Înființată în 1993, Ziua Mondială a Libertății Presei comemorează Declarația de la Windhoek, o declarație de referință care subliniază principiile fundamentale ale unei prese libere.

Această zi celebrează valorile de bază ale jurnalismului:

• Dreptul de a căuta, primi și distribui informații fără cenzură sau teamă.
• Importanța unei prese libere în evaluarea stării libertății presei la nivel global și în pledoaria pentru a deveni mai bună.
• Necesitatea de a apăra jurnaliştii de atacuri, inclusiv de violenţă, intimidare şi alte forme de suprimare.
• Onorarea memoriei jurnaliștilor care și-au pierdut viața pentru îndeplinirea datoriei.

O presă liberă este piatra de temelie a unei democrații funcționale. Acesta informează publicul, încurajează transparența, împuternicește indivizii să participe în mod eficient și acționează ca un supraveghetor vital împotriva injustiției și a încălcărilor drepturilor omului.

Cu toate acestea, peisajul actual prezintă provocări semnificative. Printre acestea se numără violența în creștere împotriva jurnaliștilor și represiunile asupra presei independente, deoarece multe guverne restricționează libertatea presei, limitând accesul la informații și reducând la tăcere pe cei care se opun puterii.

De asemenea, dezinformarea și știrile false reprezintă o provocare constantă, deoarece răspândirea informațiilor false subminează încrederea în jurnalism și împiedică discursul public informat.

Ziua Mondială a Libertății Presei servește ca un apel la acțiune și, recunoscând importanța unei prese libere și apărând-o conștient, ne aducem contribuția pentru o lume mai informată, mai justă și mai democratică.

The post Ziua Mondială a Libertății Presei: 3 Mai appeared first on Valahia.News.

„Statele Polițienești”, o expoziție multimedia bazată pe cercetările extinse ale BIRN privind monitorizarea sub acoperire a jurnaliştilor din 15 țări din Europa Centrală și de Sud-Est, a fost deschisă miercuri la Muzeul de Istorie al Bosniei și Herțegovinei din Saraievo.

Organizată de BIRN, expoziția urmărește să ofere o perspectivă mai profundă asupra supravegherii jurnaliștilor din perioada comunismului autoritar până în prezent.

Expoziţia include mărturii video ale jurnaliştilor care au fost ţinta supravegherii în Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Grecia, Ungaria, Kosovo, Moldova, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia.

Trei jurnalişti din România au fost incluşi în expoziţie

Alexandru Costache, G4Media

Ancheta a stabilit că în supraveghere au fost implicate 11 persoane, și că erau paparazzi, sau se prezentau ca atare… ei au fost jurnalişti, spuneau ei, jurnalişti la Gândul [ziarul online]. O acoperire bună pentru ei, pentru că s-au prezentat ca jurnalişti, nu puteau fi întrebați cine i-a trimis acolo sau cine le-a dat informațiile că ne întâlnim acolo. Ei au invocat evident confidențialitatea sursei și nu putea fi pusă la îndoială în această chestiune.

Alex Costache, Jurnalist român

Emilia Sercan, jurnalist independent

Cele mai grave consecințe ale muncii mele ar fi, pe scurt, amenințările cu moartea, supravegherea, folosirea de materiale compromițătoare pentru a discredita, violența online, hărțuirea online și alte forme de presiune.

Emilia Șercan, jurnalist român independent

Liana Ganea, Active Watch

Cele mai grave forme de amenințări sau presiune iau forma agresiunii fizice. Desigur, acolo avem cele mai mari probleme și cele mai mari temeri. Și au existat cazuri de astfel de agresiune fizică. Un caz grav a implicat o echipă, nu neapărat de jurnalişti, ci de persoane care acționau pentru documentarea tăierilor ilegale.

Liana Ganea, Active Watch

Jurnaliștii sunt în permanență supravegheați, monitorizați și amenințați în România și, caz după caz, oamenii își dau seama că acest lucru este în desfășurare. Nu există accidente sau confuzii – politicienii vor ca jurnaliştii să se simtă în nesiguranţă şi ameninţaţi în mod constant pentru a nu-şi publica ancheta. Atâta timp cât există corupție, politicienii vor fi întotdeauna interesați să cumpere sau să amenințe jurnaliștii să-și țină gura și să oprească cu totul investigațiile.

Starea libertății presei se deteriorează în România, iar acest lucru nu este vizibil doar pentru jurnaliștii care locuiesc și lucrează în România, ci este menționat, an de an, de instituțiile internaționale de monitorizare a libertății presei.

The post Jurnalişti români incluşi în expoziţia internaţională – Supravegherea jurnaliştilor din Europa Centrală și de Sud-Est appeared first on Valahia.News.

În plus, aplicarea dezechilibrată a legilor privind protecția datelor și procesarea lentă a cererilor privind libertatea de informare împiedică circulația liberă a informațiilor. Acest articol își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra situației actuale și să evidențieze unele dintre provocările cu care se confruntă jurnaliștii în UE, concentrându-se pe România, așa cum este extras din cel mai recent raport privind starea libertății presei în UE.

Securitatea națională ca pretext pentru restrângerea libertății de exprimare în România

Constatările raportului includ că, în țări precum România și Slovacia, au apărut preocupări tot mai mari că securitatea națională este folosită ca scuză pentru elaborarea de legi care restricționează libertatea de exprimare. Astfel de legi reprezintă adesea o amenințare la adresa libertății presei și limitează capacitatea jurnaliștilor și a instituțiilor media de a raporta probleme critice.

Unele platforme sunt etichetate drept „pro-ruse” și tratate ca un inamic în timpul războiului, în timp ce altele sunt supuse criticilor publice pentru publicarea împotriva directivelor de politică externă ale Guvernului. Astfel de practici sunt standard în România, iar libertatea de exprimare a fost înlocuită cu ceea ce putem numi „libertate condiționată de exprimare” – ai voie să vorbești și să publici liber atâta timp cât nu deranjezi actualul establishment.

Lipsa de transparență în alocarea finanțării de către Guvernul României

În România, nu există transparență în alocarea finanțării de către partidele politice, așa cum se menționează în raport. Fondurile publice sunt folosite pentru a mitui instituțiile media, așa cum sa întâmplat în timpul pandemiei. În acest fel, ziarele au devenit instrumente de propagandă a partidelor politice. Actorii societății civile au încercat să expună această problemă prin solicitări privind libertatea de informare, dar părțile au refuzat să dezvăluie informații.

A existat intenția de a sprijini presa în timpul pandemiei. Totuși, dincolo de intenția Guvernului, nu se poate să nu se întrebe: câte publicații au evitat să critice autoritățile doar pentru că au fost plătite din fonduri publice?

Cazul Emilia Șercan

Cazul Emilia Șercan este prezentat separat în raport. Jurnalista de investigație Emilia Șercan a publicat o investigație la începutul anului 2022 care susținea că prim-ministrul României a plagiat teza de doctorat. La scurt timp, Șercan a primit o amenințare de la un străin care conținea fotografii personale cu ea. În ciuda raportării incidentului la poliție, capturile de ecran pe care le-a trimis au fost scurse, ceea ce a determinat-o să depună mai multe plângeri penale împotriva poliției și ministrului de Interne. Dosarul jurnalistului face obiectul a șapte dosare penale în diferite etape în mai multe instituții.

De remarcat, în acest caz sunt acuzați ofițeri de la Academia Română de Poliție, fiind cercetați de amenințarea jurnalistului pentru abandonarea anchetei.

Creșterea cenzurii și a restricțiilor de conținut

Raportul menționează că organizațiile pentru drepturile civile din Bulgaria, Estonia, Ungaria, Irlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Spania raportează o creștere a cenzurii și a restricțiilor de conținut. Ordinea și securitatea publică sunt folosite ca argumente pentru a propune noi legi care să permită și mai multe restricții ale libertății de exprimare.

Aceasta nu este o veste bună pentru evoluția presei românești sau a societății civile, deoarece presiunile împotriva presei înseamnă mai puțină informare și mai puțină libertate pentru întreaga societate.

Pe măsură ce Uniunea Europeană continuă să se confrunte cu provocările legate de libertatea de exprimare și de informare, este esențial să se protejeze drepturile jurnaliștilor și ale instituțiilor media pentru a asigura un mediu democratic sănătos. Cazurile menționate mai sus sunt doar câteva exemple de lupte continue ale jurnaliștilor și ale actorilor societății civile. În cele din urmă, UE trebuie să abordeze aceste probleme și să se asigure că sunt respectate principiile fundamentale ale libertății presei.

The post Situația libertății presei în România prezentată în Raportul Uniunii Libertăților Civile appeared first on Valahia.News.

Consiliul European a publicat un raport care implică libertatea presei în România. S-a comunicat în aceeași zi în care o anchetă de presă locală a relevat că anumite partide politice din România au creat un sistem de autopromovare la știrile de televiziune, cu fonduri publice care circulă în conturile trusturilor prin intermediul agențiilor de media. Din cauza secretului din jurul acestor contracte de milioane de euro, comisia Consiliului European susține că „folosirea fondurilor publice de către partidele politice pentru finanțarea presei și influențarea conținutului acestora pe baza unor contracte secrete reprezintă cea mai mare îngrijorare”, putând compromite independența editorială.

Potrivit Consiliului European, finanțarea presei din România de către partidele politice compromite atât libertatea presei, cât și procesul democratic. În consecință, Consiliul solicită implementarea legislației care impune dezvăluirea acordurilor ascunse între partidele politice și mass-media, pe care se bazează finanțarea publică pentru mass-media. Aceasta este o cerere de bun simț, întrucât părțile folosesc banii contribuabililor pentru sponsorizarea instituțiilor media.

Potrivit Consiliului, România a realizat pași semnificativi în sistemul juridic și în lupta împotriva corupției, deși România are încă o democrație viciată. Totuși, instituția își exprimă îngrijorarea față de legile justiției din România, de asemenea, spunând în raport că legile justiției, care ar trebui să fie discutate în acest moment în Parlamentul României, nu aderă la punctul de vedere al Comisiei de la Veneția și al GRECO în Raport de monitorizare al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (Grupul Statelor Împotriva Corupției). Pentru a face noi revizuiri la legislația justiției, Consiliul solicită legiuitorului român să ia în considerare avizul instituțiilor europene în acest sens.

Nu există nicio îndoială cu privire la puterea presei de a influența opinia publică românească și la modul în care partidele politice gestionează cel mai adesea această putere. Un lucru și un obicei se cunosc de ani de zile fără ca cineva să ia măsuri în acest sens. Nu se știe dacă se va schimba cu toate avertismentele Consiliului European pentru că România este o țară fostă comunistă în care unele obiceiuri comuniste, precum mituirea altora pentru a-i face să tacă sau pentru a se comporta în consecință, sunt încă nevătămate după 30 de ani de democrație timpurie.

The post UE preocupată de partidele politice românești care sponsorizează instituțiile mass-media appeared first on Valahia.News.

Publicația britanică The Guardian a publicat scurgerea masivă de informații din arhivele corporației Uber, co-sponsorizată de partenerii media din 29 de țări și Consorțiul Internațional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ).

Potrivit Rise Project, Uber a apelat la metode învechite pentru a se adresa politicienilor puternici din România. Pentru a funcționa, firma a cheltuit o cantitate mare de bani pentru angajarea de consultanți pentru a-i convinge pe politicieni să schimbe legislația.

„Operațiunea Uber” a implicat peste 100 de politicieni și factori de decizie din 17 țări diferite, Emmanuel Macron și Joe Biden, precum și membri ai Parlamentului European și reprezentanți ai Comisiei Europene.

În România, documentele scurse demonstrează coordonarea care a avut loc între directorii Uber din București, consultanții externi și oficialii locali.

trafic de influență sau lobby?

Analizând rezultatele acestei anchete, dosarul Uber se încadrează în traficul de influență. De ce? Pentru că, dacă acuzațiile sunt adevărate, angajații Uber au recurs la metode ilegale de modificare a legislației.

În primul rând, în România, legea care reglementează lobby-ul în România este elaborată, dar nu a fost adoptată. În România, lobby-ul profesional nu este încă reglementat, iar activitatea de influență este deja desfășurată de asociații comerciale, corporații, organizații neguvernamentale (ONG), societate civilă, sindicate, sindicate patronale, think tank-uri, avocați și alte persoane sau grupuri.

Totuși, față de lobby, traficul de influență este o infracțiune de corupție prevăzută de lege. Traficu de influență constă în primirea sau revendicarea de bani sau alte beneficii sau acceptarea de promisiuni, sau cadouri, direct sau indirect, săvârșite de o persoană care are influență sau se crede că are influență asupra unui funcționar sau a altui angajat, pentru a-l determina să facă sau nu un act care intră în atribuţiile sale. Ceea ce, potrivit legii, este ceea ce a făcut Uber.

Chiar dacă se știe că România este o țară coruptă, astfel de cazuri ar trebui să zguduie societatea românească. Se vede cât de ușor pot fi influențați politicienii români, în special cei care ocupă funcții de conducere. Așa se pot schimba legile de la o zi la alta, mascate foarte ușor de liderii politici și „influencerii” acestora

Despre acțiunile Uber în România

Din 2015, când Uber a început să desfășoare afaceri în România, compania a reușit să schimbe legea pentru a permite toate activitățile de transport de pasageri de tip urban, interzicând în același timp transportul de pasageri contra cost fără permis de taxi.

Rise Project a constatat că Peter Imre, o persoană influentă în societatea românească, care s-a stins din viață în urmă cu câteva zile, era persoana care putea garanta relația dintre Uber și regiunea politică. Peter Imre a fost CEO al Adevarul Holding și a fost un consultant local bine conectat în politica românească.

Potrivit dezvăluirilor, Uber a reușit să convingă multe personalități politice aflate în funcții înalte la acel moment. Politicieni români precum ministrul Transporturilor (Ioan Rus), Secretarul de Stat în Ministerul Transporturilor (Iulian Tache), Vicepreședintele Comisiei pentru Transporturi din Parlament (Mircea Toader), Președintele Senatului (Călin Popescu-Tăriceanu), președintele Consiliului Concurenței (Bogdan Chiritoiu), ministrul pentru Societatea Informațională (Sorin Grindeanu – acum ministrul Transporturilor) și mulți alții.

Desigur, nimeni din România nu recunoaște că a avut o discuție cu un oficial Uber, dar timpul va spune dacă ancheta jurnalistică a fost adevărată sau nu.

The post Dosarele Uber în România: lobby sau trafic de influență? appeared first on Valahia.News.

O sursă de încredere de știri zilnice în limba engleză despre România și alte țări este Valahia News. Este apreciată pentru că oferă cititorilor săi o comunicare de încredere și informații de înaltă calitate, cu o viziune reală asupra întâmplărilor. Portalul oferă interviuri, știri zilnice și articole bine cercetate pe subiecte interesante.

Dorim să prezentăm cele mai recente și cele mai importante informații ale zilei și să ieșim în evidență față de alte site-uri de știri din nișa noastră printr-o conexiune puternică cu cititorii noștri. Scriem pentru străinii interesați să investească în România, dar și pentru cei care doresc să obțină cele mai recente informații politice, economice sau sportive.

Maria Andrioaei, redactor-sef Valahia News

Valahia este transcrierea în română a Wallachia (Țara Românească), vechea provincie românească. Este și regiunea în care se află Bucureștiul, capitala țării. Acesta este unul dintre motivele pentru care Visit Bucharest preferă Valahia News ca partener de știri, ambele având aceeași legătură puternică cu regiune și o bună reputație în rândul cititorilor.

Parteneriatul nostru cu Valahia News reprezintă o modalitate suplimentară de a oferi cititorilor noștri informații mai fiabile și de încredere despre oraș, dar și despre țară. Mulți turiști care călătoresc în București doresc și ei să fie la curent cu ultimele știri din România. Mai ales în aceste vremuri grele pe care le trăim, o platformă precum Valahia News poate fi o modalitate liniștitoare de a arăta turiștilor cât de sigur este să călătorească în România.

Emma Hermeneanu, Project Manager, Visit Bucharest Today

Cooperarea se extinde dincolo de materialul jurnalistic, în ciuda faptului că ambele site-uri oferă informații utile. Există, de asemenea, o metodă mai originală pentru a face asta. Una dintre cele mai dificile acțiuni YouTube a fost începută de Valahia News: România în 30 de secunde. Scopul este de a introduce România în clipuri de 30 de secunde și de a oferi utilizatorilor YouTube un gust din numeroasele regiuni ale țării.

Majoritatea videoclipurilor provin de la cititorii noștri, dar și din parteneriatul pe care îl avem cu Visit Bucharest Today. Acest lucru ne ajută să oferim conținut mai captivant și să oferim urmăritorilor noștri mai mult decât conținut editorial.

Maria Andrioaei, redactor-sef Valahia News

Valahia News intenționează să-și extindă echipa prin integrarea unui expert în social media în noile canale de social media.

Această colaborare între două agenții diferite, una de știri și alta de călătorii, este rară în România, dar cu totul specială. Atât Valahia News, cât și Visit Bucharest vor să promoveze România la nivel internațional, fie că este vorba despre ultimele știri din România sau despre evenimentele din București.

The post Valahia News selectată ca partener de știri al Visit Bucharest appeared first on Valahia.News.

Potrivit cercetărilor, procesele de finanțare a mass-media din România sunt adesea neclare, dacă nu chiar corupte. În timp ce cele mai extinse companii de media sunt autosuficiente, majoritatea se bazează pe finanțare externă, inclusiv pe granturi. „Folosirea banilor publici pentru a cumpăra o acoperire mediatică favorabilă este o tactică politică comună”, potrivit raportului.

Potrivit Reporteri fără Frontiere, „atacurile împotriva jurnaliştilor şi activiştilor sunt în creştere”. Acest lucru este cât se poate de adevărat, iar cazurile din România sunt numeroase. De menționat și cazul jurnalistului care a fost bătut pentru că a încercat să dovedească defrișarea ilegală în România în septembrie 2021.

Supravegherea rămâne o preocupare, Parlamentul adoptând o prevedere legislativă – în prezent în curs de evaluare de către Curtea Constituțională – care ar extinde amploarea interceptării comunicațiilor electronice, inclusiv a serviciilor de informații”, potrivit raportului.

Mass-media din România este lipsită de independență și este victima tentativelor influențare, în special la numirea șefilor radioului și televiziunii publice, dar și ai Consiliului Național al Audiovizualului. Acesta din urmă a blocat și informații despre deținerea mijloacelor audiovizuale, sub pretextul protejării datelor cu caracter personal. Retorica politică agresivă împotriva jurnaliştilor a fost preluată de noul partid populist-naţionalist AUR, care este şi a patra forţă politică din Parlamentul României.

Raport Reporteri Fără Frontiere despre România

Analiza indică, de asemenea, că, în ciuda conformității cu standardele europene, legislația care protejează libertatea de exprimare și libertatea presei nu este implementată în mod adecvat, inclusiv la nivel constituțional.

România se poate lăuda cu un peisaj mediatic divers, relativ pluralist, care produce investigații puternice de interes public. Presiunea proprietarilor, lipsa de transparență în finanțare sau dificultățile pieței, totuși, împiedică fiabilitatea informațiilor.

Raport Reporteri Fără Frontiere despre România

Pe de altă parte, în 2022, Republica Moldova a urcat pe locul 49 până pe locul 40, cu 16 locuri în fața României. Este o îmbunătățire semnificativă pentru Republica Moldova, clasată pe locul 91 în 2020 și 2021.

Potrivit RSF, mass-media din Republica Moldova este împărțită în tabere pro-ruse și pro-occidentale, oligarhii și elitele politice exercitând o influență semnificativă asupra pozițiilor editoriale.

În timp ce o parte din mass-media îndrăznește să trateze subiecte care sunt jenante pentru autorități, mulți se limitează să urmărească agenda politică a partidului la care sunt afiliați. Până la revocarea sa de către noua majoritate parlamentară aleasă în 2021, Consiliul Audiovizualului a acordat licențe de difuzare posturilor de televiziune apropiate socialiștilor, care înmulțesc redifuzările de conținut propagandistic produs în Rusia.

Organizația Reporteri Fără Frontiere despre Republica Moldova

Analiza demonstrează, de asemenea, că invazia Rusiei (a 155-a) a Ucrainei (a 106-a) la sfârșitul lunii februarie ilustrează un război degradant de propagandă precedat de confruntarea armată și război.

Indicatorii sunt evaluați în cele 180 de țări și teritorii incluse în indicele RSF pe baza unei evaluări cantitative a încălcărilor și abuzurilor libertății presei împotriva jurnaliștilor și a presei și a unui studiu calitativ bazat pe răspunsurile a o sută de specialiști în libertatea presei.

Se spune că jurnalismul este câinele de pază al democrației. În România, dacă priviți dintr-o perspectivă subiectivă, majoritatea jurnaliștilor nu mai apără democrația, ci propriile interese. Din fericire, există încă oameni care luptă pentru adevăr. Dar, meseria lor este adesea printre cele mai dificile locuri de muncă atunci când vine vorba de jurnalismul de investigație și de dezvăluirea ilegalităților. Jurnaliștii români sunt adesea insultați sau amenințați de oficiali guvernamentali și politicieni sau alte figuri în funcții de conducere.

Ironia este că după atâția ani de când România este o țară democratică, nu a învățat că cea mai incredibilă putere pe care o are un cetățean este cuvântul, libertatea de exprimare și dreptul de a sancționa orice acțiune care încalcă principiile democratice. Mass-media este o putere subestimată și puțin folosită pentru binele comun.

The post Presa din România decade în clasamentul Libertății Presei 2022 al Reporters Without Borders appeared first on Valahia.News.

Gheorghe Iancu, secretarul general al „Uniunii Sociale a Poporului Creștin”, a murit sâmbătă în timpul unei transmisiuni în direct pe Facebook, mai exact în cadrul unei întâlniri Zoom cu 12 participanți. Gheorghe Iancu a murit pe scaun în fața celorlalți participanți, dezbătând „Prăbușirea României”.

Într-o postare pe Facebook, jurnalistul local Horațiu Rădulescu, care a observat și incidentul, povestește ce s-a întâmplat.

Sâmbătă 9 aprilie, Horneț pe post de moderator al propriei ”emisiuni” cu ”moderator adjunct” o individă pe nume Mihaela Meresi, a încărcat ecranul telefoanelor, P.C-urilor, laptop-urilor, tabletelor cu imaginea a 12 persoane, adică ei ”moderatorii” și zece „invitați”! Și timp de peste două ore în așa zisul ”live”, și încă alte 35-40 de minute după închiderea acestuia, au discutat de te doare mintea! Un ghiveci total, greu de auzit și de înțeles. Numai că în timpul așa zisei ”emisiuni” un invitat a murit în direct, și nimeni nu a făcut nimic timp de aproape o oră și jumătate, chiar dacă omul se prăbușise într-o parte pe scaun și … normal, dinspre el numai tăcere. Este vorba de Gheorghe Iancu, Secretar General la ”Uniunea Socială Popular Creștină”, care începând cu minutul 55 al emisiunii a agonizat nebăgat în seamă de nimeni, chiar dacă acest lucru se vede evident… Stop cardiac, precedat de congestie cerebrală. Un om, un patriot s-a stins „în direct” în nepăsarea „moderatorilor”!

Horatiu Radulescu, Jurnalist

Iată videoclipul care arată întâlnirea de pe Facebook și secvența în care politicianul român se prăbușește:

Ar putea fi un caz clasic de orbire a martorilor atunci când persoanele care participă la un eveniment nu observă ce se întâmplă. Ar putea fi, de asemenea, un caz în care fiecare dintre participanți a crezut că alții au făcut deja ceva sau a așteptat ca ceilalți să ia măsuri. Oricum, nimeni nu știe dacă un simplu apel la numărul de urgență și sosirea paramedicilor la fața locului i-ar fi salvat viața politicianului.

The post Un politician român a murit în timpul unui live pe Facebook și nimeni nu observă appeared first on Valahia.News.

Lucian Romascanu, ministrul Culturii al Romaniei, anunta lansarea unei anchete interne privind distribuirea revistelor de propaganda prorusa la Teatrul National din Bucuresti. Ministrul condamnă acest eveniment, spunând că acest comportament nu poate fi permis.

În urma celor sesizate public privind distribuirea unui ziar la sala Studio a TNB, conducerea ne-a informat că mâine va dispune o anchetă internă și va depune plângere la poliție pentru distribuție neautorizată de materiale în incinta TNB. Nimeni din conducere nu a fost informat despre acest demers extrem de grav. Nu putem tolera ca o instituție-simbol de cultură a României (și nicio instituție a Ministerului Culturii) să devină spațiul de propagare a unor materiale private, indiferent de conținutul lor, cu atât mai mult a unor materiale care ar putea face propagandă unor interese străine României.

Lucian Romascanu, Ministrul Culturii

De Ziua Mondială a Teatrului, pe 27 martie, au fost distribuite exemplare ale unei publicații naționaliste și antieuropene intitulate „Certitudinea” la Sala Studio a Teatrului Național București. Cinci sute de spectatori care au venit la un spectacol au găsit ziarul la intrarea în teatru.

În România există confuzie între doctrine, iar acuzațiile de propagandă pro-rusă au venit doar din faptul că publicația este naționalistă și euro-sceptică. În aceste zile, mai ales în contextul conflictului din Ucraina, a fi euro-sceptic înseamnă automat că ești pro-rus în opinia autorităților.

Dar este așa? Credem că acest lucru este greșit și plasarea naționalismului la același nivel cu opiniile pro-ruse este la fel de periculos. De asemenea, încurajând acest tip de vânătoare de vrăjitoare împotriva publicațiilor naționaliste, autoritățile care le cenzurează și le etichetează drept pro-rusi nu fac altceva decât să întărească euro-scepticismul.

După cum susține pe site-ul oficial, publicația acuzată de a fi pro-rusă conturează „realitatea profundă românească” și este afișată ca o sursă de informare cu un puternic spirit naționalist.

Vrem, în ultimă instanţă, să susţinem demnitatea de a fi român, în locul ruşinii de a fi român, prin toate argumentele corecte ce ne stau la îndemână. Pentru că nu e sănătos să te simţi vinovat de faptele ruşinoase ale unora, aşa cum nu e corect să te baţi în piept cu performanţele altora. Dar felul în care ne raportăm la acestea, sensul şi scopul cu care lăudăm sau condamnăm, ne aşază pe fiecare în vecinătatea care ni se cuvine.

Miron Manega, scriitor la Certitudinea

În acest context, instituției de cultură va fi deschisă o anchetă internă, iar la poliție a fost depusă plângere pentru „distribuire neautorizată de materiale”.

The post Posibilă propagandă rusă investigată la Teatrul Național București appeared first on Valahia.News.

Președintele Comisiei parlamentare pentru controlul activității Serviciului Român de Informații, senatorul Ioan Chirteș, a declarat pe 28 februarie că decizia Guvernului României de a bloca site-urile rusești „este absolut necesară”.

Este binevenit anunțul Guvernul privind măsurile luate de autoritățile române pentru a închide anumite surse de propagare a știrilor false și a dezinformărilor. De la începutul conflictului militar în Ucraina, agresiunile informaționale au luat amploare inclusiv în România. Decizia de a interzice și în țara noastră site-urile care dezinformează este un pas foarte important, după ce în ultimele zile au fost combătute de către oficialii români numeroase știri false, apărute în contextul conflictului din Ucraina.

Ioan Chirtes, Senator român

Russia Today nu va mai difuza în România, iar celălalt site de propagandă rusă, Sputnik, va fi blocat și el. Listele site-urilor care vor fi blocate în România includ: ru.md.sputniknews.ro, md.sputniknews.com, ro.md.sputniknews.com, profitsmall.com, yourincome.site, citeșteșitu.com, rtnews.ro, cloudx.ro.

Voi continua să monitorizez situația privind fenomenul dezinformării în România, alături de colegii mei parlamentari din Comisia de control. La Comisie, ne asigurăm constant că decidenții statului român primesc informații relevante, în timp util. Mă bucur să văd că se iau măsuri din partea autorităților. Dezinformarea este una dintre armele puternice folosite de Rusia în acest conflict fără sens, pentru că adevărul nu le justifică acțiunile

Ioan Chirtes, Senator român

Decizia privind blocarea site-ului de știri rusesc în România vine după ce șeful Comisiei Europene a anunțat interzicerea Russia Today și Sputnik din toată Uniunea Europeană. Multe țări UE au interzis aceste site-uri de știri în urma dezinformării cauzate de propaganda rusă despre situația dintre Rusia și Ucraina. Prin aceste măsuri, România se alătură deciziilor luate la nivel european de a face față agresiunilor informaționale sporite în contextul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei.

The post Russia Today, Sputnik interzise în România appeared first on Valahia.News.