Băncile continuă să facă concesii importante consumatorilor care se adresează Centrului de Soluţionare Alternativă a Litigiilor din domeniul bancar, un exemplu fiind cazul unei familii din Bucureşti căreia banca i-a şters peste 43.000 de franci elvețieni şi a închis creditul.

Cazul unei familii într-o situație dificilă din București exemplifică atât soluțiile care pot fi obținute în cadrul CSALB, cât și contribuția conciliatorilor în procesul de negociere, precum și activitatea propriu-zisă în concilierea online, care a devenit o obișnuință în perioada restricțiilor sanitare. Astfel, o familie cu trei copii, care își achita cu greutate ratele la două credite denominate în CHF, la două bănci diferite, a obținut în cadrul Centrului ștergerea completă a unei datorii și reducerea cu 30% a unui alt împrumut. Toate acestea s-au întâmplat în mai puțin de jumătate de an din momentul depunerii primei cereri.

De la începutul anului și până pe 23 iunie 2020, CSALB a primit 972 cereri adresate băncilor și 255 cereri adresate IFN-urilor. Până în acest moment, 247 de cereri au fost acceptate pentru negociere de către bănci și doar 11 de către IFN-uri.

La acestea se adaugă 120 de cereri soluționate amiabil (bănci și IFN-uri), după sesizarea CSALB (aceste cereri nu au mai intrat în procedură de negociere, înțelegerea dintre cele două părți s-a realizat direct). Restul cererilor sunt în faza de analiză sau au fost respinse de către bănci/IFN-uri din cauze obiective sau în mod nejustificat. În ultimii patru ani, beneficiile obținute de consumatori în urma negocierilor depășesc 3 milioane de euro.

Aproape 20% dintre cazurile soluționate de CSALB au beneficii ce depășesc 5.000 de Euro și au fost obținute prin reduceri sau ștergeri integrale de sold, scăderea comisioanelor sau a dobânzilor și/sau restituirea unor sume încasate în trecut.

The post Românii apelează la bănci să le șteargă datoriile appeared first on Valahia.News.

În trimestrul I România și-a păstrat tendința de creștere economică, țara fiind una dintre singurele care au înegistrat o creștere în trimestrul I. Astfel, România a PIB de 2,7% în primul trimestru, dar au crescut și alte state, precum Lituania sau Bulgaria.

Am explicat într-un articol ce s-a întâmplat de fapt și cum a crescut PIB-ul României, de fapt economia românească crescând pe seama creșterii fără precedent a consumului intern. Cu cât oamenii cheltuie mai mult, cu atât crește și PIB-ul. Și, să ne amintim, românii au golit pur și simplu rafturile magazinelor în Martie, atunci când restricțiile urmau să fie impuse. Frica de a nu avea ce pune pe masă, o frică genetică ce își are originea în perioada comunismului, a  făcut ca românii să cumpere alimente și să își facă provizii ca și cum țara ar fi mers la război.

Acum, după ce ministrul de Finanțe s-a lăudat cu creșterea din trimestrul I, au apărut primele semne ale recesiunii care se profilează. Măsurile dure de restricție a deplasărilor și de închidere a afacerilor impuse de autorități, dar și ezitarea Guvernului în a lua măsurile care se impuneau pentru protejarea antreprenoriatului autohton, au lovit mai mult decât orice altă criză economică sau sanitară.

De fapt, au părut deja semne că România va fi lovită de o recesiune în 2020

Semnele recesiunii sunt vizibile, dar Guvernul încearcă să le ascundă de populație. Ministrul de Finanțe încă se laudă cu creșterea înregistrată în trimestrul I, dar ”uită” să menționeze situația extrem de dificilă pe care România o traversează în trimestrul II, alături de alte țări din Uniunea Europeană.

Câteva semne ale unei potențiale recesiuni deja au apărut în România. Recesiunea, așa cum este ea definită, este perioada de dificultate economică ce se caracterizează printr-o scădere economică în două trimestre consecutiv. Întrucât trimestrul II va fi afectat cu siguranță și România va înregistra o scădere drastică a PIB, ar fi un miracol, în actualele condiții, ca țara să evite o scădere economică și în trimestrul III.

• conform unui sondaj de opinie recent, comandat de Europa FM, 40% dintre români spun că și-au văzut veniturile diminuate în timpul stării de urgență. Este un procent destul de mare, iar acest lucru va afecta consumul intern nu numai în trimestrul II, dar și în trimestrul III.
• 1 milion de români au intrat în șomaj tehnic sau au fost disponibilizați în timpul stării de urgență. Nu la fel de mulți se vor și întoarce la locurile de muncă, întrucât multe dintre companiile unde lucrau se află deja în dificultate financiară. Aceasta înseamnă nu numai că va scădea consumul intern, dar vor scădea și veniturile la bugetul statului. Diminuarea veniturilor la buget înseamnă posibilitatea ca anumite locuri de muncă de la stat să fie reduse în acest context.
• un studiu independent arată că, din 29.000 de companii cu active de peste 1 milion de Euro din România, 50% se aflau deja în dificultate chiar și înainte de criză. Acum, după trei luni dificile, 70% dintre aceste companii s-ar putea afla în dificultate. Aceste companii ar putea renunța la anumiți angajați, dar altele s-ar putea gândi să închidă definitiv afacerea sau să se mute în alte țări.
• interesul companiilor românești pentru platforma IMM Invest este incredibil de mare: în câteva zile numărul aplicărilor a depășit 100.000, ceea ce înseamnă că foarte multe companii se află deja într-o disperată nevoie de capital. Din aceste cereri, doar câteva sute au fost și aprobate, ceea ce demonstrează eșecul IMM Invest, cel puțin până în acest moment.
• Uzina Auto Dacia a înregistrat un declin semnificativ în vânzările din primul trimestru, dar în luna Aprilie declinul a atins proporții de neimaginat: 50% scădere pe piața internă și peste 99% scădere pe piețele externe, așa cum sunt Italia și Spania. Exporturile românești sunt astfel serios afectate în 2020, întrucât industria auto atingea o cifră de 12 miliarde euro din exporturi în 2019, mai mult decât dublu față de exportul de software.
• seceta a afectat din plin recolta de cereale în 2020 și în aceeași măsură și exporturile. România exporta cereale în valoare de 2,2 miliarde în 2020, dar acum valoarea exporturilor de cereale va scădea considerabil. Seceta a afectat recoltele în proporție de 50%. Din acest motiv, Guvernul României a luat la un moment dat, în timpul stării de urgență, decizia de a interzice exportul de cereale, dar, după presiuni din partea Comisiei Europene și a importatorilor, a revenit asupra deciziei.
• PIB-ul României este așteptat să înregistreze un declin în acest an, de până la 7%, dar sunt opinii care se așteaptă la o scădere și mai drastică.

Toate acestea sunt semne ale recesiunii economice în România. Depinde doar de Guvern dacă va reuși să evite scăderea PIB în trimestrul III, după scăderea mai mult decât sigură din trimestrul II. Cu toate acestea, Guvernul nu pare a fi atât de interesat de salvarea economiei, ci mai degrabă de conservarea procentelor electorale ale PNL și de organizarea alegerilor cât mai curând.

The post Primele semne ale recesiunii în România. Va fi Guvernul capabil să o evite? appeared first on Valahia.News.