Tradiții religioase: nu uitați că peste 90% dintre români sunt creștini ortodocși.

Deși în alte țări există un mix de religii, în România, peste 90% din populație este ortodoxă, adică vor respecta și această sărbătoare. Există două lucruri de observat aici:

• Lumina Sfântă: Fiți martori la mișcătoarea ceremonie din Ajunul Paștelui, unde românii se adună la biserică pentru o slujbă de la miezul nopții. Când ceasul bate ora doisprezece, biserica este cufundată în întuneric, urmat de preotul care iese cu o lumânare aprinsă, simbolizând lumina învierii lui Hristos. Congregația își aprinde apoi lumânările de la flacără, dând-o mai departe, creând un spectacol uluitor.
• Slujbele bisericești: Duminica Paștelui îi găsește pe români îmbrăcați în cele mai frumoase haine, asistând la slujbe bisericești pline de cântece de bucurie și rugăciuni care sărbătoresc Învierea.

Delicii festive – ori de cate ori vizitati Romania, nu uitati sa cereti mancare traditionala românească la restaurante, mai ales in această perioadă.

Românii sunt foarte prietenoși cu oaspeții lor. Dacă se întâmplă să luați masa cu o familie de români în această vacanță, sunt șanse ca masa să fie plină de delicii tradiționale specifice Paștelui. De asemenea, dacă luați masa la un restaurant, cereți aceste delicii de Paște în această perioadă a anului; sunt șanse să le aibă.

• Sărbătoarea Paștelui: Mesele de Paște românești debordează cu mâncăruri tradiționale delicioase. Așteptați-vă la miel fript, cârnați, diverse feluri de brânză și vedeta spectacolului: Pasca, o pâine dulce cu umplutură bogată și cremoasă de brânză. Cozonacul, o prăjitură pufoasă, împletită, este un alt răsfăț încântător, dar acesta se întâlnește și la Crăciun și la alte sărbători religioase.
• Ouă roșii: Un simbol vibrant al Paștelui, românii decorează ouăle cu modele complicate folosind coloranți naturali, cum ar fi coaja de ceapă și sfecla roșie. Aceste ouă colorate sunt folosite în competiții de ciocnit ouăle, unde oul nespart înseamnă noroc.

Experimentează Paștele românesc așa cum ar trebui!

Vă recomandăm să vizitați satele tradiționale, în special cele din Moldova și Transilvania, cele două regiuni istorice din România care încă păstrează această tradiție.

• Vizitați satele: Înțelegeți spiritul autentic vizitând satele românești în timpul Paștelui. Participați la tradiții, bucurați-vă de vederea costumelor populare vibrante și simțiti ospitalitatea caldă a localnicilor.
• Gustați bucatele: răsfățați-vă cu delicioasa sărbătoare de Paște. Multe restaurante și pensiuni oferă meniuri speciale de Paște, permițându-vă să savurați aromele unice ale sezonului.
• Îmbrățișează bucuria de Paște: Paștele românesc sărbătorește viața, speranța și reînnoirea. Simțiți energia contagioasă a mulțimilor, căldura adunărilor de familie și frumusețea tradițiilor vechi care prind viață.

Amintiți-vă că Paștele este o sărbătoare profund religioasă în România. În timp ce vă bucurați de festivități, aveți grijă să vă îmbrăcați modest când vizitați bisericile și să respectați obiceiurile locale.

Cu amestecul său de tradiții spirituale, mâncare delicioasă și obiceiuri unice, Paștele din România oferă o experiență culturală de neuitat oricărui vizitator care caută să înțeleagă mai mult din ceea ce înseamnă această frumoasă țară.

The post Paștele în România: un ghid pentru turiștii străini appeared first on Valahia.News.

Pe măsură ce primele șoapte ale primăverii încep să mângâie peisajele înghețate ale României, o tradiție vibrantă, cufundată în mitologie și împodobită cu promisiunea unor zile mai calde prinde viață. Cunoscut sub numele de „Mărțișor”, acest obicei străvechi marchează renașterea naturii și apariția primăverii. Este o sărbătoare care încapsulează bucuria unui nou început și țese o bogată identitate culturală, nostalgie și speranțe în inimile poporului român.

În centrul acestei tradiții se află „Mărțișorul” – un articol mic, decorativ, adesea transformat într-o bijuterie, cum ar fi o broșă sau o brățară. Această podoabă prezintă de obicei un cordon împletit roșu și alb, simbolizând forțele duale ale vieții: albul reprezintă puritatea și retragerea zăpezii, iar roșul întruchipează dragostea, vitalitatea și renașterea soarelui. Se crede că aceste culori, adânc încorporate în folclorul românesc, aduc putere, sănătate și prosperitate celor care le poartă.

Denumirea de Mărțișor vine de la luna Martie și este un token care simbolizează venirea primăverii.

Originile Mărțișorului sunt învăluite în negura vremurilor, cu rădăcini care se împletesc cu vechile civilizații romane și dacice care au înflorit cândva pe aceste meleaguri. Legendele povestesc despre o perioadă în care soarele a coborât pe pământ sub masca unei fete frumoase, doar pentru a fi capturat de un dragon rău. Abia când un erou curajos l-a învins pe dragon, soarele a fost eliberat, vestind sfârșitul stăpânirii iernii. Picăturile de sânge din luptă au topit zăpada, permițând pământului să înflorească din nou. Se crede că această poveste mitică este simbolizată de firele roșii și albe ale Mărțișorului, o amintire a luptei eterne dintre întuneric și lumină, frig și căldură, moarte și renaștere.

În mod tradițional, pe 1 martie, românii schimbă Mărțișoare ca semne de dragoste și apreciere. Este obișnuit ca bărbații să le prezinte femeilor, deși practica a evoluat pentru a include schimburi între prieteni, membri ai familiei și colegi, indiferent de sex. Mărțișorul se poartă prins de haine sau legat în jurul încheieturii de la 1 martie până la sfârșitul lunii. Unii aderă la practica de a lega Mărțișorul de ramura unui copac înflorit odată ce purtătorul a observat primele semne de primăvară pentru a asigura noroc și a grăbi sosirea primăverii.

Pentru cei care doresc să înțeleagă ce semnifică tradiția de Mărțișor, le recomandăm să viziteze Târgul de Mărțișor de la Muzeul Național al Țăranului Român din București.

În ultimii ani, Mărțișorul s-a transformat, artizanii și meșterii infuzând elemente de design modern în creațiile lor, păstrând în același timp esența simbolică a tradiției. De la pandantive complicate din argint până la figurine din lut lucrate manual, diversitatea Mărțișoarelor disponibile astăzi reflectă un amestec armonios dintre trecut și prezent, o dovadă a relevanței de durată a acestei tradiții de preț.

Pe măsură ce România îmbrățișează sosirea primăverii în fiecare an, Mărțișorul rămâne o amintire emoționantă a bogatei moșteniri culturale a țării și a legăturii de neîntrerupt dintre natură și umanitate. Este o tradiție care transcende simpla schimbare a anotimpurilor, încapsulând speranțe, vise și reînnoirea perenă a vieții însăși. În sărbătoarea Mărțișorului, găsim o expresie frumoasă a conexiunii umane, a rezistenței și a afirmarii vesele a dansului ciclic al vieții.

The post Mărțișor – semnificațiile tradiției românești appeared first on Valahia.News.

Dragobete, numit adesea „Ziua iubirii”, este sărbătorit pe 24 februarie. Este o zi în care aerul este plin de căldura primăverii iminente și de însemnele vesele ale iubirii. Spre deosebire de Valentine’s, Dragobete adcue cu sine obiceiuri locale, tradiții vechi din folclorul românesc și o legătură profundă cu natura, făcându-l unic românesc.

Ritualuri de Dragobete

Legenda din spatele sărbătorii de Dragobete este la fel de încântătoare ca și tradițiile pe care le inspiră. Legenda este despre o figură mitică, Dragobete însuși, adesea descris ca un tânăr frumos sau o zeitate asemănătoare lui Cupidon, întruchipând însăși esența iubirii și speranței tinereții. Se spune că el supraveghează sezonul de împerechere al regnului animal, un simbol al vieții în devenire și al fertilității care oglindește renașterea agriculturii pe tot pământul.

În această zi, tinerii și fetele se adună dimineața devreme pentru a căuta flori de primăvară în păduri. Mai mult decât o simplă vânătoare florală, acest act simbolizează căutarea iubirii, frumuseții și reînnoirii. Se crede că participarea la obiceiurile Dragobete asigură fericire și dragoste pe tot parcursul anului, făcându-l o zi cu o însemnătate veselă atât pentru tineri, cât și pentru cei tineri din suflet.

Ritualurile Dragobetelor sunt la fel de diverse ca și regiunile României. În unele sate, ziua este marcată de urmăriri jucăușe în rândul celor necăsătoriți, unde dacă un băiat prinde o fată și ea îl place, un sărut pecetluiește participarea acestora la festivitățile zilei, simbolizând afecțiunea reciprocă și înflorirea unor noi relații. Este o tradiție care încurajează dragostea și întărește legăturile cu comunitatea.

Dar Dragobete nu este doar pentru cei necăsătoriți. Cuplurile căsătorite sărbătoresc ziua arătând afecțiune, asigurându-se că dragostea lor rămâne la fel de vibrantă și de durabilă ca primăvara, în curând, pentru a acoperi pământul în culoare și viață. Este o zi în care dragostea este sărbătorită în mod deschis sub toate formele, un ritual care transcede vârsta și statutul.

Sărbătoarea de Dragobete cuprinde și respectul pentru natură, un element țesut adânc în țesătura zilei. Este o perioadă care reflectă relația armonioasă dintre oameni și natură, o amintire a interconexiunii întregii vieți.

În era digitală, în care sărbătorile devin de multe ori comerciale, Dragobetele reprezintă o dovadă a puterii durabile a tradițiilor culturale și a importanței sărbătoririi iubirii în moduri semnificative, comunitare și adânc înrădăcinate în lumea naturală. Ne invită să facem o pauză, să reflectăm și să ne bucurăm de bucuria simplă și profundă a dragostei și reînnoirii.

Pe măsură ce Dragobete continuă să-și împletească magia în România, mesajul său de dragoste, respect pentru natură și comunitate rezonează la nivel global. Dragobete oferă o reamintire vibrantă a frumuseții tradiției și a limbajului universal al iubirii într-o lume care tânjește după conexiune și autenticitate.

Îmbrățișând Dragobete, România sărbătorește dragostea și prezintă bogata moștenire culturală care o face o țară unică. Este o tradiție care captivează inima, aprinde spiritul și inspiră pe oricine învață despre ea să prețuiască dragostea, nu doar pe 24 februarie, ci în fiecare zi a anului.

Așadar, în timp ce împărtășim această poveste a lui Dragobete, să ne amintim de esența acestei frumoase tradiții: dragostea, în toate formele ei, merită sărbătorită. Să purtăm cu noi spiritul Dragobetelui, răspândind iubire, bunătate și bucuria reînnoirii oriunde am fi.

The post Dragobete: tradiția iubirii la români appeared first on Valahia.News.

România, această țară frumoasă din inima Europei, dezvăluie tradiții de Crăciun fascinante, un amestec de obiceiuri străvechi și sărbători moderne care captivează inimile și simțurile vizitatorilor. De la colindele încântătoare care umplu aerul până la aromele incredibile ale preparatelor tradiționale, Crăciunul în România este o experiență captivantă care te încântă.

Pregătirea și postul: ce se întâmplă înainte de Crăciun

În România, majoritatea populației este creștină, ortodoxă sau catolică. Asta înseamnă că românii iau în serios sărbătorile religioase.

Sărbătorile de Crăciun în România încep cu perioada de post de 40 de zile cunoscută sub numele de „Postul Crăciunului”, care începe pe 14 noiembrie. În acest timp, românii se abțin de la carne, ouă și produse lactate. Această perioadă de abstinență nu numai că va curăța corpul, ci și pregătește mintea și sufletul pentru sărbătoarea ce vine.

Pe măsură ce perioada de post se încheie, românii se răsfață cu o sărbătoare abundentă în bunătățuri și se vor bucura din plin de Crăciun.

Ajunul Crăciunului

Ajunul Crăciunului, cunoscut sub numele de „Noaptea de Ajun” în România, este un moment pentru adunările de familie, colinde tradiționale și punctul culminant al pregătirilor de Crăciun. Familiile se adună în mod tradițional în jurul mesei, împodobite cu multe delicatese și preparate de casă, printre care sarmale, piftie sau cozonac.

În timpul cinei de Ajunul Crăciunului, copiii așteaptă cu nerăbdare sosirea „Colindătorilor”, grupuri de copii și adolescenți care în mod tradițional vizitează casele, cântând cântece tradiționale de Crăciun și primind mici cadouri.

Colindatul plin de viață adaugă un plus de atmosferă de sărbătoare și întărește legăturile comunității.

Ziua de Crăciun

Românii participă la slujbă în ziua de Crăciun, căutând binecuvântări și îndrumări spirituale. Ziua este petrecută în adunări de familie, cu cadouri și în compania celor dragi. Masa de Crăciun rămâne încărcată cu delicatese, iar spiritul de bucurie putește în aer.

Sărbătorile de Crăciun continuă pe tot parcursul săptămânii, cu dansuri tradiționale, colinde și întâlniri în familie sau cu prietenii. Copiii și adulții participă la festivitățile pline de viață, creând amintiri de durată și îmbrățișând spiritul Crăciunului.

Delicii tradiționale: o călătorie culinară prin tradițiile românești de Crăciun

Tradițiile culinare românești reprezintă o simfonie de arome, ispitind simțurile și transportând vizitatorii într-o lume a răsfățului festiv. Iată câteva dintre preparatele care trebuie încercate, așa cum sunt ele descrise de platforma care promovează Bucureștiul.

SARMALE CU MĂMĂLIGĂ 

În România veți găsi SARMALE în fiecare restaurant tradițional în care intrați. Sunt un preparat culinar din carne tocata (de obicei carne de porc, vita, oaie, pasare, sau chiar peste), amestecată cu orez si alte ingrediente, rulate în foi de varză. De obicei se servesc cu mămăligă și smântână. Pentru a fi gustoase, SARMALELE se pun la fiert la foc mic într-un ceaun de fontă sau o oală de lut. Se consideră că dacă sunt consumate după 2-3 zile, vor avea o aromă unică.

POMANA PORCULUI

POMANA PORCULUI este un obicei străvechi. Aceasta este masa care se oferă pentru ajutorul primit la sacrificarea porcului de la rude, vecini sau prieteni. Pomana porcului se obtine prin prăjirea bucăților de carne (mușchi, ficat, slănină, coaste, maxilare, reprezentând toate părțile animalului sacrificat) în grăsime. Se servește cu mămăligă și un pahar de vin. O masă pe cinste!

PLĂCINTĂ

Plăcintele sunt un produs de patiserie cu tradiție veche în România. Românii mănâncă plăcintă cu brânză, cu stafide, cu mere, ba chiar cu varză și carne, iar lista poate continua. Deși diferă de la zonă la zonă, placintele sunt deserturi făcute din aluat, care ascunde o umplutură dulce sau sărată.

Indiferent de umplutură, PLĂCINTA este un deliciu. Le puteți găsi în orice restaurant tradițional sau patiserie unde le veți întâlni aproape peste tot. Plăcintele românești mâncate calde vă vor însenina ziua!

COZONAC

Desertul preferat al românilor, COZONAC-ul, are o istorie îndelungată. Tehnicile de dospire și coacere au evoluat de-a lungul timpului, iar cozonacul a devenit din ce în ce mai gustos.

Tradiția românească spune că dacă ai un COZONAC pe masă, sărbătorești așa cum trebuie. Așa se face că, de sărbători, gospodinele încep să frământe aluatul de cozonac. Fie că este umplut cu nuci și cacao sau cu rahat, cozonacul românesc este un desert obligatoriu pe care să îl ai pe masa de Crăciun sau de Paște.

Crăciunul în România este un amestec captivant de obiceiuri străvechi, sărbători moderne și arome ispititoare. De la colindele feerice la mesele bogate, spiritul Crăciunului este molipsitor, atrăgând vizitatorii în inima tradițiilor românești. Alegeți să trăiți pe deplin în atmosfera de sărbătoare, savurați deliciile culinare și experimentați ospitalitatea plină de căldură a poporului român.

The post Crăciunul în România – tradiții și obiceiuri appeared first on Valahia.News.

Anul acesta, Weekend-ul Românesc este organizat cu sprijinul Consiliului Judetean din Maramureș, Romania. Acesta este motivul pentru care din această regiune provin atât de multe trupe de folclor și artiști tradiționali.

De la muzică și dansuri la bucate tradiționale și olărit, poporul american se cufundă în cultura și tradițiile românești, ceea ce reprezintă cea mai frumoasă invitație de a vizita România.

Festivalul este la a doua ediție, iar ambasadorul României în SUA a menționat acest lucru pentru postul de televiziune din România Aleph News.

Acest festival este deja la a doua ediție. Ne întoarcem în Washington DC, și mai mare și mai îndrăzneț decât anul trecut. Un spațiu vibrant, unde americanii vin să se relaxeze. Vom avea trei zile de extravaganță. Un festival care celebrează diversitatea culturii românești, cu muzică, cu dans, concerte și spectacole de meșteșuguri.

H.E. Andrei Muraru, Ambasadorul României la Washington

Un astfel de eveniment promovează cu adevărat România peste hotare. După eșecuri teribile, precum participarea României la Târgul de Turism de la New York în 2022, țara a învățat să-și promoveze valorile culturale și turistice.

Să sperăm că poporul american va începe să considere România ca destinație de călătorie. Operatorii mari de turism din SUA, precum Pleasant Holidays și Journese, au început să includă Bucureștiul ca destinație de agrement, ceea ce reprezintă un pas semnificativ către acest obiectiv. Să sperăm că România va fi ceea ce a fost – una dintre destinațiile preferate ale turiștilor internaționali.

Ca întotdeauna, recomandăm turiștilor vorbitori de limba engleză să verifice platforma noastră parteneră, singura platformă de călătorie pentru promovarea Bucureștiului în străinătate: Visit Bucharest. Aceasta oferă o mulțime de informații pentru oricine se gândește să viziteze capitala României.

The post Festival de folclor și tradiții românești la Washington appeared first on Valahia.News.

Acest sezon te invită să descoperi și alte regiuni de basm ale României prin jurnalul de călătorie al jurnalistului britanic.

Potrivit Radio România, filmările au început în urmă cu trei săptămâni în Transilvania, au continuat în Moldova, iar din 16 iulie, producătorii filmează în Dobrogea, sud-estul României, la Delta Dunării.

Charlie Ottley a mai produs documentare precum Wild Carpathia (2011) și Flavours of Romania (2017), care au făcut cunoscut gustul, cultura și natura României în străinătate. Cu toate acestea, Delta Dunării nu este o regiune văzută pentru prima dată prin obiectivele camerei echipei lui Charlie Ottley. Proiectul Dunărea Sălbatică lansat anul trecut a scos la lumină frumusețea Deltei Dunării în timpul iernii, invitând publicul într-o călătorie remarcabilă prin lumea apei fermecată și pe cale de dispariție.

Ceea ce este de laudă la proiectele lui Charlie Ottley este că prin aceste documentare care pun în valoare frumusețile României, jurnalistul britanic scoate în evidență și neregulile din țară într-un mod care trage un semnal de alarmă atât autorităților, cât și românilor, încercând, astefl, să protejeze comorile naționale ale României.

Cred că este un moment excepțional acum pentru că am avut o perioadă grea cu COVID și acum, în această perioadă, după cum știm, este război, de aceea serialul „Flavours of Romania” va ajuta industria turismului. Nu pot dezvălui prea multe secrete, dar după părerea mea, Delta Dunării este un loc minunat, iar de câte ori îl descoperi vine cu ceva nou, ceva care te încântă, și sunt o mulțime de povești care nu au fost spuse încă.

Charlie Ottley

Sezonul 2 va fi alcătuit din nouă episoade, în care se vor putea revedea locațiile istorice ale țării pentru a „captura spiritul României cu povești, arome, sunete și aventuri noi”.

Deși de origine britanică, Charlie Ottley este printre puținii producători de astfel de documentare care au reușit să promoveze România la un nivel atât de înalt. A văzut potențialul turistic al României, iar munca din spatele imaginilor spectaculoase ale României este de aplaudat și încurajat. Fiecare episod al acestor documentare reprezintă o poartă către cunoașterea inimii românești, aromată de tradiții, obiceiuri și locuri ale unei întregi istorii.

The post Sezonul 2 din Flavours of Romania se filmează în Delta Dunarii appeared first on Valahia.News.

Floarea de bujor, din familia Paeoniaceae, este declarată Floarea Națională a României. Pentru a marca Florii Naționale a României, se organizează anual, la nivel național și local, un Festival de bujori, eveniment horticol, în care vor fi expuse în amenajări peisagistice și ornamentale diferite specii de bujor. Cu această ocazie, în cadrul simpozioanelor științifice, vor fi prezentate caracteristicile biologice și ornamentale ale diferitelor specii de bujori, în special cele sălbatice”.

Reprezentanți ai legii

Facultatea de Horticultură din București a demarat o petiție online de susținere a Bujorului ca proiect de lege pentru Flori și Simbol Floral Național al României. Ideea nu este nouă, dar inițiative similare nu au avut succes până acum.

Facultatea de Horticultură din București recunoaște că majoritatea țărilor au ca element al identității lor o floare națională, strâns legată de spațiul geografic, cultural și economic în simboluri de stat precum steaguri, steme etc.

Exemplele includ laleaua pentru Țările de Jos, Turcia și Ungaria, crizantema pentru Familia Imperială a Japoniei, trandafirul pentru Statele Unite, Regatul Unit și Bulgaria și așa mai departe. În România, ideea unei flori naționale s-a conturat încă de la domnia regelui Carol I, fiind făcute, de-a lungul timpului, mai multe propuneri: măceș, floarea de colț, bujor (…) Dar niciuna nu a fost legiferată, astfel încât tara noastra se afla astazi in situatia de a nu avea o floare nationala.

Inițiatorii petiției

Bujorul cuprinde toate cele cinci specii care cresc spontan pe teritoriul României din Banat până în Dobrogea și Oltenia până în Transilvania și Moldova: Paeonia peregrina, Paeonia tenuifolia, Paeonia triternata, Paeonia mascula, Paeonia officinalis, ssp. Banatica și trei specii cultivate: Paeonia officinalis, Paeonia lactyflora, Paeonia suffruticosa.

Top zece motive pentru care bujorul ar trebui să devină floarea națională a României

Potrivit Ziare.com, există argumente solide pentru care bujorul ar trebui să fie floarea națională a României. Iată primele zece motive pentru care:

1. Cinci specii de bujor cresc spontan in Romania in rezervatii naturale protejate de lege, avand un mare potential biologic si ornamental;

2. Pe lângă speciile spontane, în țară, sunt cultivate 3 specii cu peste 100 de soiuri;

3. În mai multe regiuni ale țării se organizează anual sărbători și festivaluri de bujor în luna mai;

4. Plantele de bujor au un mare potential decorativ, fiind indispensabile in parcuri, gradini private si publice;

5. Bujorul este cultivat special pentru utilizare în buchete și aranjamente florale.

6. Datorită adaptabilității sale ecologice ridicate, bujorul poate fi cultivat aproape oriunde în țară, de la câmpie până la munte.

7. Florile de bujor sunt foarte populare în toată țara, servind drept inspirație pentru folclorul, muzică, literatură și artă românească.

8. Bujorul este numele sau prenumele a peste 100.000 de români.

9. Floarea de bujor este adesea asociată cu sănătatea și frumusețea fizică și spirituală în conștiința populară.

10. Bujorul a fost apreciat ca plantă cu proprietăți terapeutice în medicina populară românească încă din cele mai vechi timpuri.

Sursa foto: REZERVATIA NATURALA – Bujorul de Stepa -Zau de Campie Pagina de Facebook

The post Bujorul a devenit Simbolul Floral Național al României în urma inițiativei studenților appeared first on Valahia.News.

Târgul Mărțișorului promovează și recontextualizează sărbătorirea unui obicei care în ultimul secol a primit o serie de transformări, predominant în spațiul urban. Târgul aduce în atenția publicului o ofertă bogată prin unicitatea, creativitatea și diversitatea mărțișoarelor și încurajează creativitatea artistică și meșteșugul

Ce este Mărțișorul?

Mărțișorul este o sărbătoare a primăverii care se desfășoară la fiecare 1 martie în România. Reprezintă un obiect mic cu un cordon roșu și alb și, de obicei, este dăruit unei anumite persoane ca un talisman norocos sau un simbol al renașterii naturii. Femeile și fetele primesc mărțișor în România și le poartă în luna martie pentru a marca sosirea primăverii.

Eveniment Târgul Mărțișorului

Evenimentul Târgul Mărțișorului este o modalitate de a sărbători primăvara în stil românesc,în special pentru turistul care vrea să cunoască mai multe despre culturile și tradițiile frumoase românești.

La acest eveniment, participanții își pot face mărțișorul unic din obiectul fabricat și reciclat care utilizează materiale naturale. De asemenea, se poate vizita şi Muzeul Naţional al Ţăranului Român, unde se află târgul.

Târgul Mărțișorului este unul dintre cele mai așteptate evenimente ale primăverii din București. Este într-adevăr un mod creativ de a sărbători primăvara în stil românesc. Turiștii străini sunt foarte intrigați de tradițiile noastre, inclusiv de mărțișor, și sunt încântați să-și creeze propriul suvenir aici, în România. Așadar, Târgul Mărțișorului este o atracție unică pentru mulți.

Adriana G. editor la VisitBucharest.Today

Ajută o cauză umanitară și bucură-te de dulciuri de casă

În fiecare an, la Târgul Mărțișorului sunt prezente școli, fundații, asociații, organizații pentru a desfășura acțiuni umanitare pentru copii și pentru a sprijini grupurile defavorizate. Participanții la eveniment pot dona pentru o cauză umanitară. În timp ce fac o faptă bună, se pot răsplăti cu cele mai bune preparate de casă, turtă dulce, prăjituri, gemuri, murături, fructe deshidratate și ceaiuri din plante disponibile acolo.

Bilete la eveniment

Prețul biletului de intrare la târg: adulți – 8 lei; pensionari – 4 lei; elevi și studenți, posesori ai cardului Euro 26, în vârstă de până la 30 de ani, persoanele adulte cu handicap mediu sau ușor – 2 lei

Biletele pot fi achiziţionate şi online, de pe site-ul: https://booktes.com/bilet/targul-martisorului-la-muzeul-national-al-taranului-roman.

Dacă aveți nevoie de mai multe detalii despre eveniment, verificați platforma visitbucharest.today pentru mai multe informații.

The post Sărbătorește primăvara în stil românesc: Târgul Mărțișorului 2022 appeared first on Valahia.News.

Paștele în Romania este una dintre cele mai importante sărbători religioase și naționale. În România, 84% dintre români sunt ortodocși, ceea ce înseamnă că majoritatea românilor vor sărbători Învierea Domnului de Paștele Ortodox

Din acest motiv, nu vă mirați dacă, vizitând România ca străin, veți afla că Paștele românilor nu cade în aceeași perioadă cu Paștele catolic sau protestant.

Sărbătoarea Paștelui sau Învierea Domnului este una dintre cele mai mari sărbători religioase la creștini. De Paște, creștinii sărbătoresc Învierea Domnului. Paștele simbolizează bucurie, lumină și speranță, fiind un bun prilej de petrecere a timpului alături de familie și prieteni dragi.

În România, Paștele este marcat de numeroase tradiții și obiceiuri. Mai mult decât atât, fiecare regiune a țării este definită de obiceiuri diferite.

Obiceiuri și Tradiții de Paște – Postul Mare sau Postul Paștelui

Pregătirile pentru Paște încep cu Postul Mare sau Postul Paștelui. Acesta este cel mai lung post din an, având o durată de șase săptămâni. Este un post aspru și greu, mai ales în săptămâna patimilor. Postul Paștelui face referire la Postul de 40 de zile și 40 de nopți ținut de Iisus Hristos înainte de propovăduirea Evangheliei.

În postul Paștelui credincioșii nu consumă carne, ouă, pește, brânză, lapte sau orice alte alimente de origine animală. Pe parcursul celor 40 de zile există două zile în care credincioșii au voie să mănânce pește. Pe toată perioada Postului Paștelui, creștinii sunt îndemnați la rugăciune.

În săptămâna dinaintea Pastelui, creștinii merg la biserică pentru a se spovedi și a se împărtăși. Spovedania presupune mărturisirea păcatelor și căință. Tot în această săptămână, se oficiază Deniile, cele mai frumoase și mai înălțătoare slujbe religioase la creștini.

Simboluri de Paște la români – Încondeierea și vopsirea ouălor de Paște

Tradiția vopsirii ouălor de Paște provine dintr-un obicei premergător creștinismului, fiind prezentă atât la popoarele europene, cât și la cele asiatice. Pe vremea romanilor, ouăle roșii erau oferite cu ocazia echinocțiului de primăvară.

În tradiția creștină, vopsirea ouălor de Paște este legată de mai multe legende. Cea mai răspândită dintre acestea spune că Maica Domnului a venit să își plângă fiul răstignit pe cruce. Ea a adus și un coș cu ouă pe care a vrut să îl ofere celor care îi chinuiau fiul, însă aceștia au luat în râs gestul ei. Îndurerată, Maica Domnului a așezat atunci coșul cu ouă lângă crucea pe care era răstignit fiul ei. Sângele care curgea din rănile Mântuitorului a început să coloreze ouăle. Văzând acest lucru, el a rostit „De acum înainte să faceți și voi ouă roșii și împestrițate întru aducerea aminte de răstignirea mea, după cum am făcut și eu astăzi”.

În unele zone ale țării, vopsirea ouălor de Paște a fost urcată la rang de artă. Astfel, ouăle încondeiate au cucerit întreaga lume prin frumusețea și complexitatea modelelor. Printre cele mai des întâlnite motive sunt crucea, furca, bradul, frunza stejarului, motive florale sau zoomorfe. Spre deosebire de ouăle vopsite, ouăle încondeiate de Paște nu se mănâncă, acestea având rol pur decorativ. Uneori, ouăle încondeiate se găuresc și se scoate albușul și gălbenușul. În Bucovina se spune însă că aceste ouă goale nu trebuie ținute în casă deoarece „se ascunde dracul într-nsele”.

În primele trei zile de Paște se ciocnesc ouă de Paște. Unele legende spun că cei ce vor ciocni ouă în aceste zile se vor întâlni și pe lumea cealaltă. Cel căruia i se sparge oul trebuie să îl dea învingătorului. În caz contrar, îl va mânca stricat pe lumea cealaltă.

Obiceiuri și Tradiții de Paște – Slujba religioasă

În noaptea de Paște, noaptea Învierii, oamenii merg la biserică și asistă la slujbă. Se spune că cine nu merge la slujbă se va îmbolnăvi și va petrece tot anul în neajunsuri.

În timpul slujbei are loc procesiunea de înconjurarea bisericii. Credincioșii țin în mână o lumânare pe care o aprind de la flacăra preotului. La finalul slujbei, fiecare credincios primește de la preot o bucată de pască îmbibată în vin. Pasca este primul aliment care trebuie consumat în ziua Paștelui.

Simboluri de Paște la români – lumânarea

Așa cum spuneam, în timpul slujbei de Înviere fiecare ceștin își aprinde o lumânare de la flacăra preotului. În termeni tradiționali, procesul se numește „a lua lumină”.

Lumânarea din această noapte reprezintă simbolul Învierii lui Hristos. Cu alte cuvinte, este simbolul buruinței binelui asupra răului. Fiecare credincios va încerca să ajungă acasă cu lumânarea aprinsă. Pe parcursul anului, această lumânare se va reaprinde la necaz, boală, supărare sau pe timp de vreme rea.

În România lumânările de Înviere se aprind cu lumină sfântă adusă în acea zi direct de la Ierusalim. Lumina este transportată pe cale aeriană la toate parohiile din țară, astfel încât la ora 12 noaptea, de Înviere, creștinii să-și aprindă lumânările cu lumina sfântă de la Ierusalim.

Obiceiuri și Tradiții de Paște – mâncarea tradițională de Paște la români

Bucătăria românească este extrem de variată și de gustoasă. Românii, gurmanzi din fire, nu se dezic nici cu această ocazie de la mesele îmbelșugate.

La mesele de Paște ale românilor nu lipsește carnea de miel. Preparată în numeroase feluri, de la friptură, la ciorbă sau drob, carnea de miel este vedeta meselor tradiționale de Paște la români.

Alături de preparatele din carne de miel, ouăle roșii sunt nelipsite, la fel și pasca și cozonacul. Pasca se face din aluat dospit, este umplută cu brânză și are formă circulară cu împletituri pe margine. Cozonacul este, de asemenea, un deșert pe bază de aluat dospit umplut, cel mai adesea, cu nucă și cacao sau doar cu rahat.

Despre Paștele la români – Bine de știut

• La creștini, ziua de Paște cade întotdeauna duminica
• În timp ce se ciocnesc ouale, cel care lovește spune “Hristos a Înviat”, iar celălalt spune „Adevărat a Înviat”
• Lunea și marțea sunt a doua și a treia zi de Paște
• Săptămâna de după Paște se numește Saptămâna Luminată deoarece, înviind din morți, Iisus a luminat lumea
• Săptămâna de dinaintea Paștelui se numește Săptămâna Patimilor
• Până la Înălțare, timp de 40 de zile, creștinii se salută cu “Hristos a Înviat”, răspunsul la salut fiind „Adevărat a Înviat”
• Simbolurile de Paște la români sunt: ouăle roșii, pasca, mielul și lumânarea aprinsă

Vrei să petreci un Paște fericit în România? Nimic mai plăcut! Românii sunt un popor prietenos și primitor și te vor primi cu brațele deschise la sărbătoarea lor. Totodată, cele mai multe hoteluri și pensiuni sărbătoresc Paștele într-un mod tradițional. Amestecați-vă în mulțime în timpul ceremoniei religioase, încercați să nu supărați gazda care vă oferă bucatele gustoase și veți înțelege mai bine pe români.

The post Paștele la Români appeared first on Valahia.News.

Mărțișor vine de la luna Martie, astfel numele este de fapt diminutivizarea lunii în care se oferă aceste simboluri ale primăverii.

De la 1 martie până la 8 martie, când România sărbătorește nu numai ziua femeii, ci și ziua mamei, totul se învârte în jurul acestor mici daruri.

O altă versiune care circulă în legăturp cu originea numelui este aceea că romanii sărbătoreau începutul primăverii la 1 martie, lună care purta numele zeului Marte, ocrotitor al câmpului şi al turmelor, zeu ce personifica renaşterea naturii. Deşi obiceiul poartă numele acestuia, nu are niciun fel de conotaţie marţială. Se spune că mărţişoarele sunt talismane care aduc noroc şi fericire.

Obiceiuri și tradiții de mărțișor în funcție de zonele geografice ale țării

În prima zi a primăverii, de mărțișor, în unele zone din țară există obiceiul conform căruia părinții leagă la gâtul sau la mâna copiilor câte un bănuț de argint, ori de aur. Acest talisman este însoțit bineînțeles de două fire răsucite, din mătase albă și roșie. În acest mod copiii vor fi feriți de razele arzătoare ale soarelui în timpul verii.

Unii copii vor purta mărțișorul 12 zile la gât, apoi îl vor lega de ramura unui pom tânăr. Dacă pomului îi merge bine (înflorește, înverzește, face fructe) se crede că și copilului îi va merge bine. Alți copii vor purta mărțișorul până când vor vedea prima dată un pom înflorit și abia atunci îl lasă pe ramurile pomului.

Alte tradiții românești legate de Mărțișor: în Moldova, băieții sunt cei care primesc mărțișoare de la fete de 1 Martie, pentru ca fetele să primească de la băieți pe 8 Martie.

Indiferent că ești un expat în România sau un român autentic, gândește-te că pe 1 Martie cineva așteaptă să primească un mărțișor de la tine. Indiferent că alegi să cumperi o floare, dulciuri sau un mărțișor tradițional, oferă celor dragi din viața ta un mic simbol pe 1 Martie!

Să fiți împliniți!

The post 1 Martie – Sărbătoarea Mărțișorului appeared first on Valahia.News.