Potrivit ONU, la nivel global, numărul și durata secetelor au crescut cu 29% din 2000, iar dacă nu se iau măsuri urgente, seceta ar putea afecta mai mult de trei sferturi din populația lumii până în 2050. Degradarea terenurilor are un impact direct asupra veniturilor și sănătății oamenilor. O treime din teritoriul României și 40% din suprafața agricolă sunt situate în zone cu risc de deșertificare. Deșertificarea influențează negativ ecosistemele, productivitatea terenurilor agricole și nivelul de trai al oamenilor, în special al celor deja vulnerabili, punând în pericol securitatea alimentară, economia și mediul, a menționat președintele României Klaus Iohannis.

Johannis spune că România face parte din eforturile internaționale de îmbunătățire a situației terenurilor și de combatere a deșertificării și a secetei. Este esențial să continuăm eforturile în acest sens.

Pentru că la nivel național, creșterea temperaturilor medii anuale și scăderea precipitațiilor medii anuale au devenit două tendințe predominante, România investește ca prioritate în creșterea capacității de a înțelege și gestiona eficient seceta. Astfel, în scurt timp, Centrul Agrometeorologic Regional pentru Europa al Organizației Meteorologice Mondiale va deveni operațional în România, susținând dezvoltarea durabilă a sistemelor agricole în contextul accelerării schimbărilor climatice. În ultimii ani, cu ajutorul fondurilor europene au fost implementate în țara noastră măsuri legate de protecția pădurilor, extinderea suprafețelor forestiere și practici agricole durabile. Prin Programul Național de Redresare și Reziliență se desfășoară activități de împădurire a terenurilor degradate și nisipoase și de reconstrucție a habitatelor forestiere.

Klaus Iohannis cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului

Șeful statului a afirmat că trebuie acordată atenție procesului de împădurire, în special județelor cu deficit forestier, terenuri degradate, și zonelor expuse unui risc suplimentar de deșertificare în contextul schimbărilor climatice. În opinia sa, dezvoltarea pădurilor urbane și refacerea inelelor verzi din jurul orașelor mari care se confruntă cu o poluare a aerului crescută sunt semnificative.

Schimbările climatice sunt vizibile. Potrivit Copernicus, sistemul UE de monitorizare a schimbărilor climatice, temperatura medie globală în ultimele 12 luni a fost cu 1,63 grade peste aceste niveluri preindustriale.

The post O treime din teritoriul României în pericol de deșertificare appeared first on Valahia.News.

Câteva dintre amendamentele din noul Cod Silvic, care vor ajuta la combatarea defrișărilor ilegale, se referă la următoarele modificări:

• furtul de arbori va intra direct sub incidență penală, indiferent de prejudiciu;
• camioanele cu care sunt transportați arborii tăiați ilegal vor putea fi confiscate;
• tăierile la ras vor fi interzise în rezervațiile naturale;
• sumele destinate pazei suprafețelor de pădure sub 30 de ha vor crește cu peste 30%.

Ministrul Mediului a specificat de-asemenea că implementarea noului SUMAL (un proiect privind un sistem informatic de urmărire a materialelor lemnoase din România) se află pe ultima sută de metri: „achiziția sistemului de monitorizare cu hărți satelitare, demararea studiului științific pentru identificarea și punerea sub protecție a 40.000 de ha de păduri virgine și întărirea capacității gărzilor forestiere”.

În urmă cu puțin timp, România anunța că va implementa cea mai mare campanie de împădurire din Europa, toate aceste eforturi fiind direct direcționate pentru conservarea naturii și combaterea defrișărilor ilegale.

The post România reacționează la solicitările Comisiei Europene: noul Cod Silvic a fost adoptat appeared first on Valahia.News.

Presa internațională s-a concentrat asupra problemelor pădurilor românești în special după asasinarea unui tânăr pădurar maramureșean de către hoții de lemne. Moartea acestui a trimis un mesaj puternic autorităților române și europene: opriți tăierile ilegale!

Mondiaal Nieuws, o publicație belgiană, a dedicat un amplu reportaj problemei tăierilor ilegale de pădure. Concluzia reportajului este una dureroasă: ”Eforturile împotriva încălzirii globale sunt inutile dacă pierdem pădurile seculare românești”.

Ultimele păduri seculare europene se transformă în mobilier

Acesta este titlul reportajului care acoperă problematica destul de complexă a situației din România, în special din pădurile maramureșene, acolo unde autoritățiel locale sunt în cârdășie cu hoții de lemne..

”În 2005, Asociația Olandeză Regală pentru Istoria Naturii”, cu sprijinul guvernului român, au cartografiat 218.000 hectare de păduri seculare în România.

Jumătate dintre acestea mai sunt în picioare astăzi, deși România a devenit membru al Uniunii Europene în 2007. Reportajul ne arată astfel eficiența guvernărilor din 2005 încoace, indiferent de culoarea politică a partidelor care au asigurat-o.

Există vreo soluție pentru protejarea pădurilor seculare românești?

Da, există măcar o soluție, așa cum a prezentat-o și reportajul belgienilor, dar pe care au adoptat-o și autoritățile române: includerea pădurilor seculare în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine.

Ministrul român al Mediului a declarat la finalul lui decembrie că a decis includerea a 1.100 ha de păduri seculare în catalogul care are în prezent 29.000 de hectare de păduri protejate. Declarația ministrului fixează și o țintă: în următoarele 6 luni dorește să protejeze un număr dublu de hectare de păduri prin includerea în Catalogul Pădurilor Virgine și Cvasivirgine. Este mult, este puțin? Este un început bun, am spune noi, în special dacă ne gândim că în România, din cele 218.000 de hectare de păduri seculare au mai rămas doar 100.000.

Da, tăierile ilegale trebuie să înceteze, iar soluțiile sunt încă la îndemâna autorităților. Dacă nu, în scurt timp România nu va mai avea ce să protejeze.

The post Presa europeană: eforturile împotriva încălzirii globale vor fi inutile dacă pierdem pădurile seculare românești appeared first on Valahia.News.