Europa de Est resimte efectele conflictului ucrainean pe măsură ce inflația și ratele mari ale dobânzilor au un impact puternic, iar economiile stagnează. Deși Polonia și România par să facă față, o recesiune a fost anunțată de experți care urmează.

După o creștere incredibilă la începutul anului, economiile Europei de Est dau deja semne de instabilitate din cauza războiului. Bloomberg relatează că printre puținele națiuni care și-au menținut creșterea sunt România și Polonia.

Analiștii Bloomberg prevăd o scădere abruptă pentru Ungaria, în timp ce economiile Poloniei și României se anticipează să încetinească în trimestrul următor.

Prognozele arată că zona se apropie treptat de recesiune, care poate apărea în a doua parte a anului 2022. Problemele majore cu care se confruntă Europa de Est sunt inflația, criza energetică exacerbată de aprovizionarea neregulată a Rusiei și seceta, care ar putea afecta agricultura regiunii.

Ungaria se confruntă cu cel mai rău scenariu, în care este imposibil să se evite o scădere trimestrială. Viktor Orban a pus în aplicare mai multe politici populiste pentru a câștiga alegerile din aprilie, care vor avea un impact în cele din urmă asupra economia națiunii. Republica Cehă a evitat în mod neașteptat o contracție trimestrială când a anunțat cifrele PIB la sfârșitul lunii iulie. PIB-ul Cehiei a crescut cu 0,2% față de trimestrul precedent și cu 3,6% în anul precedent.

Cu toate acestea, provocările pentru est-europenii au început să se înmulțească. Ratele dobânzilor au atins cel mai înalt punct de la criza financiară din 2008, iar prețurile la energie electrică au stabilit un nou record. Optimismul scade dramatic atunci când recesiunea pare să fie mai degrabă amânată decât prevenită.

The post Bloomberg: România, Ungaria, Polonia aproape de recesiune appeared first on Valahia.News.

Ucraina a câștigat Eurovision Song Contest, dar marea finală nu s-a putut încheia fără scandal. Pentru că invazia Ucrainei și întreaga escaladare militară din regiune au atras atenția întregii planete și au generat milioane de reacții politice sau filantropice, se aștepta ca Ucraina să fie favorizată.

Nu este o surpriză că Eurovision este mai mult despre politică decât despre muzică. Toată lumea știe, dar nimeni nu spune nimic despre neregulile Eurovision.

În seara în care România urma să transmită scorul, cu câteva minute înainte de transmisia în direct a prezentatoarei postului românesc care a transmis Eurovision, Eda Marcus, s-a semnalat că România are probleme tehnice.

Iată ce se întâmplă când Mika a anunțat că România are ”dificultăți tehnice”:

Videoclipul de mai sus este o înregistrare a Edei Marcus, prezentatoarea care a fost nevoită să transmită în direct punctele României. Reacția ei spune totul. Nu-i venea să creadă ce se întâmplă și asta cu câteva momente înainte de difuzare.

Prezentatoarea a explicat și ce s-a întâmplat în culise.

TVR (televiziunea română) arată că prezentatoarea Eda Marcus nu a avut voie să comunice în direct rezultatele jurizării românești de către Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU). EBU a anulat votul juriului român.

De remarcat faptul că emisiunea Eurovision este înregistrată cu o noapte înainte de difuzare pentru a evita situațiile neprevăzute care ar putea pune în pericol difuzarea. Cu toate acestea, jurizarea este transmisă în direct. Juriul, care a fost desemnat de televiziunea română să judece momentele artistice, s-a întrunit vineri seară și a votat. Procedura este standard. Scorul este încărcat pe o platformă înainte ca organizatorii să aibă scorul. În situația României, juriul a oferit Moldovei maximum de puncte, adică cele 12 puncte au fost alocate Moldovei, nu Ucrainei, după cum a anunțat ulterior Uniunea Europeană de Radiodifuziune.

Scorurile sunt încărcate pe o platformă online, apoi procesate în seara emisiunii și cu câteva minute înainte de a intra în direct, EBU practic scoate din acea platformă unde au fost introduse aceste note de colegii mei, foaie pe care trebuie să o arăt in prezenta notarului. Această foaie este tipărită și mi-a fost adusă în 5 minute. (…) Imaginați-vă șocul colegei mele, Diana Damian, care s-a ocupat de această procedură când mi-a înmânat acea foaie, știind care era clasamentul pe care îl dăduse cu o seară înainte când s-a uitat pe foaie și a văzut 12 puncte pentru Ucraina.

Eda Marcu, prezentator la televiziunea romana

EBU a fost anunțat în prealabil cu privire la această greșeală. Potrivit prezentatoarei de televiziune din România, EBU a comunicat ceva evaziv.

Ni s-a spus să facem întocmai, că ei sunt EBU și că vor lămuri situația. Așa m-am trezit cu foaia de 12 puncte pentru Ucraina, dar și mai drăguț m-am trezit că nu mai intru deloc.

Eda Marcu, prezentator la televiziunea romana

Care au fost scorurile reale oferite de România la EUROVISION

Punctajele totale oferite de România au fost următoarele: Moldova – 12 puncte, Grecia – 10 puncte, Polonia – 8 puncte, Olanda – 7 puncte, Azerbaidjan – 6 puncte, Australia – 5 puncte, Italia – 4 puncte, Spania – 3 puncte, Finlanda – 2 puncte, Lituania – 1 punct.

Chiar dacă s-a semnalat că România a avut probleme tehnice, după încheierea concursului s-a anunțat că juriul din România și din alte țări a fost descalificat. Potrivit EBU, juriile a șase națiuni care participau la a doua semifinală EUROVISION 2022 au fost descalificate din cauza unor nereguli. În schimb, a fost introdus un rezultat agregat înlocuitor pentru fiecare țară în cauză, atât pentru a doua semifinală, cât și pentru marea finală (calculat pe baza rezultatelor altor țări cu un istoric de vot similar). Cele șase jurii naționale descalificate au fost Azerbaidjan, Georgia, Muntenegru, Polonia, România și San Marino.

Acum, unii cred că toată această problema Ucrainei a crescut și că a mers mult prea departe. Alții spun că dacă jocul Eurovision era deja setat să fie câștigat de ucraineni, de ce s-au ascuns. Un lucru este clar. Eurovision a fost întotdeauna un joc politic, cu mulți bani și interes la mijloc, în spatele unei perdele de empatie. Pentru a nu fi victima unui astfel de joc, România ar trebui să se retragă definitiv din această competiție, iar multe alte țări ar trebui să facă la fel.

.

The post Eurovision: Cum au fost furate voturile României? appeared first on Valahia.News.

Care sunt implicațiile Nordstream pentru țările europene?

În primul rând, să ne uităm la simbolistica datei. 10 Septembrie este cu doar o zi înaintea 9/11, comemorarea tragedieie care a lovit America în urmă cu două decenii. A fost atunci cel mai mare eșec al administrației americane și cu doar o zi înainte de această comemorare, Rusia alege să anunțe finalizarea proiectului Nordstream 2, un proiect la care americanii s-au opus. Coincidență? Mai degrabă nu.

Statele Unite s-au opus proiectului Nord Stream și chiar au impus sancțiuni Gazprom. Cu toate acestea, au renunțat ulterior la această modalitate de a-și exercita influența după ce la putere a venit administrația Biden. În orice caz, finalizarea proiectului aduce cu sine o serie de implicații pentru țările europene.

Rusia

Rusia își consolidează poziția geostrategică în Europa și se pregătește să o domine din nou. De această dată din punct de vedere economic, pe măsură ce statele Vestice vor fi din ce în ce mai dependente de gazul rusesc. În același timp, Statele Unite nu vor putea livra mai mult Gaz Natural Lichefiat. Acest lucru a fost confirmat de un înalt consilier american.

Amos Hochstein – consilier senior pentru securitate energetică este responsabil pentru implementarea înțelegerii pentru Nordstream 2 din partea americanilor. Recent el a avertizat statele europene să se pregătească pentru o iarnă mai dificilă, întrucât Statele Unite nu își vor putea crește livrările către piața europeană.

Totodată, Rusia va putea evita plata taxeor de tranzit a gazelor prin Ucraina. Aceasta se traduce prin miliarde de dolari.

Ucraina

Ucraina nu pierde doar taxele de tranzit ale gazelor rusești, destul de consistente. Conform unor surse, veniturile anuale ale Ucrainei se ridică la cel puțin 2,06 miliarde de USD în 2020 și câte 1,27 miliarde de dolari pe an între 2021 și 2024. Ucraina pierde ceva mult mai important: atenția Uniunii Europene.

În timp ce Germania este dependentă de gazul rusesc, iar celelalte țări vor acorda mai multă atenție nevoii cetățenilor lor de gaze și nu efectelor diminuării taxelor de tranzit către Ucraina, țara riscă să iasă din ecuație.

Statele Unite încearcă să impună anumite taxe de trazit pentru o cantitate minimă de gaze pe care Rusia s-ar angaja să o livreze anual, dar este dificil de prezis ce va face Rusia în continuare.

Țările vestice

Liderii țărilor occidentale sunt cu siguranță mulțumiți cu Nordstream 1 și 2 pentru că vor putea să livreze gaze rusești către populație și operatorii economici în iernile care vin. Să nu uităm că președintele Comitetului Acționarilor de la Gazprom este fostul cancelar german Gerhard Schroeder. Coincidență? Mai degrabă nu.

Țările estice

Țările estice, dar îndeosebi Polonia, România și statele baltice, s-au opus proiectului Nordstream. România chiar a încercat pe președinția rotativă pe care a exercitat-o la nivelul UE să impună proiectului respectarea legislației europene în materie, dar nu a reușit. În acest moment, proiectul este exceptat de la îndeplinirea prevederilor legislației europene.

Astăzi, după ce a fost anunțată definitivarea proiectului de către ruși, președintele polonez Andrzej Duda a anulat întâlnirea pe care o avea cu Angela Merkel.

Ce urmează acum pentru Europa?

Europa intră într-o nouă fază a relațiilor economice și geostrategice. Este clar pentru oricine, de la cei mai înalți oficiali din Bruxelles și Washington și până la cetățenii din Berlin că Rusia și-a atins scopul: acela de a face cele mai puternice națiuni din Europa dependente de gazul rusesc.

Poate că nu se va întâmpla peste noapte, dar cu siguranță vom fi martorii ascensiunii diplomatice a Rusiei în Europa, la un nivel pe care nu l-am mai văzut de mulți ani.

Această secțiune este realizată cu sprijinul by Lobby Romania.

The post Nordstream 2 este finalizat. Ce implicații sunt pentru țările europene? appeared first on Valahia.News.

Un lucru este cert: nu vom mai auzi expresia ”cel mai puternic om din lume” asociată cu funcția de președinte al SUA. De ce? Simplu…

De ce președintele SUA nu va mai fi considerat ca cel mai puternic om din lume?

Nu are nimic de-a face cu Trump, deși unii dintre voi ar putea considera că are o legătură. Și, la urma urmei, are o legătură, dar nu cea pe care o intuiți.

Este o certitudine că cel mai puternic om de pe planetă trebuie să aibă puterea de a influența, puterea de a inspira și puterea de a motiva oamenii. În același timp, el trebuie să aibă voința și mijloacele de a schimba lumea în bine sau de a determina oamenii pentru a acționa într-un anumit mod.

Pentru toate acestea, un lucru este absolut necesar: trebuie să existe mijloacele de a transmite mesajul către oameni. Fără acestea, cel mai puternic om de pe planetă, oricare ar fi el, nu este capabil să inspire, să convingă, să conducă oamenii sau să facă lucrurile să se urnească. Comujnicarea este esențială și, fără comunicare, un lider este lipsit de putere.

Din fericire, platformele de social media ajută mult în această privință: acestea constituie platforme de comunicare pentru toți cei care doresc să transmită mesajele lor lumii întregi. Platformele au făcut ca acest proces să fie mult mai ușor: din confortul căminului tău, poți spune lumii întregi gândurile tale, îți poți motiva urmăritorii sau poți chiar să îți vinzi produsele și serviciile. Orice este posibil datorită platformelor sociale, așa cum sunt Facebook, Twitter sau Instagram.

Acesta este contextul în care așa numitul ”cel mai puternic om de pe planetă” sau ”liderul lumii libere” s-a trezit cu conturile de social media suspendate (așa cum s-a întâmplat cu cel de Facebook) sau șterse (așa cum s-a întâmplat cu cel de Twitter). Așa numitul ”cel mai puternic lider al lumiii” nu mai poate să își transmită mesajele pe aceste platforme către americani, darămite către întreaga planetă. Liderul lumii libere nu își mai poate exercita libertatea de exprimare, cel puțin nu pe platformele sociale menționate.

Twitter, principala platformă de social media din SUA, a șters contul @realDonaldTrump. După 57.000 de postări, acest cont a încetat să mai existe. De asemenea, contul @POTUS, contul oficial al administrației, nu poate fi folosit de către Trump. Facebook, pe de altă parte, i-a suspendat accesul președintelui american pentru două săptămâni, până la instalarea noului președinte la Casa Albă.

Nu e așa o pierdere, ar spune unii. O violare brutală a libertății de exprimare, ar spune alții. Indiferent de ce parte ești, în favoarea sau împotriva lui Donald Trump, ne întoarcem la întrebare: dacă celui mai puternic om de pe planetă i se interzic postările pe rețelele sociale, cum mai poate fi el considerat cel mai puternic om din lume? 

Da, poate nu a fost președintele perfect și nici liderul perfect al lumii libere, dar știm cu siguranță că în acest moment oricare dintre voi, cititorii noștri, este mai puternic decât președintele SUA. Oricare dintre voi poate să își transmită gândurile către lume, poate influența, poate convinge sau poate pur și simplu să își exercite libertatea de exprimare pe platformele de socializare. Trump nu.

Cine controlează comunicarea are mai multă putere

Cele mai puternice persoane din lume, în acest moment, sunt cele care controlează canalele de comunicare, așa cum sunt platformele de social media, canalele TV sau, de ce nu, ziarele și platformele de știri. Și nu confundați cele mai puternice cu cele mai bogate. Donald Trump va rămâne în continuare bogat, dar va fi unul care nu poate să își exercite libertatea de exprimare.

Elon Musk este cel mai bogat om din lume, întrucât tocmai l-a depășit pe Jeff Bezos, dar dacă mâine Elon Musk va constata că are conturile de social media suspendate sau șterse cu totul, abilitatea lui de a influența, de a convinge și de a face lucrurile să meargă într-o anumită direcție vor scădea, la fel ca și averea sa. Nu ne îndoim că acțiunile Tesla își vor pierde drastic din valoare dacă așa ceva s-ar întâmpla celui mai bogat om de pe planetă.

Proprietarii rețelelor de socializare, mogulii care dețin cele mai mari ziare și canale TV din lume sunt cei care oferă oamenilor libertatea de exprimare. Care, așa cum vedem recent, nu este un drept garantat, nici măcar pentru ”cel mai puternic om din lume”. Dacă aceștia pot interzice prezența președintelui Americii pe rețelele de socializare, la TV sau în ziare, atunci cu siguranță au mai multă putere decât el. Și, în consecință, aceștia sunt, în opinia noastră cel puțin, cele mai puternice persoane de pe planetă.

Jack Dorsey, co-fondator și CEO la Twitter, sau Mark Zuckerberg, CEO al Facebook, ca să numim doar doi dintre aceștia, sunt printre cei mai puternici din lume în acest context.

Cum poate fi libertatea de exprimare garantată pe platformele de socializare?

De fapt, nimeni nu poate, cu excepția proprietarilor rețelelor de socializare în cauză. Pași mici în reglementarea acestei situații au fost făcuți de țări curajoase, așa cum este Polonia. Aici, ministrul polonez al Justiției pregătește o lege prin care orice interzicere a liberei exprimări pe rețelele de socializare să fie sancționată.

Ștergerea sau interzicerea accesului la conturi, ștergerea unor postări sau alte acțiuni vor fi amendate cu până la 2 milioane de dolari US. Este un cuantum mic pentru un gigant precum Facebook, dar este un pas înainte, mai ales că prin această lege se dorește și înființarea unui tribunal pentru libertatea de exprimare.

Vom putea să ne exprimăm gândurile liber în viitor? Să sperăm. Să vedem mai întâi ce influență va avea inițiativa polonezilor asupra modalității în care platformele se vor raporta la utilizatorii din această țară. În orice caz, atât timp cât vom putea face acest lucru, să ne exprimăm liber pe rețelele sociale, oricare dintre noi poate fi cel mai puternic om din lume într-un anumit context.

The post Cine este cea mai puternică persoană din lume? appeared first on Valahia.News.

Oricât de surprinzător ar părea, pașaportul românesc se află în 2020 pe locul 17 în lume, întrucât românii pot călători fără viză către 172 de destinații. În același timp, bulgarii călătoresc fără viză către 171 de țări, iar ungurii către 181 de țări.

Câștigătorul de anul acesta este pașaportul japonez, al cărui posesor călătorește fără viză în 191 de state, în timp ce pe locul 2 se află Singapore, cu 190 de țări.

În ciuda acestei performanțe, România urcând încă un loc în comparație cu anul trecut, sunt voci care spun că pașaportul românesc are un mare ”defect”: nu te poate duce în SUA fără viză. Comparativ cu românii, polonezilor le-a fost oferit accesul fără viză în SUA de către Donald Trump, în 2019. Românii mai așteaptă…

The post România – pe locul 17 în lume după ”puterea” pașaportului appeared first on Valahia.News.