O decizie strategică

Din punct de vedere istoric, SUA s-au abținut să permită Ucrainei să lovească ținte în interiorul Rusiei, temându-se că astfel de acțiuni ar putea provoca o escaladare severă a ostilităților. Cu toate acestea, recenta desfășurare a trupelor nord-coreene pentru a ajuta forțele ruse în regiunea Kursk a determinat o reevaluare a acestei poziții.

Decizia administrației Biden permite Ucrainei să vizeze activele militare critice în adâncul teritoriului Rusiei, modificând potențial dinamica conflictului.

Rachetele ATACMS, care au o rază de acțiune izbitoare de până la 300 de kilometri (aproximativ 186 de mile), reprezintă unul dintre cele mai avansate sisteme de arme furnizate Ucrainei. Precizia lor permite lovituri eficiente asupra aerodromurilor, depozitelor de muniții și centrelor logistice, care sunt cruciale pentru susținerea operațiunilor militare.Oficialii ucraineni susțin de mult că limitarea utilizării lor la numai teritoriul ucrainean le împiedică eforturile militare, asemănător cu „o luptă cu o mână legată la spate”.

Implicații pentru conflict

Se așteaptă că autorizația va împuternici Ucraina în mod semnificativ, în timp ce se pregătește pentru potențialele contraofensive împotriva forțelor ruse susținute de trupele nord-coreene. Prin țintirea activelor rusești în Kursk și nu numai, Ucraina își propune să perturbe liniile de aprovizionare și să reducă eficacitatea operațiunilor inamice.De asemenea, se consideră că această mișcare descurajează o agresiune ulterioară din partea Rusiei și a aliaților săi, semnalând că orice escaladare militară va avea consecințe.

În ciuda acestor avantaje, experții avertizează că impactul ATACMS poate fi limitat. Forțele ruse au început deja relocarea activelor critice mai adânc pe teritoriul lor, în așteptarea unor astfel de lovituri. În plus, există îngrijorări cu privire la cantitatea totală de rachete disponibile pentru desfășurare și dacă acestea pot modifica în mod substanțial cursul războiului.

Context politic

Această decizie vine într-un moment sensibil din punct de vedere politic, când președintele Biden se apropie de sfârșitul mandatului său, președintele ales Donald Trump fiind pregătit să preia mandatul în curând. Trump și-a exprimat scepticismul cu privire la continuarea sprijinului militar al SUA pentru Ucraina, ridicând întrebări cu privire la traiectoria viitoare a implicării americane în conflict.Momentul acestei autorizații poate reflecta dorința de a consolida sprijinul pentru Ucraina înainte de potențiale schimbări în politica externă a SUA.

Decizia SUA de a permite Ucrainei să folosească ATACMS împotriva țintelor rusești reprezintă o escaladare semnificativă a conflictului în curs și reflectă dinamica geopolitică în schimbare. Pe măsură ce ambele părți se pregătesc pentru angajamente militare intense, această evoluție ar putea duce la creșterea tensiunilor între Ucraina și Rusia și aliații lor respectivi.

Săptămânile următoare vor fi cruciale, deoarece Ucraina încearcă să folosească această nouă capacitate în timp ce își continuă eforturile în peisajul complex al relațiilor internaționale și al strategiei militare.

The post Mai aproape de război: SUA dă undă verde utilizării de către Ucraina a rachetelor ATACMS appeared first on Valahia.News.

La evenimentul de la București vor participa delegați din peste 50 de state membre OSCE.

Autorităţile române au decis să nu permită participarea delegaţiei Federaţiei Ruse la sesiunea anuală a Adunării Parlamentare a OSCE, desfăşurată în România în perioada 29 iunie – 3 iulie. Măsura va fi aplicată tuturor membrilor delegaţiei, parlamentari şi staff tehnic. Decizia părţii române se bazează pe poziţia cunoscută şi consecventă a României în raport cu Federaţia Rusă, în contextul războiului de agresiune în curs împotriva Ucrainei. De asemenea, o parte din membrii delegaţiei ruse la Adunarea Parlamentară a OSCE sunt vizaţi de măsuri restrictive la nivelul Uniunii Europene. Decizia vizează şi Belarus, susţinător al războiului declanşat de Federaţia Rusă

Radu Filip, purtător de cuvânt al MAE

Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) este cea mai mare organizație regională de securitate din lume, care lucrează pentru stabilitate, pace și democrație în Europa și nu numai. Cu 57 de state participante, acesta servește drept platformă pentru dialog și cooperare cu privire la diferite amenințări la securitate, inclusiv prevenirea conflictelor, controlul armelor, drepturile omului și promovarea bunei guvernări.

Activitatea OSCE are mai multe fațete, cuprinzând:

• Prevenirea conflictelor și gestionarea crizelor: OSCE desfășoară observatori pentru a monitoriza tensiunile și a sprijini rezoluțiile pașnice.
• Promovarea democrației și a drepturilor omului: organizația pledează pentru alegeri libere și corecte, libertatea presei și protecția minorităților.
• Controlul armelor și măsuri de consolidare a încrederii: OSCE facilitează acordurile privind armele convenționale și transparența militară.
• Securitate economică și de mediu: organizația abordează probleme precum criminalitatea cibernetică, traficul și managementul durabil al resurselor.

Prin abordarea sa cuprinzătoare, OSCE joacă un rol vital în menținerea stabilității și încurajarea cooperării în regiunile euro-atlantice și eurasiatice.

The post România interzice Rusiei și Belarusului să participe la Sesiunea anuală a OSCE de la București appeared first on Valahia.News.

Serviciile de informații ostile României au erodat prin dezinformare și propagandă încrederea românilor în Armată, se menționează în raport.

Potrivit raportului, printre aceste acțiuni ostile întreprinse de serviciile secrete ruse se numără:

• încercări de penetrare informativă a instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității, prin desfășurarea de acțiuni de obținere a informațiilor de interes;
• colectarea de informații privind măsurile luate de România în contextul conflictului din Ucraina, cu privire la exercițiile naționale și multinaționale desfășurate, prezența aliaților pe teritoriul național, echipamentele și echipamentele furnizate;
• penetrarea infrastructurilor critice de comunicații și IT;
• subminarea, prin dezinformare și propagandă, a încrederii românilor în Armată și aliați, în factorul decizional și în capacitatea instituției militare naționale de a-și îndeplini misiunile prin desfășurarea de acțiuni asociate agresiunilor informaționale.

Nu întâmplător o serie de hack-atacuri au afectat recent infrastructura IT din România, inclusiv bănci, spitale, mass-media și chiar camerele Parlamentului.

Vestea s-a suprapus cu alta: drone neidentificate au zburat ore întregi în apropierea aeroportului militar Mihail Kogalniceanu. Personalul militar din incintă a observat dronele în noaptea de luni, 15/16 aprilie. Persoanele care operează dronele nu au fost încă identificate, dar a fost deschisă o anchetă.

The post Raport militar: spionii ruși s-au infiltrat în valurile de refugiați ucraineni pentru a intra în România appeared first on Valahia.News.

Cu toate acestea, Rusia a clarificat că nu va participa, având în vedere că Elveția și-a pierdut statutul de țară neutră.

Obiectivul conferinței va fi crearea unui cadru favorabil pentru o pace cuprinzătoare și durabilă în Ucraina și „o foaie de parcurs concretă pentru participarea Rusiei la procesul de pace”.

Se pune întrebarea: ce rost are să se organizeze o conferință de pace privind războiul dintre Ucraina și Rusia dacă unul dintre state nu participă? Cum se poate obține pacea dacă Rusia sau Ucraina nu stau la aceeași masă a negocierilor?

Între timp, situația de pe frontul Ucrainei de Est este teribilă, întrucât țările aliate, în special SUA, trimit mai puține arme și muniții în Ucraina. Jocurile politice complicate ale SUA de la Washington blochează aprovizionarea directă cu arme, în timp ce în Europa, Germania a refuzat să trimită rachetele promise Ucrainei, spunând că se tem de un atac din partea Rusiei.

Ultimele discuții dintre Moscova și Kiev de când Rusia și-a lansat invazia Ucrainei la 24 februarie 2022, au avut loc la Istanbul în martie a acelui an.

The post Rusia nu participă la Conferința de pace din Elveția din iunie appeared first on Valahia.News.

Potrivit unor surse, apelurile la numărul unic de urgență 112 au fost efectuate în jurul orei 04.00, marți, 9 aprilie dimineața, iar soția ambasadorului s-ar fi plâns că se simte rău și de probleme respiratorii. Când au sosit echipajele de urgență, aceasta era în șoc cardio-respirator. În ciuda eforturilor rapide ale echipajului SMURD, nu a mai putut fi resuscitată.

Personalul medical a raportat ulterior, în jurul orei 05:00, că soția ambasadorului a murit. Trupul ei a rămas în incinta Ambasadei Rusiei, unde locuiește familia Ambasadorului, până când va fi transportată în Rusia pentru a fi înmormântată.

Incidentul a adus un val de simpatie față de ambasador și familia sa în această perioadă dificilă.

The post Soția ambasadorului Rusiei în România a murit în reședința de la București appeared first on Valahia.News.

Acest atac mortal, revendicat mai târziu de militanții Statului Islamic, s-a desfășurat chiar înainte ca grupul rock din epoca sovietică „Picnic” să fie pregătit să cânte în fața unei săli pline. Atacatorii au tras fără milă asupra civililor, creând o scenă de haos și groază, în timp ce oamenii se grăbeau să scape din infern în mijlocul focurilor de armă și țipetelor.

Videoclipurile care surprind evenimentul arată realitatea îngrozitoare a situației, cu victime care zac nemișcate în bălți de sânge. Statul Islamic a afirmat că luptătorii săi au orchestrat atacul la periferia Moscovei, provocând pierderi semnificative și distrugeri înainte de a se retrage în siguranță.

Statele Unite au confirmat această afirmație prin rapoarte de informații, subliniind că anterior au alertat Moscova despre potențialul unui astfel de atac. De asemenea, SUA au spus că nu există nicio dovadă care să conducă la implicarea Ucrainei în atac.

Acest atac, cel mai mortal din Rusia de la asediul școlii din Beslan din 2004, a lăsat națiunea în doliu și a stârnit îngrijorări cu privire la securitatea din regiune. Consecințele acestui act brutal subliniază amenințarea continuă reprezentată de grupurile extremiste și necesitatea unei vigilențe sporite pentru a preveni alte tragedii.

Liderii Rusiei au promis că vor găsi și pedepsi teroriștii, dar aceasta este cu totul altă sarcină pentru o țară aflată deja în stare de război cu o națiune, ucrainenii. Până acum, se pare că atacatorii sunt încă în libertate.

The post Statul Islamic revendică atacul terorist de la Crocus City Hall appeared first on Valahia.News.

Într-un interviu acordat platformei de știri ruse „Argumente și fapte”, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, spune că țara sa se află în stare de război cu Ucraina.

Suntem în stare de război. Da, a început ca o operațiune militară specială, dar de îndată ce acest grup s-a format, când statele occidentale au devenit participante la el de partea Ucrainei, a devenit un război pentru noi.

Dmitri Peskov despre războiul din Ucraina

Acesta este primul oficial de la Kremlin care admite că acest conflict, care a fost numit inițial „o operațiune specială”, este un război.

Acest lucru a schimbat totul – poporul rus nu avea nicio obligație constituțională să sprijine o operațiune specială. Până acum nu a fost inițiată nicio mobilizare. Constituția menționează această obligație doar în timpul stării de război cu alte țări. Acum că alegerile s-au încheiat, Putin are puterea de a face asta – cetățenii ruși ar putea fi mobilizați pentru a sprijini trupele regulate.

Oficialii ucraineni au avertizat despre posibilitatea ca Rusia să lanseze o ofensivă masivă în câteva luni cu peste 100.000 de soldați. În timp ce Rusia se află într-o stare de război, acest lucru este posibil.

The post Rusia recunoaște că Operațiunea Specială înseamnă război appeared first on Valahia.News.

Am detectat trafic rău intenționat și am luat măsuri pentru a-l restricționa. Nu am avut niciun impact negativ asupra securității conturilor, datelor sau infrastructurii. Monitorizăm situația și suntem 100% operaționali. A fost un atac DDoS care a vizat mai multe bănci mari. A venit de la un grup pro-rus implicat într-o situație similară în Ucraina. Numele grupării este NoName75.

Reprezentanții BCR pentru platforma Economedia

Se pare că în urma atacului au suferit trei bănci care operează în România: BCR, subsidiară a Erste Bank, Banca Transilvania și Alpha Bank. Toate băncile au comunicat că au luat măsuri imediate pentru a restabili funcționalitatea aplicațiilor lor pentru clienți.

Înainte de atacul din România, NoName75 a atacat alte bănci din Ucraina. Cu toate acestea, nu există știri cu privire la potențiale pierderi financiare din conturile clienților băncilor.

În ciuda măsurilor luate pentru protejarea infrastructurii de către instituțiile specializate, menționând aici inclusiv prezența Centrului European de Competență pentru Securitate Cibernetică din București, România demonstrează că este extrem de vulnerabilă la atacurile DDOS sau ransomware din exterior. După cum am avertizat, acesta nu este ultimul atac al hackerilor străini.

Aceleași grupuri de hackeri au sustras 250 GB de date de pe serverele Parlamentului României în ianuarie, inclusiv actul de identitate al premierului Marcel Ciolacu. În februarie, a avut loc un atac ransomware masiv asupra spitalelor din România, iar atacurile vor continua fără îndoială.

Între timp, compania românească de antivirus Bitdefender, acum lider global, a câștigat premii semnificative la competițiile AV. Observă cineva în România?

De ce cel mai bun antivirus, câștigător cu mai multe premii și apreciat la nivel mondial, nu este apreciat în propria țară? Și nu facem publicitate aici; suntem doar nedumeriți de acest paradox. O țară care se pretinde a fi, așa cum menționează adesea politicienii, un hub regional de securitate cibernetică, nu poate oferi protecție propriilor instituții și bănci.

Studiile arată că fiecare atac are un impact financiar asupra organizației vulnerabile, începând de la 50.000 USD și ajungând la 1 milion USD în unele cazuri. Un atac ransomware masiv asupra tuturor spitalelor dintr-o țară poate avea un impact mult mai semnificativ.

Oare România se va trezi vreodată din acest coșmar și va începe să protejeze instituțiile și companiile care își desfășoară activitatea pe teritoriul său sau va lăsa toți cetățenii și toate organizațiile românești să opereze propriile contramăsuri pentru a preveni orice atac DDOS și ransomware? Dacă nu, cel puțin politicienii nu ar trebui să menționeze că țara este „centrul regional de securitate cibernetică” așa cum pretind ei că este.

The post Grupul rus de hackeri „NoName75” atac la băncile din România appeared first on Valahia.News.

Rezoluția a fost inițiată de europarlamentarul român Eugen Tomac, unul dintre europarlamentarii români, iar majoritatea europarlamentarilor au votat-o.

Succes uriaș în Parlamentul European! Rezoluția privind restituirea Tezaurului României sechestrat în Rusia a fost votată cu largă majoritate de voturi. Rezoluția pe care am inițiat-o este primul document oficial european prin care solicităm Rusiei în mod explicit returnarea Tezaurului sechestrat ilegal. Este o chestiune de demnitate națională. România nu poate si nu trebuie să accepte nimic mai puțin decât restituirea celor 91,5 tone de aur și a întregului Tezaur cultural.

Europarlamentarul Eugen Tomac, inițiatorul Rezoluției

Povestea Tezaurului Românesc de la Moscova este o poveste încurcată despre război, revoluție și lupta unei națiuni pentru a-și revendica moștenirea. În anii tumultuosi ai Primului Război Mondial, confruntându-se cu amenințarea unei invazii, guvernul român a luat o decizie fatidică. În 1916, pentru a proteja rezervele de aur ale națiunii și o colecție de artefacte de neprețuit, acestea au fost expediate în Rusia, la acea vreme un aliat, pentru păstrare. Tezaurul includea aproximativ 120 de tone de aur și artefacte culturale de o imensă semnificație istorică, care nu vor fi fost returnate niciodată.

The post Rezoluția Parlamentului European: Tezaurul trebuie să fie returnat României de către Moscova! appeared first on Valahia.News.

La finalul discuţiei urmează să fie emisă o rezoluţie, iar cei mai optimiști dintre europarlamentari speră că autorităţile ruse vor fi obligate să restituie tezaurul românesc sau să informeze oficial despre soarta tezaurului.

Povestea Tezaurului Românesc de la Moscova

Povestea Tezaurului Românesc de la Moscova, niciodată returnat României, este o poveste încurcată despre război, revoluție și lupta unei națiuni pentru a-și revendica moștenirea. În anii tumultuosi ai Primului Război Mondial, confruntându-se cu amenințarea unei invazii, guvernul român a luat o decizie fatidică. În 1916, pentru a proteja rezervele de aur ale națiunii și o colecție de artefacte de neprețuit, acestea au fost expediate în Rusia, un aliat la acea vreme, pentru a le păstra în siguranță.

Acest act de încredere s-a dovedit neinspirat. Valul războiului s-a întors, iar până în 1917, revoluția bolșevică a cuprins Rusia. Guvernul sovietic nou format, nesocotind acordurile anterioare, a confiscat tezaurul românesc. Tezaul includea aproximativ 120 de tone de aur și artefacte culturale de o importanță istorică imensă.

Rugămințile României pentru înapoierea tezaurului nu au fost ascultate. Uniunea Sovietică, și mai târziu Federația Rusă, nu au recunoscut niciodată pe deplin datoria, oferind doar o parte din obiectele culturale în anii 1930 și 1950. Aurul, însă, rămâne ne-evaluat.

Anumite părți pot fi admirate la  Muzeul Național de Istorie.

Ce valoare are Tezaurul României de la Moscova

Tezaurul României de la Moscova cuprindea trezoreria Băncii Naționale a României, inclusiv 93 de tone de lingouri de aur fin, valori aparținând diferitelor bănci private românești, companii comerciale, persoane fizice, colecții de artă, bijuterii, arhive etc. Deși nu a fost niciodată estimată, aceasta poate fi evaluat astăzi la peste 10 miliarde USD.

Episodul continuă să arunce o umbră asupra relațiilor româno-ruse. Istoricii se luptă cu motivele din spatele confiscării sovietice. A fost o acaparare cinică de bogăție pentru a întări cuferele regimului comunist aflat la începuturile sale? Sau poate o mișcare calculată de rupere a legăturilor cu fostul guvern țarist, de partea căruia a fost România?

Lipsa de transparență din Rusia nu face decât să adâncească misterul. Soarta reală a aurului rămâne învăluită în speculații. Unii cred că a finanțat revoluția, în timp ce alții spun că a fost topit și vândut anonim pe piața internațională.

Guvernul român nu a renunțat niciodată la revendicarea Tezaurului. Eforturile diplomatice de recuperare a tezaurului au continuat de peste un secol. În ultimii ani, România a folosit forumurile și platformele internaționale pentru a-și evidenția cazul care ajunge acum în Parlamentul European.

Povestea Tezaurului Românesc transcende simpla valoare monetară. Ea reprezintă moștenirea culturală a unei națiuni, o legătură tangibilă cu trecutul său. Episodul servește ca o reamintire dură a consecințelor durabile ale războiului și a complexității relațiilor internaționale. Atâta timp cât comoara rămâne în posesia Rusiei, saga va continua să fie o sursă de tensiune și un simbol puternic al luptei României de a-și revendica proprietatea de drept.

The post Problema Tezaurului României de la Moscova va fi dezbătuta în Parlamentul European appeared first on Valahia.News.