cu succes în cazul importurilor de cereale, zahăr și făină

Ministrul Agriculturii Florin Barbu despre interzicerea importurilor din Ucraina

Uniunea Europeană a ridicat restricțiile la importul de produse agricole din Ucraina ca urmare a ofensivei militare a Rusiei. Acesta precizează că au fost stabilite excepții și derogări pentru statele membre limitrofe cu Ucraina, inclusiv introducerea licențelor pentru anumite categorii de produse agroalimentare.

The post România se pregătește să interzică importurile de ouă și păsări din Ucraina appeared first on Valahia.News.

Joi, 20 iunie, Consiliul Suprem de Apărarea Țării a aprobat sistemul antirachetă care urmează să fie trimis în Ucraina. Această decizie vine în urma cererii exprimate de actualul președinte al SUA, Joe Biden, și a presiunilor constante exercitate asupra României pentru a se conforma.

Decizia a fost criticată constant, chiar și de ofițerii Armatei României. MApN a menționat că țara nu ar trebui să trimită în Ucraina singurul sistem antirachetă funcțional. Ministerul Apărării precizează clar, într-un document transmis deja președintelui Johannis, că România nu trebuie să cedeze Ucrainei niciun sistem PATRIOT, cel puțin nu în acest moment. Raportul nu arată că țara noastră rămâne expusă dar arată că șefii Armatei se tem că România nu va putea recupera acest sistem odată trimis într-un teatru de război.

Potrivit președintelui Zelensky, ucrainenii au nevoie de două sisteme Patriot pentru Harkov – și multe altele. Nu puteți găsi sisteme Patriot la supermarket. Sunt destul de puțini, dificil de produs, sunt multe promisiuni și Taiwan le așteaptă la rândul ei. Marea problemă, presiunea politică pe care președintele Biden a pus-o asupra României, după părerea mea, este aproape zdrobitoare. Marea dilemă a României este că există alegeri. A doua dilemă a României este că Polonia nu dă Patriot. Dacă Polonia i-ar fi dat Patriot, era imposibil să spui „nu”. Dacă Polonia nu dă un Patriot, este greu să convingi de ce îl dai.

Profesorul Dan Dungaciu

Solicitarea oficială a fost făcută la Washington când președintele României, Klaus Johannis, s-a întâlnit cu Joe Biden. În acel moment, întrebat de jurnalişti, Johannis a evitat să răspundă direct dacă România va livra Ucrainei un sistem Patriot.

Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu Aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem PATRIOT.

Motivarea deciziei CSAT

Global Patriot™ Solutions este un sistem de apărare antirachetă format din radar, tehnologie de comandă și control și mai multe tipuri de interceptoare, toate lucrând împreună pentru a detecta, identifica și neutraliza rachete balistice tactice, rachete de croazieră, drone, avioane avansate și alte amenințări.

Patriot este baza apărării antiaeriene și antirachetă a 18 țări.

Este fabricat de contractorul american de apărare Raytheon și își trage numele de la componenta radar a sistemului de arme. AN/MPQ-53 din centrul sistemului este cunoscut sub numele de „Radar de urmărire a matricei în faze pentru a intercepta la țintă”, un acronim pentru „Patriot”.

The post România se conformează cerințelor Washingtonului, trimite sistemul Patriot în Ucraina appeared first on Valahia.News.

Ucrainenii au nevoie de, vorba domnului președinte Zelenski, două sisteme Patriot pentru Harkov – și mult mai multe. Sistemele Patriot nu le găsești la supermarket, ca să spun așa. Ele sunt destul de puține, se produc foarte greu, sunt foarte multe promisiuni, și Taiwanul le așteaptă. Marea problemă, presiunea politică pe care a pus-o președintele Biden pe România, după părerea mea, este aproape strivitoare. Marea dilemă a României este că sunt alegeri. A doua dilemă a României este că Polonia nu dă Patriot. Dacă Polonia ar fi dat Patriot, era imposibil să spui „nu”. Dacă Polonia nu dă Patriot, este foarte greu să convingi de ce îl dai.

Profesorul Dan Dungaciu

Solicitarea oficială a fost făcută la Washington luna aceasta, când președintele României, Klaus Johannis, s-a întâlnit cu Joe Biden. În acel moment, întrebat de jurnalişti, Johannis a evitat să răspundă direct dacă România va livra Ucrainei un sistem Patriot.

Politicienii din România au amânat ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării pe acest subiect până după alegeri. După cum a menționat profesorul Dan Dungaciu, populația s-ar putea simți vulnerabilă, aceasta impactând decizia de vot.

Polonia ce spune? Suntem pe prima linie. Dacă Polonia nu dă Patriotul, pentru România va fi mult mai complicat să explice de ce l-a dat. În al treilea rând, aduceți-vă aminte că au apărut narațiuni, care zmintesc într-un fel lumea: ”Rușii, dacă înving în Ucraina, intră în state NATO, inclusiv România”. Indiferent că noi credem sau nu asta, probabil că nu credem asta, dar populația se uită și spune, bă, dacă Rusia atacă statele NATO, noi cu ce ne aparăm în acele două-trei săptămâni până vine NATO după Articolul 5?

Profesorul Dan Dungaciu

În aceeași emisiune TV, difuzată de postul național de televiziune B1, Dungaciu s-a referit și la incapacitatea oficialilor României de a negocia ceva în schimb.

Marea problemă, apropo de ce ar putea cere România, este că, din păcate, România n-a cerut aproape nimic pentru nimic. Performanțele României, o Românie care n-a reușit să negocieze nici măcar intrarea în Schengen va fi foarte greu să fie convingătoare în raport cu populația României că vom primi ceva în schimb. Ce a primit România în schimb în ultima vreme?

Profesorul Dan Dungaciu

Cu un Președinte mai preocupat de viitorul său politic, mai înclinat să execute sugestiile venite de la Washington și cu un Guvern care se concentrează exclusiv pe 9 iunie, data alegerilor locale și europene, deci mai înclinat să se opună unei astfel de decizii, singurul Sistem Patriot funcțional. pe care România îl are ar putea rămâne și mai mult în țară.

Cu toate acestea, un lucru este clar: Ucraina are nevoie de toate sistemele de apărare din regiune combinate pentru a rezista celei mai recente contraofensive a forțelor ruse. Și nici măcar toate acestea nu ar fi fost suficiente. În acest context, decizia României de a livra un sistem Patriot ar fi doar un gest simbolic pentru a arăta administrației Biden că țara este cel mai ascultător aliat din flancul estic al NATO.

Pe de altă parte, dacă România se îndoaie sub această presiune, aceasta ar putea pune mai multă presiune asupra Poloniei să se comporte la fel.

The post Joe Biden pune presiune pe România pentru a livra sistemul Patriot Ucrainei appeared first on Valahia.News.

Există un sistem Patriot funcțional care va rămâne în România. Discuția privește celelalte sisteme aflate în faze avansate de operaționalizare: „Este vorba de unul dintre acestea”, a confirmat Iohannis.

Pe de altă parte, președntele a părut îngrijorat și de apărarea antiaeriană a României.

Există evident nevoia unor sisteme de apărare antiaeriană în Ucraina, sisteme avansate, și în acest fel în ultimele săptămâni este o discuție destul de intensă despre cine poate să ofere sisteme Patriot Ucrainei. România dispune de astfel de sisteme și atunci sigur am fost întrebați și noi. Și președintele Biden a adus această chestiune în discuție și am spus că sunt deschis să discutăm aceste chestiuni, asta însemnând că va trebui să discut eu acasă, în CSAT, să vedem cum putem să putem problema, ce putem să oferim și evident ce putem să primim în schimb pentru că este, după părerea mea, inacceptabil să rămână România fără apărare antiaeriană

Klaus Iohannis despre posibilitatea ca România să acorde un sistem Patriot Ucrainei

Global Patriot™ Solutions este un sistem de apărare antirachetă format din radar, tehnologie de comandă și control și mai multe tipuri de interceptoare, toate lucrând împreună pentru a detecta, identifica și neutraliza rachete balistice tactice, rachete de croazieră, drone, avioane avansate și alte amenințări.

Patriot este baza apărării antiaeriene și antirachetă a 18 țări.

Este fabricat de contractorul american de apărare Raytheon și își trage numele de la componenta radar a sistemului de arme. AN/MPQ-53 din centrul sistemului este cunoscut sub numele de „Radar de urmărire a matricei în faze pentru a intercepta la țintă”, un acronim pentru „Patriot”.

The post România ar putea oferi un sistem de rachete Patriot Ucrainei appeared first on Valahia.News.

Cu toate acestea, Rusia a clarificat că nu va participa, având în vedere că Elveția și-a pierdut statutul de țară neutră.

Obiectivul conferinței va fi crearea unui cadru favorabil pentru o pace cuprinzătoare și durabilă în Ucraina și „o foaie de parcurs concretă pentru participarea Rusiei la procesul de pace”.

Se pune întrebarea: ce rost are să se organizeze o conferință de pace privind războiul dintre Ucraina și Rusia dacă unul dintre state nu participă? Cum se poate obține pacea dacă Rusia sau Ucraina nu stau la aceeași masă a negocierilor?

Între timp, situația de pe frontul Ucrainei de Est este teribilă, întrucât țările aliate, în special SUA, trimit mai puține arme și muniții în Ucraina. Jocurile politice complicate ale SUA de la Washington blochează aprovizionarea directă cu arme, în timp ce în Europa, Germania a refuzat să trimită rachetele promise Ucrainei, spunând că se tem de un atac din partea Rusiei.

Ultimele discuții dintre Moscova și Kiev de când Rusia și-a lansat invazia Ucrainei la 24 februarie 2022, au avut loc la Istanbul în martie a acelui an.

The post Rusia nu participă la Conferința de pace din Elveția din iunie appeared first on Valahia.News.

Interviul a avut loc la Moscova și a fost în primul rând despre războiul din Ucraina. Putin a vorbit despre cum a început, ce se întâmplă în prezent și cum s-ar putea termina.

Putin despre statalitatea Ucrainei

La începutul interviului, Tucker Carlson a pus cea mai evidentă întrebare: De ce ați făcut asta? Ați simțit o amenințare, o amenințare fizică iminentă? Care este justificarea dumneavoastră? Răspunsurile, după spusele lui Tucker, l-au șocat.

Putin a vorbit foarte mult timp, probabil o jumătate de oră, despre istoria Rusiei începând cu secolul al VIII-lea. Intervievatorul a considerat că aceasta este o tehnică de obstrucționare și l-a întrerupt de mai multe ori. Chiar dacă Putin a fost deranjat de întrerupere, a dus discuția la concluzia că nu este o tehnică de a evita subiectul discuției. Nu a existat o limită de timp pentru interviu, așa că l-au încheiat după mai mult de 2 ore.

Putin a făcut o prezentare istorică cuprinzătoare despre cum a fost construită Ucraina după al Doilea Război Mondial ca „stat artificial”:

După cel de-al Doilea Război Mondial, Ucraina a primit, în plus față de pământurile care aparțineau Poloniei înainte de război, o parte din pământurile care aparțineau anterior Ungariei și României, astfel încât România și Ungaria au primit unele dintre pământurile lor și date Ucrainei sovietice și rămân parte a Ucrainei, așa că în acest sens avem toate motivele să afirmăm că Ucraina este un stat artificial…

Vladimir Putin despre Ucraina ca stat

Putin despre teritoriile românești și maghiare luate de Ucraina după Al Doilea Război Mondial

Putin s-a referit la statul sovietic ucrainean ca fiind unul artificial, amintindu-i lui Carlson că, după al doilea război mondial, părți din teritoriile maghiare și românești au fost luate de URSS și oferite Ucrainei sovietice.

Tucker Carlson a întrebat: Crezi că Ungaria are dreptul să-și ia pământul înapoi de la Ucraina și că alte națiuni au dreptul să se întoarcă la granițele lor din 1654? Putin a răspuns: Nu sunt sigur dacă ar trebui să se întoarcă la granițele din 1654, dar având în vedere vremea lui Stalin, așa-numitul regim stalinist, care, după cum susțin mulți, a încălcat de nenumărate ori drepturile omului și drepturile altor state, se poate spune că ar putea revendica înapoi acele pământuri ale lor fără a avea dreptul să facă asta și este un lucru de înțeles.

O altă întrebare ridicată de Carlson a fost despre invitația lui Putin adresată altor șefi de stat să își revendice teritoriile. La întrebarea „I-ați spus lui Victor Orban că poate avea o parte din Ucraina?” Putin a răspuns: „Nu i-am spus niciodată, nici măcar o singură dată. Nici măcar nu am avut nicio conversație despre asta, dar știu sigur că ungurii care locuiesc acolo au vrut să se întoarcă pe pământul lor istoric”.

Putin despre căderea URSS

De asemenea, Putin s-a referit la așa-zisul colaps al URSS, despre care crede că a fost înțeles greșit de cetățenii americani.

În primul rând, cred că, încă din trecut, conducerea rusă credea că bazele relației dintre Rusia și Ucraina sunt o limbă comună, peste 90% din populația de acolo vorbea rusă. Legături de familie sau de prietenie, cultură comună, istorie comună și, nu în ultimul rând, credință comună, coexistență ca un singur stat timp de secole și economii profund interconectate. Toate acestea au fost profund fundamentale, încât toate aceste elemente la un loc fac ca relațiile noastre bune să fie inevitabile. Al doilea punct este unul foarte important: vreau ca tu, în calitate de cetățean american, și telespectatorii tăi să auzi despre asta – fosta conducere rusă a presupus că Uniunea Sovietică a încetat să mai existe și, prin urmare, nu mai existau linii de demarcație ideologic. Rusia chiar a fost de acord voluntar și proactiv cu prăbușirea Uniunii Sovietice și a crezut că acest lucru va fi înțeles de așa-zisul Occident civilizat ca o invitație la cooperare și asociere. La asta se aștepta Rusia atât de la Statele Unite, cât și de la așa-numitul Vest Colectiv în ansamblu.

Vladimir Putin despre colapsulURSS

Putin despre refuzul SUA de a accepta Rusia în NATO

Putin a reiterat discuția cu Bill Clinton despre participarea Rusiei la NATO.

Am devenit președinte în 2000, mi-am zis ok, problema iugoslavă s-a terminat, dar ar trebui să încercăm să restabilim relațiile. M-am gândit să redeschidem ușile prin care Rusia încercase să treacă, am spus-o public. Am reiterat acest lucru la o întâlnire aici, la Kremlin, cu președintele în funcție Bill Clinton, chiar aici, în camera alăturată. L-am întrebat „Bill, ai în vedere faptul că Rusia a cerut să adere la NATO? Crezi că s-ar întâmpla în curând? El a spus – știi, mă voi gândi la asta, dar seara, când ne-am întâlnit la cină a spus „Știi, am vorbit cu echipa mea, răspunsul este nu, acum nu se poate.”

Vladimir Putin despre refuzul SUA de a accepta Rusia în NATO

Putin despre problema Crimeei

În timpul interviului cu Carlson, Putin a explicat de ce pierderea Crimeei a fost un punct cheie pentru acțiunile Rusiei.

Fără a pierde Crimeea, nu ne-am fi gândit niciodată să ridicăm un deget dacă nu ar fi fost evoluțiile sângeroase de pe maidan, pentru că am fost de acord cu faptul că, după prăbușirea Uniunii Sovietice, granițele noastre ar trebui să fie de-a lungul granițelor fostelor republici ale Uniunii. Am fost de acord cu asta, dar nu am fost niciodată de acord cu extinderea NATO și nu am fost niciodată de acord că Ucraina va fi în NATO. Nu am fost de acord cu bazele NATO acolo fără nicio discuție cu noi timp de decenii.

Vladimir Putin despre pierderea Crimeei

Putin despre ideologia nazistă în Ucraina

În ceea ce privește poporul ucrainean, Putin a vorbit despre preocupările sale: „Eu spun că ucrainenii fac parte din singurul popor rus. Ei spun: „Nu, suntem un popor separat.” Bine, bine dacă se consideră un popor separat, au dreptul de a face acest lucru dar nu bazat pe nazism. Nu pe ideologia nazistă”.

Putin despre utilizarea armelor nucleare

Putin a continuat să menționeze teama tuturor de un alt război mondial sau posibilitatea de a folosi arme nucleare.

Vă puteți imagina un scenariu în care trimiteți trupe ruse în Polonia? Doar într-un singur caz: dacă Polonia atacă Rusia. De ce? Pentru că nu avem niciun interes în Polonia, Letonia sau oriunde altundeva. De ce am face asta? Pur și simplu nu avem niciun interes. Sunt doar zvonuri. Ei bine, argumentul pe care îl am este că lucrurile sunt cum sunt. Oamenii se gândesc că dacă el a invadat Ucraina, are scopuri teritoriale pe tot continentul, iar dumneavoastră spuneți fără echivoc că nu aveți această intenție. Putin: Este absolut exclus. Pentru orice fel de analist este împotriva bunului simț să te implici într-un fel de război global. Și un război global va aduce întreaga umanitate în pragul distrugerii. Este evident. Cu siguranță există mijloace de descurajare. Tot timpul i-au speriat pe toți cu noi: „Mâine Rusia va folosi arme nucleare tactice”, „Mâine Rusia va folosi asta”, „Ba nu, poimâine”. Pentru ce? Pentru a stoarce bani suplimentari de la noi, contribuabilii și de la ceilalți contribuabili europeni în confruntarea cu Rusia din teatrul ucrainean, al războiului. Scopul este de a slăbi Rusia cât mai mult posibil.

Vladimir Putin despre utilizarea armelor nucleare

Putin despre cooperarea cu China

Un alt subiect detaliat de Putin au fost relațiile cu China.

Suntem vecini cu China. Nu îți poți alege vecinii la fel cum nu poți alege rudele apropiate. Împărtășim cu ei o graniță de o mie de kilometri. Acesta este argumentul numărul unu. În al doilea rând, avem o istorie de secole de conviețuire. Ne-am obișnuit. În al treilea rând, filosofia de politică externă a Chinei nu este agresivă. Ideea acesteia este să caute mereu compromisul. Și putem vedea asta. Următorul punct este după cum urmează: Ni se spune mereu aceeași poveste cu Bau-Bau, iar aici trece din nou printr-o formă eufemistică, dar este tot aceeași poveste cu Bau-Bau. Cooperarea cu China continuă să crească. Ritmul în care se dezvoltă cooperarea Chinei cu Europa este mai mare și mai mare decât cel al creșterii cooperării chinez-ruse. Întrebați-i pe europeni dacă se tem ? S-ar putea că da, nu știu, dar încă încearcă să acceseze Piața Chinei cu orice preț, mai ales acum că se confruntă cu probleme economice.

Vladimir Putin despre cooperarea Rusiei cu China

Pentru cei care doresc să urmărească interviul complet, o puteți face pe canalul lui Tucker Carlson.

The post Interviul lui Tucker Carlson cu Putin: Mesaje cheie appeared first on Valahia.News.

S-ar considera că turiștii ar trebui să evite țările aflate în război. Ține doar de bun simt. Dacă sunt destui turiști dispuși a-și petrece vacanța de schi în Ucraina, pe pârtiile acoperite de zăpadă, ar putea fi la fel de bine mii de turiști și în Fâșia Gaza pentru a se relaxa la soare. Cu toate acestea, românii par a fi o națiune unică.

Dar întrebarea rămâne: sunt românii atât de proști sau atât de curajoși să-și petreacă vacanța la schi într-o țară în război și să se bronzeze pe plajele din Fâșia Gaza sau este vorba despre o altă situație decât cea prezentată în mass-media despre Ucraina. Care este adevărul?

Cât despre noi, nu-i bănuim pe români că sunt nici prea proști, nici prea curajoși. Trebuie să fie altceva.

Euronews România a prezentat o filmare exclusivă și mărturii ale românilor care se află deja în Bukovel, o stațiune de iarnă situată la, atenție, la trei ore de mers cu mașina din nordul României. Război? Ce război? Bukovel anunță pe site-ul său oficial, în limba română, că sezonul este deschis! Nu numai atât, dar Mastercard vă ajută să vă cheltuiți banii mai repede!

În Bukovel nu este război și, dacă ești atent la documentar, în afară de un semnal de alarmă care a sunat probabil pentru a le aminti turiștilor că sunt încă în „țară aflată în stare de război”, buna dispoziție este prezentă peste tot. Vrei o vacanță la schi în Ucraina? Nu mai căuta – Bukovel te așteaptă!

Turiştii români intervievaţi vorbesc despre „riscuri calculate”. Ei își riscă siguranța și viața în timp ce România are o mulțime de stațiuni de schi și ar fi putut alege să rămână în propria lor țară.

Ce urmeaza? Vacanță la plajă în Fâșia Gaza? Sau poate un city break într-unul dintre teritoriile ocupate de ISIS?

Un lucru este cert – uneori, oamenii obișnuiți pot dovedi că toată manipularea mass-media este departe de adevăr. Și aceasta este o lecție pentru toți cei care cred fără să cerceteze. Și, dacă la Bukovel nu este război sau dacă turiștii români își petrec vacanța la schi în Ucraina cu riscuri calculate, acesta ar putea fi modul în care toate națiunile europene pasionate de schi ar putea contribui la economia Ucrainei, „țară aflată în război”.

Important: acest articol nu încurajează niciunul dintre cititori să-și petreacă vacanța în Ucraina, în Fâșia Gaza sau în orice altă țară devastată de război. 

The post Românii își petrec vacanțele la schi în Ucraina appeared first on Valahia.News.

Nu mulţi oameni ştiu că România a devenit în 2018 ambasador la Uniunea Europeană pentru Moldova şi Ucraina. I-am susţinut să se deconecteze la sistemul rusesc şi să se conecteze la cel european. Primul test cu deconectarea a fost făcut în ziua în care a izbucnit războiul în Ucraina. Sunt puţini oameni care ştiu asta. În acea noapte în care Rusia a atacat Ucraina, sistemele energetice din Ucraina şi Republica Moldova au fost deconectate şi au început testul de a fi conectate la sistemul european. Testul era plănuit să fie făcut într-un an şi a fost finalizat în trei săptămâni. Acest lucru a fost esenţial în a ajuta Ucraina să depăşească o perioadă de timp teribilă. Am mutat electricitatea din nord-vestul Ucrainei către sud-est folosind sistemele noastre naţionale

Corina Popescu, Swift Energy Romania

Corina Popescu a mai spus că sectorul energetic rămâne puternic și strategic pentru România, iar țara a demonstrat că poate avea un centru de securitate energetică.

În prezent, continuăm să livrăm o securitate a aprovizionării în regiune. Anul viitor aş fi foarte fericită dacă ministrul Energiei va susţine şi va lupta pentru România pentru a avea centrul de securitate regional pentru această parte a Europei, incluzând Ucraina şi Republica Moldova, în România. Am dovedit că suntem capabili să facem acest lucru. Începând din a doua jumătate a lunii noiembrie am început schimburi comerciale cu Ucraina. Până acum, din momentul în care a început războiul şi fiind interconectaţi prin sistemul european, doar i-am ajutat să treacă peste război. Acum am început schimburile comerciale. Anul viitor vom fi invitaţi să facem parte din Asociaţia Europeană a Sistemului de Transport şi să fim oficial în sistemul european.

Corina Popescu, Swift Energy Romania

România rămâne unul dintre cei mai importanți actori din regiune în timpul conflictului, datorită apropierii de zona de război. România ajută și Moldova cu energie și, în luna septembrie, compania românească TransGaz a preluat operațiunile de gaze din Moldova. Importurile din România au ajutat Moldova să-și câștige independența energetică față de Rusia.

The post România a ajutat Ucraina să se deconecteze de sistemele energetice rusești când Rusia a atacat appeared first on Valahia.News.

Acum, Guvernul ucrainean a decis, în prima ședință comună cu Guvernul României, desfășurată la Kiev, că limba minorității române este româna, nu limba moldovenească.

Nu este nici o coincidență aici. Legea a fost schimbată imediat după ce Președintele Ucrainei a vizitat România și nu a reușit să țină un discurs în Parlamentul României de teama protestelor Opoziției. Chiar și așa, vizita sa în România a fost întreruptă de protestele senatoarei Diana Sosoacă, care a cerut, printre altele, ca limba română să fie permisă prin lege să fie vorbită în Ucraina.

Destul de interesant, senatoarea Șoșoacă este persona non grata pe teritoriul ucrainean, alături de liderul Partidului AUR. Ambilor parlamentari li se interzice intrarea în Ucraina pentru „acțiuni împotriva statului ucrainean”.

Trebuie să menționăm că legea nu a fost schimbată pentru a mulțumi părții române sau în semn de recunoștință pentru tot ajutorul oferit de România Ucrainei în ultimii doi ani de război, ci doar pentru a îndeplini unul dintre criteriile de aderare la UE. Comisia Europeană cere fiecărui stat candidat să elimine discriminarea, iar acesta este primul pas al Ucrainei către acest deziderat.

Chiar și așa, mai sunt multe probleme de rezolvat în relația bilaterală, iar premierul român, Marcel Ciolacu, a menționat că ar fi încântat ca preoții români să poată predica în limba română în interiorul bisericilor ortodoxe din Ucraina.

România are încă multe răni deschise urmare a acțiunilor Ucrainei; sperăm că unele vor fi vindecate după război. Printre acestea se numără și Canalul Bîstroe, unul dintre scandalurile recente izbucnite între cele două țări.

În schimb, România a promis Ucrainei să dubleze cantitatea de cereale care tranzitează porturile sale, dar aceasta este o altă măsură controversată care îi afectează pe fermierii români și europeni care se opun pătrunderii cerealelor ieftine ucrainene pe piața UE.

The post Românii din Ucraina au dreptul să vorbească românește după decenii de discriminare appeared first on Valahia.News.