Decizia a fost anunțată în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de interne ai UE la Bruxelles, pe 12 decembrie 2024. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că România și Bulgaria „aparțin pe deplin Spațiului Schengen”, întărind aspirațiile de lungă durată ale ambelor națiuni. să facă parte din acest cadru european vital.

Acest lucru vine după ani de opoziție din partea altor state UE, inclusiv a Austriei și, anterior, a Olandei, față de aderarea României la spațiul Schengen.

Impactul asupra comerțului și călătoriilor

Odată cu aderarea României la Schengen, controalele la frontierele terestre cu țările vecine precum Bulgaria și Ungaria vor fi eliminate. Se preconizează că această schimbare va reduce semnificativ timpul de așteptare a călătorilor și va spori eficiența generală a circulației transfrontaliere. Se anticipează că integrarea în Schengen va aduce beneficii economice substanțiale, inclusiv oportunități comerciale sporite și costuri logistice reduse pentru întreprinderile care operează în România.

Premierul Marcel Ciolacu a subliniat implicațiile pozitive pentru cetățenii români, menționând că această mișcare va crea noi oportunități de afaceri și locuri de muncă. Eliminarea controalelor la frontieră este de așteptat să faciliteze călătoriile mai ușoare pentru turiști și călători de afaceri, sporind atractivitatea României ca destinație.

Ultimul pas către integrarea deplină

Înainte de această decizie emblematică, România făcuse deja pași către integrarea Schengen prin aderarea la zona pentru frontierele aeriene și maritime la 31 martie 2024. Această fază anterioară a permis eliminarea controalelor la aeroporturi și porturi maritime, creând terenul pentru actualul anunț de membru deplin.

Călătoria către aderarea la Schengen nu a fost lipsită de provocări. România s-a confruntat cu diverse obstacole politice și preocupări din partea unor state membre UE cu privire la sistemul său judiciar și securitatea frontierelor. Cu toate acestea, reformele consecvente și angajamentul de a respecta standardele UE au deschis în cele din urmă calea către această realizare.

O perspectivă către viitor

Pe măsură ce România se pregătește să îmbrățișeze noul său statut în Spațiul Schengen, este pregătită să obțină beneficii sporite de conectivitate și creștere economică. Guvernul se concentrează pe asigurarea unei tranziții fără probleme și pe pregătirea adecvată a infrastructurii pentru a gestiona traficul crescut. În concluzie, aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă un moment istoric pentru țară și pentru Uniunea Europeană în ansamblu. Subliniază importanța unității și cooperării între statele membre, subliniind totodată angajamentul României față de rolul său în Europa.

De la 1 ianuarie 2025, așteptarea crește pentru ceea ce va aduce acest nou capitol pentru România și cetățenii săi.

The post România se alătură spațiului Schengen: Consiliul JAI votează acceptarea României și Bulgariei appeared first on Valahia.News.

Austria era ultima țară care a refuzat intrarea României în spațiul Schengen, în ciuda faptului că România îndeplinește toate criteriile pentru aderarea la spațiul economic liber.

Angajamentul Ungariei față de aderarea României la Schengen

Premierul ungar Viktor Orbán și guvernul său au susținut constant integrarea deplină a României în spațiul Schengen. Pe parcursul anului 2024, oficialii maghiari, inclusiv ministrul de externe Péter Szijjártó, au subliniat că aderarea României este în interesul național al Ungariei.

Aceștia au subliniat că eliminarea controalelor la frontierele terestre ar reduce timpii lungi de așteptare pentru călători și ar spori legăturile economice dintre cele două țări, care sunt parteneri comerciali importanți.

În timpul discuțiilor informale din 22 noiembrie 2024, miniștrii de interne ai României, Bulgariei și Austriei au semnat o declarație prin care confirmau că toate barierele din calea aderării României la Schengen au fost înlăturate. Orbán a reiterat angajamentul Ungariei de a se asigura că România și Bulgaria ar putea adera la spațiul Schengen până la începutul anului 2025, marcând o piatră de hotar istorică în eforturile lor de integrare europeană.

Președintele Iohannis i-a tratat pe unguri cu spatele

Spre deosebire de sprijinul cald al Ungariei, președintele României Klaus Iohannis a manifestat o atitudine deosebit de rece față de Orbán în timpul interacțiunilor recente. Un incident izbitor a avut loc la o reuniune informală a Consiliului European din 7 noiembrie, unde Iohannis a fost văzut întorcând spatele lui Orbán înainte de a-l recunoaște cu o scurtă strângere de mână.

Acest moment a fost raportat pe scară largă și interpretat ca un semn al relației tensionate dintre cei doi lideri. Iohannis a criticat anterior retorica și politicile naționaliste ale lui Orbán, în special cu privire la etnicii maghiari din România. Deși a căutat ocazional cooperarea cu Ungaria în scopuri strategice, comportamentul său recent sugerează o reticență de a-l îmbrățișa pe Orbán pe fondul tensiunilor continue. Această răceală contrastează puternic spiritul de colaborare pe care Ungaria l-a demonstrat pe parcursul procesului de aderare la Schengen.

Pe măsură ce Ungaria își îndeplinește promisiunea de a sprijini intrarea României în spațiul Schengen, abordările diplomatice contrastante scot în evidență complexitatea relației lor bilaterale. Poziția proactivă a Ungariei a deschis calea pentru progrese semnificative, în timp ce conducerea României dă dovadă de prudență în angajamentul său cu Orbán. Această dinamică va fi crucială pe măsură ce ambele națiuni avansează într-un nou capitol al integrării europene.

The post Ungaria își ține promisiunea față de România: negocieri de succes la Budapesta pentru admiterea în Schengen appeared first on Valahia.News.

Această calitate parțială de membru aduce oportunități interesante. Călătorii pot trece acum cu ușurință prin verificările pașapoartelor atunci când zboară sau iau feriboturi între România și alte țări Schengen. Această experiență de călătorie mai fluidă ar trebui să stimuleze turismul și activitatea de afaceri, facilitând fluxul liber oamenilor și comerțului. Românii se vor bucura de o mai mare libertate de a explora Europa, întărind legăturile cu ceilalți europeni. Poate cel mai important, această intrare parțială înseamnă că Uniunea Europeană recunoaște eforturile României de a-și îndeplini standardele.

Cu toate acestea, sărbătoarea nu este completă. Granițele terestre rămân închise din cauza preocupărilor exprimate de Austria cu privire la securitatea frontierei terestre. Această inconsecvență creează o mică bătaie de cap pentru călători și perturbă adevăratul potențial al liberei circulații în zona Schengen. În plus, obiecția Austriei subliniază anxietățile continue în cadrul UE cu privire la migrație. Pentru a obține calitatea de membru deplin, România trebuie să continue să lucreze cu Austria și alte state membre pentru a aborda aceste preocupări și a găsi soluții.

Vestea bună este că România nu este singură în căutarea accesului deplin la Schengen. Comisia Europeană a sprijinit ferm calitatea de membru cu drepturi depline a României, iar discuțiile continue cu Austria și alte state membre oferă o cale de urmat. România își poate consolida cazul și poate convinge pe oricine se îndoiește de capacitatea sa, demonstrându-și angajamentul față de securitatea și cooperarea solidă la frontieră.

În timp ce călătoria către aderarea deplină la Schengen ar putea dura puțin mai mult decât se aștepta, intrarea parțială a României este un motiv de sărbătoare. Având un progres continuu și un accent pe abordarea preocupărilor persistente, România va putea în curând să-și ia zborul și să se alăture pe deplin zonei Schengen, încurajând o Europă mai integrată și mai conectată.

The post România își ia zborul către Air Schengen appeared first on Valahia.News.

Tocmai, politicienii austrieci au declarat că ar putea oferi României intrare în Schengen cu granițe aeriene. Aceasta este doar o declarație, nu un act oficial, dar este prima dată când Austria pare să cedeze ceva României.

Scandalul Schengen a implicat România și Austria și a început când cancelarul austriac a refuzat să accepte extinderea Schengen. Refuzul a adus critici, nu numai din România, ci și din alte țări europene. De asemenea, românii au început să boicoteze companiile austriece și au refuzat să cumpere produse austriece.

România a verificat cu succes toate criteriile de aderare la spațiul Schengen încă din 2011. Cu toate acestea, anumite țări, cum ar fi Germania, Țările de Jos și Austria, au refuzat sistematic României să adere la Schengen. Unii și-au nuanțat poziția, dar Austria s-a opus acceptării în totalitate a României în spațiul economic liber.

Bulgaria se află într-o situație similară, iar politicienii bulgari chiar au sugerat ca cele două țări să creeze o „mică zonă Schengen” între ele.

Ce este în neregulă cu aderarea României la Schengen cu frontiere aeriene?

Nimic, întrucât turiştii români vor putea evita cozile în aeroporturi atunci când călătoresc în alte state membre Schengen. Și totul, căci acesta este doar un os aruncat de Austria României. Cu toate acestea, politicienii români au folosit acest lucru pentru a-și spori popularitatea și pentru a-și asuma succesul acestui gest al Austriei. Unul după altul, de stânga sau de dreapta, politicienii români au alergat din studio TV în studio TV pentru a arăta osul aruncat de austrieci și pentru a obține cât mai mult credit electoral din această poveste.

Cu toate acestea, adevărata problemă cu menținerea României și Bulgariei în afara spațiului Schengen este costul transportului rutier. Transportatorii suferă cel mai mult și pierd în jur de 2 miliarde EUR anual din cauza timpului pe care îl pierd la granițe.

Cât timp România se află în afara Schengen, companiile de transport de marfă au pierdut 18-22% din cifra de afaceri. La granița cu Ungaria se așteaptă uneori 10-12 ore în coloană, ceea ce înseamnă un program de conducere ratat, adică 9 ore. Dacă un camion este blocat la graniță, un program de conducere nu produce bani; produce doar pierderi.

Adrian Pop, Președintele Asociației Patronale a Transportatorilor „Europa 2002” în decembrie 2022

Deci, ce este de făcut? De ce acceptă România acest os? Politica este complicată și are nevoie de o înțelegere profundă, dar, fără îndoială, România negociază cu Austria și alte țări pentru accesul său la Schengen în spatele ușilor închise.

Transportul terestru mai are de așteptat, în măsura în care s-au finalizat până acum negocierile, dar aderarea aeriană este un prim pas către obiectivul final.

The post Austria aruncă României un os în scandalul aderării la Spațiul Schengen appeared first on Valahia.News.

Ciolacu a spus că, dacă Austria își va folosi din nou dreptul de veto asupra României, el va face apel la Curtea Europeană de Justiție și va cere Consiliului European, Comisiei Europene și Parlamentului European să se alăture acestui proces.

În primul rând ce nu înţelege Austria sau cred că înţelege foarte bine – şi aţi văzut că poporul austriac înţelege mai bine decât politicul în acest moment. Ceea ce face cancelarul Nehammer este de neacceptat. În primul rând, şi eu, în funcţie de prim-ministru, şi domnia sa suntem trecători. Ai drept de veto. Comisia Europeană, Consiliul European, Parlamentul European au făcut o recomandare că România merită acest lucru de 10 ani, a îndeplinit absolut toate cerinţele tehnice. Ai drept de veto, dar trebuie să-l justifici. De aceea am şi spus: eu, cât timp sunt prim-ministru, nu o să accept ca domnul cancelar să fie ipocrit şi să umilească în continuare românii şi România.

Marcel Ciolacu, Premierul României, despre cancelarul austriac

Declarația a fost oferită CNN Antena 3 atunci când i s-a cerut să confirme că România va bloca participarea Austriei la reuniunile NATO, întrucât doi ofițeri austrieci așteaptă de luni bune să fie acreditați la NATO. Totuși, accesul lor este amânat de România, care a cerut timp de gândire.

În timp ce România respectă toate sancţiunile împotriva Rusiei, toate fără excepţie, în timp ce România ajută Republica Moldova să nu mai fie dependentă de Rusia, şi în acest moment vă pot spune de câteva săptămâni Republica Moldova este independentă în ceea ce priveşte gazul rusesc, tu, Austria, eşti o ţară neutră, nu cheltui un euro pentru înzestrarea armatei. România îşi măreşte alocarea din PIB de la 2% la 2,5% ca să ţină în acest moment, să descurajeze ceea ce doreşte să facă Rusia. Şi tu vii ca un ipocrit şi spui că România nu are drept în Schengen, fără să justifici deloc veto-ul tău.

Marcel Ciolacu pentru CNN Anena 3

Premierul a mai spus că Austria a continuat să cumpere petrol și gaze din Rusia pentru aproape 7 miliarde de euro de la începutul războiului.

Din punctul meu de vedere, sunt bani pe care Putin îi foloseşte în economia rusească, mai departe în susţinerea războiului din Ucraina, bani murdari, bani pătaţi. Dar tu vii, cu toate că toată lumea demonstrează că nu e nicio migraţie prin teritoriu, 2% – 3% trec prin România, tu vii şi spui: ‘Domnule, eu mă opun’. (…) România pierde minimum 2% din PIB prin neaderarea la spaţiul Schengen

El a adăugat că România nu va impune sancțiuni economice Austriei, ci respectă sancțiunile impuse Rusiei.

The post Premierul României: Cancelarul austriac Nehammer este ipocrit appeared first on Valahia.News.

Cred că imediat după decizia Consiliului JAI de anul trecut, decizia nedreaptă prin care ne-a fost respinsă intrarea din cauza Austriei și Olandei, prima persoană care a venit cu acest scenariu a fost colegul meu dl eurodeputat Marian-Jea Marinescu, care a spus că cele două guverne pot face foarte ușor notifica Comisia Europeană și desființa frontierele între statele noastre. Cred că e o măsură corectă pe care trebuie s-o aplicăm imediat. Aș merge mult mai departe, aș propune ca România, Bulgaria și Grecia să desființeze frontierele între ele pentru că nimeni nu ne poate îngrădi acest drept, trebuie doar notificată Comisia. Cred că acest demers pe care-l susțin și colegii din Bulgaria trebuie implementat imediat.

Eugen Tomac propune Micul Schengen

Furia împotriva companiilor austriece a continuat în România după ce statul occidental s-a opus admiterii României și Bulgariei la Schengen. Cu toate acestea, cetățenii nu pot face nimic, dar politicienii pot. Totuși, actualul Guvern nu pare să facă nimic, în afară de conferințe comune cu omologii lor austrieci, în cadrul cărora diplomații occidentali își bat joc de cei români și le spun că țara lor va sta mult mai mult la ușa Schengen.

E clar că avem parte de un abuz de putere din partea guvernului de la Viena, că în UE sunt 25 de guverne care spun că România și Bulgaria merită în Schengen, îndeplinesc criteriile, Comisia Europeană e cea care validează dacă îndeplinești criteriile sau nu și Comisia ne susține inclusiv în procesul pe care l-am deschis la CJUE. Comisia susține acest demers printr-o notă oficială transmisă către instanță, deci din acest punct de vedere cred că e absolut necesar să depășim această stare de neputință și să acționăm în limitele în care putem opera. Asta înseamnă să desființăm frontiera cu Bulgaria și aș merge mult mai departe, inclusiv Grecia, că românii circulă mult pe această rută

Europarlamentarul Eugen Tomac

România și Bulgaria și-ar putea desființa granițele de stat, dar includerea Greciei în ecuație este altceva. Chiar și așa, ideea ar putea arăta Uniunii Europene că țările est-europene, exact ca Polonia sau Ungaria, nu mai doresc acest tip de batjocură din partea birocraților de la Bruxelles.

The post Europarlamentar român propune înființarea Micului Spațiu Schengen: România, Bulgaria, Grecia appeared first on Valahia.News.

Așa-zisul boicot austriac a vizat toate marile companii austriece care activează în România, inclusiv gigantul petrolier OMV și bănci precum Raiffeisen și Erste BCR.

La scurt timp după ce a început boicotul pe scară largă, România și-a rechemat ambasadorul de la Viena. De asemenea, primele companii românești de stat și-au anunțat decizia de a înceta cooperarea cu băncile austriece. Mai mult, ANAF a anunțat că giganții petrolieri austrieci se numără printre companiile care vor trebui să plătească așa-numita „taxa de solidaritate”, decizie contestată de companiile vizate.

La o lună și jumătate de la votul la Schengen, România pare mai mult decât predispusă la concesii. Guvernul României și-a retrimis ambasadorul la Viena, șoferii stau la coadă pentru a-și umple rezervoarele mașinilor în benzinăriile OMV și scandalul Schengen a fost înlocuit cu alte subiecte de pe agenda publică. Oamenii au uitat de intenția lor inițială de a deschide conturi bancare la băncile românești, iar produsele austriece încă se vând în supermarketuri.

Este aceasta o dovadă de slăbiciune sau face parte dintr-un plan mai amplu de renegociere a aderării la Schengen? Un lucru este însă clar: Austria și-a stricat imaginea în România, iar oamenii își vor aminti cu siguranță votul la Schengen pentru o vreme, chiar dacă guvernul român reușește în noua încercare de a adera la Schengen.

The post România începe să uite de boicotul Austriei urmare a votului pe Schengen appeared first on Valahia.News.

În acea perioadă întunecată pentru țară, granițele sale de vest au separat România de imperiul austro-ungar. Nici până în ziua de azi, românii nu pot uita amărăciunea acelui trecut îndepărtat.

Un secol mai târziu, lucrurile ar fi trebuit să se schimbe, totuși. România, Austria și Ungaria fac parte din aceeași Uniune Europeană, iar cele trei țări ar fi trebuit de mult să-și lase în urmă trecutul tumultuos. Nu este așa.

Să spunem politicos, Ungaria nu poate fi numită cel mai bun vecin al României. Grija constantă pentru provocarea României pare a fi noua politică din Budapesta. Cel mai recent incident de acest gen a fost atunci când premierul ungar Viktor Orban a purtat o eșarfă cu o versiune imprimată a așa-numitei Marea Ungarie.

Austria nu este departe de acest comportament. Companiile austriece au investit în România, dar uneori aceste investiții par altceva. Una dintre acestea este investiția Holzindustrie Schweighofer, unul dintre cei mai importanți procesatori de lemn din Europa. În urmă cu câțiva ani, filialele românești ale grupului s-au confruntat cu furia publicului când au aflat că firma austriacă a cumpărat de la tăietorii de lemn ilegali în timpul defrișărilor masive din România.

Acum, aceeași Austria este singura țară care se opune aderării României la Schengen. După ce parlamentul suedez și guvernul olandez au dat undă verde României către zona economică liberă, Austria a rămas ultima graniță pentru o țară care, din punct de vedere tehnic, a îndeplinit toate criteriile de aderare la zonă încă din 2011.

După cum am menționat, este puțin probabil ca România să intre în Schengen în luna decembrie. Va înțelege atotputernicul ministru de Interne austriac că migranții care sosesc în Austria nu traversează România în drumul lor spre Europa de Vest? Putem afla cel mai curând pe 8 decembrie când Consiliul JAI (Justiție și Afaceri Interne) va vota pe această temă.

The post Austria este ultimul obstacol în fața aderării României la Schengen appeared first on Valahia.News.

Puncte tari vs puncte slabe pentru ca România să intre în spațiul Schengen

Unele puncte vitale favorizează aderarea României la spațiul economic liber, dar și unele o împiedică pe cea a țării

Puncte forte care favorizează aderarea României la Schengen

Parlamentul European a votat pentru aderarea țării.

De cinci ori, de fapt, ultimul vot a fost oferit luna aceasta. Dar votul Parlamentului funcționează doar ca recomandare. Decizia finală aparține Consiliului European.

Majoritatea țărilor europene vor vota pentru ca România și Bulgaria să fie acceptate.

Potrivit ultimelor surse, majoritatea țărilor UE vor vota pentru ca România, Bulgaria și Croația să fie acceptate.

Guvernul României a militat activ pentru aderarea țării la spațiul Schengen.

Guvernul României a promovat activ țara, mai ales după ce au fost îndeplinite toate criteriile tehnice de aderare la Schengen.

Puncte slabe care împiedică aderarea României la spațiul Schengen

Țările de Jos și Austria se opun ferm aderării României și Bulgariei la Schengen.

Atât Olanda, cât și Austria se opun ferm României și Bulgariei când vine vorba de aderarea la spațiul Schengen. Motivul pentru care fac acest lucru este că aceste țări nu pot opri valurile de imigranți. Potrivit declarațiilor oficiale, majoritatea miilor de imigranți care intră în Europa vin prin România și Bulgaria fără a fi opriți la graniță. Recent, cancelarul austriac a numit în mod specific Croația drept singura țară care este susținută de guvernul său, spre deosebire de România și Bulgaria.

Dacă una sau mai multe țări se opun, România nu va fi acceptată în spațiul Schengen.

Până și președintele României îi pregătește pe cetățeni pentru un eșec

Într-o declarație recentă, Klaus Iohannis, președintele României, a sugerat ca România să nu forțeze votul pe 8 decembrie, motivând ca Consiliul European să nu fie atât de nerăbdător să admită România în spațiul Schengen de data aceasta. În plus, decizia ar putea fi amânată cu o lună sau două până la soluționarea tuturor întrebărilor celorlalte țări.

Vom vedea dacă România sau Bulgaria vor fi acceptate sau nu. Dar până atunci, nu putem face altceva decât să așteptăm următorul vot al Consiliului European.

Mai mult, disperarea a atins un nivel fără precedent în România, unde un parlamentar a amenințat că va bloca interesele Olandei în România dacă țara nu va fi acceptată în Schengen.

The post România are șanse scăzute de a intra în spațiul Schengen în decembrie appeared first on Valahia.News.

Nu mai există nici o îndoială cu privire la poziția Olandei în fața României. Timp de 11 de ani, Olanda a adoptat aceeași atitudine ostilă față de aderarea României la Schengen. Cu toate acestea, ei au rămas indiferenți față de orice schimbare pozitivă din România, devenind adversari vizibil ai aderării țării.

Desigur, lucrurile nu se opresc aici, Olanda este adversarul României pe absolut orice subiect din Comisia Europeană, iar acest fapt a fost listat de nenumărate ori de către deputații români. Dar de ce?

Pentru a netezi lucrurile cu Olanda, flota românească achiziționează două nave olandeze „Damen” pentru operațiuni de căutare, salvare și stingere a incendiilor. Aceste nave cu tehnologie de ultimă oră vor fi proiectate și construite în Galați și Brăila în România de către compania olandeză Damen. În mod curios, acordul a fost finalizat cu două luni înainte de referendumul crucial al României pentru a deveni membru al spațiului Schengen și cu o zi înainte ca prim-ministrul olandez să viziteze România.

În timpul vizitei sale, prim-ministrul Mark Rutte a declarat că România are încă multe cerințe de îndeplinit înainte de a intra în Schengen. Cu toate acestea, colaborează cu frații ucraineni pentru a se integra în UE și NATO, moment în care insolența neerlandeză nu cunoștea limite.

Poziția olandeză privind extinderea Schengen este simplă: Atunci când cerințele sunt îndeplinite, aderarea este posibilă. Pentru a putea evalua acest lucru, avem nevoie de informații actualizate din partea Comisiei Europene cu privire la toate domeniile relevante pentru deciziile politice privind aderarea la Schengen.

Mark Rutte, Priministrul Olandei

În realitate, lăcomia olandeză nu are limite. Olanda a respins cererea Romaniei de aderare la Schengen doar pentru ca Romania le-a refuzat accesul la portul Constanta, o ruta comerciala care permite transportul de marfuri intre Asia si Europa. Olanda va fi impotriva includerii Romaniei in Schengen daca Romania nu plateste mita, portul Constanta, asa cum au facut austriecii in 2004 cu Petrom, o companie importanta care controleaza productia de petrol a Romaniei.

Potrivit unor surse din mass-media, Olanda dorește controlul portului Constanța deoarece are un rol semnificativ în rețeaua europeană de transport intermodal, deoarece este poziționat favorabil la intersecția rutelor comerciale care leagă piețele țărilor fără ieșire la mare din Europa Centrală și de Est cu Asia Centrală și Orientul îndepărtat.

Dacă acest scenariu este adevărat, este amuzant modul în care națiunile occidentale folosesc imperialismul economic și cultural cu lacomie, în timp ce își ascund acțiunile sub aspectul corectitudinii politice. Retorica corectă politic, anticorupție și anti-discriminare a Națiunilor occidentale este de fapt un front pentru imperialismul egoist si de interes. În ciuda tuturor eforturilor depuse de România și a realizărilor obținute, Olanda se opune ferm aderării României la spațiul Schengen și o v-a face până când România își va îndrepta din nou capul spre Vest.

The post Prețul aderării la Schengen: România va achiziționa două nave de la Damen International appeared first on Valahia.News.