Anunțul liberalilor

Într-un videoclip postat pe rețelele de socializare, Ciucă a declarat că liberalii au decis să iasă din Coaliția cu social-democrații. El a amintit o hotărâre recentă a Curții Constituționale care a descalificat un candidat de extremă-dreapta drept principală preocupare, descriind-o drept o amenințare semnificativă la adresa democrației din România. În ciuda dizolvării coaliției, Ciucă a afirmat că PNL va rămâne la guvernare pentru a preveni ceea ce el a numit „abuzuri” din partea PSD, argumentând că un pas înapoi ar fi iresponsabil.

Remarcile sale reflectă profunde frustrări cu privire la gestionarea de către PSD a problemelor critice și evidențiază diviziunile tot mai mari dintre cele două partide pe măsură ce se apropie de alegerile cruciale programate pentru noiembrie și decembrie.

Cu toate acestea, ultima picătură care a rupt coaliția a fost decizia Curții Constituționale care a descalificat-o pe candidata de extremă dreapta Diana Șoșoacă din cursa prezidențială, pe care a descris-o drept un act cu motivație politică care ridică semne de întrebare cu privire la integritatea democrației României. Ciucă a afirmat că această decizie, luată de o majoritate de judecători numiți de PSD, a eliminat efectiv un adversar politic și a demonstrat ceea ce el a numit un „abuz de putere” inerent stilului de guvernare al PSD. El a subliniat că astfel de acțiuni ar putea duce la continuarea represiunii politice, avertizând că, dacă este lăsat necontrolat, PSD ar putea submina instituțiile democratice și libertățile presei.

Răspunsul socialiștilor

Ca răspuns la anunțul lui Ciucă, liderul PSD Marcel Ciolacu a emis o declarație oficială prin care îndeamnă PNL să-și reconsidere decizia. El a subliniat nevoia de responsabilitate și dialog, sugerând ca PNL să revină la masa de negocieri pentru a aborda constructiv diferențele dintre ele. Ciolacu a criticat abordarea lui Ciucă, avertizând că abandonarea coaliției ar putea duce la instabilitate în guvernare într-un moment critic pentru țară. El a subliniat importanța colaborării în abordarea provocărilor naționale și menținerea unui front unit împotriva partidelor extremiste.

Implicații pentru viitorul guvernării

Dizolvarea acestei coaliții ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea legislativă în România, deoarece ambele partide navighează într-un peisaj politic precar înaintea viitoarelor alegeri. Cu atât Ciucă, cât și Ciolacu candidați la președinție în acest ciclu electoral, dinamica dintre PNL și PSD va fi urmărită cu interes, pe măsură ce aceștia încearcă să facă apel la alegători în timp ce își gestionează conflictele interne.

Pe măsură ce România avansează în acest climat politic incert, apelurile la dialog și responsabilitate din ambele părți evidențiază complexitatea guvernării într-un peisaj politic divizat. Săptămânile următoare vor fi cruciale, deoarece ambele partide încearcă să-și definească drumurile pe fondul presiunilor electorale tot mai mari.

The post Coaliția s-a rupt: Liberalii și Socialiștii se despart appeared first on Valahia.News.

Mai mult, s-au făcut pregătiri politice — nicio lege actuală nu permite Președintelui să candideze pentru o funcție de deputat în Parlament, așa că a trebuit să se rezolve. Astfel, miercuri, 18 septembrie, liberalii, formațiunea politică care îl susține pe Președinte, au înregistrat proiectul de lege care să permită oricărui președinte aflat în ultimele trei luni de mandat să candideze ca independent pe listele oricărui partid politic.

Surse spun că socialiștii nu se vor opune proiectului de lege, iar Klaus Iohannis va promulga legea după votul Parlamentului.

Scenariul merge și mai departe – aceleași surse spun că președintele va fi primul pe lista Partidului Liberal pentru Senat la București, ceea ce îl va face, fără îndoială, senator. Surse spun că Iohannis vizează și funcția de șef al Senatului, a doua funcție în stat.

În plus, întrucât liberalii au șanse foarte mici de a câștiga alegerile prezidențiale, Nicolae Ciucă, actualul șef al Partidului Liberal și candidat al partidului la președinție, va demisiona, iar Klaus Johannis va avea cale liberă pentru a deveni lider de partid.

Cele de mai sus confirmă așteptările actorilor politici, acelea că un candidat socialist (cum ar fi Marcel Ciolacu, liderul PSD, sau Mircea Geoană, fostul secretar general adjunct al NATO) va fi ales președinte al României. Astfel, prin împărțirea pozițiilor de vârf ale statului, cea de Președinte și respectiv de șef al Senatului, socialiștii și liberalii vor putea conduce viitoarea coaliție de guvernare așa cum o fac în prezent.

Klaus Iohannis a fost nevoit să urmărească o poziție în cadrul statului român, precum cea de șef al Senatului, după ce urmărirea unei poziții de vârf la NATO sau la nivelul Comisiei Europene, a eșuat.

The post Președintele României Klaus Iohannis ar putea deveni șef al Senatului după alegerile parlamentare appeared first on Valahia.News.

Săptămâna trecută, Premierul României Marcel Ciolacu a inițiat consultări cu partidele pentru a stabili date pentru alegerile prezidențiale și generale. În urma discuțiilor cu liderii de partid și în principal cu partenerii Coaliției, a fost luată decizia finală de stabilire a calendarului electoral pentru alegerile prezidențiale și parlamentare.

Alegeri Prezidențiale și Parlamentare România 2024

Alegerile vor avea loc la sfârșitul lunii noiembrie – începutul lunii decembrie, după cum urmează:

• primul tur al alegerilor prezidențiale pe 24 noiembrie
• alegeri parlamentare pe 1 decembrie (Ziua Națională)
• al doilea tur al alegerilor prezidențiale pe 8 decembrie.

Controversa este că 1 decembrie este Ziua Națională, deci este o zi liberă pentru majoritatea românilor. Aceasta înseamnă că alegătorii vor fi în vacanță, ceea ce va afecta prezența lor la vot.

Liderii opoziției acuză coaliția de guvernământ că s-a prefăcut că îi consultă, spunând că socialiștii și liberalii au decis data alegerilor fără să țină cont de alte opinii.

The post Guvernul a stabilit data alegerilor prezidențiale appeared first on Valahia.News.

Decizia premierului Marcel Ciolacu de a convoca partidele la consultare influențează calendarul alegerilor prezidențiale din România. Cu toate acestea, decizia a fost menită să mențină intactă coaliția de guvernare, întrucât existau zvonuri că data alegerilor prezidențiale ar putea duce la destrămarea acesteia.

Astăzi practic ieșim din calendarul electoral stabilit anterior, fiind ultima zi în care puteam promova H.G.-ul de stabilire a datei alegerilor. De aceea, de luni, alături de cei doi vicepremieri, îi voi invita pe liderii tuturor partidelor politice pentru a stabili împreună calendarul alegerilor. Aceasta este abordarea corectă și nu schimbarea unui ministru căruia i s-a impus de către propriul partid să nu inițieze un act normativ convenit anterior. Nu voi răspunde provocărilor de a declanșa o criză guvernamentală și instabilitate în România.

Premierul României Marcel Ciolacu

Există tensiuni vizibile între socialiștii și liberalii care formează coaliția de guvernământ. Mărul discordiei îl constituie data alegerilor prezidențiale. Chiar dacă s-a convenit deja să se desfășoare pe 15 septembrie – turul 1 și 29 – turul doi dacă va fi necesar, liberalii s-au răzgândit și au vrut să amâne alegerile până la sfârșitul toamnei, în timp ce socialiștii și-au dorit ca acordul inițial să fie respectat.

Problema liberalilor este că nominalizarea lor la președinție, Nicolae Ciucă, nu are timp să-și îmbunătățească imaginea suficient. În țară au fost deja amplasate panouri uriașe, împingând imaginea lui Ciucă ca fiind un om de onoare și amintind alegătorilor trecutul său militar. Cu toate acestea, consultanții politici consideră că este prea puțin și prea târziu pentru a-i oferi șanse decnte de a câștiga alegerile prezidențiale.

Acordul inițial al liberalilor s-a bazat pe potențiala candidatură de succes a lui Klaus Johannis pentru o poziție înaltă la NATO sau la Consiliul European. În acest scenariu, Johannis și-ar fi dat demisia din funcție mai devreme, lăsându-l pe Nicolae Ciucă, acum șef al Senatului și al doilea om din stat, ca președinte interimar până la alegeri. Acest lucru i-ar fi impulsionat imaginea lui Ciucă ca potențial președinte, ajutându-l în cazul alegerilor de la începutul toamnei.

Ambele scenarii au eșuat în a se îndeplinit, astfel încât Joahnnis trebuie să rămână în funcție până la sfârșitul lunii decembrie. Acest lucru îi reduce șansele lui Ciucă de a deveni președinte interimar, motiv pentru care liberalii au nevoie de mai mult timp pentru a-i crește imaginea ca prezidențiabil.

După consultări politice cu partidele, premierul României Marcel Ciolacu va anunța agenda alegerilor prezidențiale pentru acest an.

The post Premierul României convoacă partidele pentru stabilirea calendarului alegerilor prezidențiale appeared first on Valahia.News.

În ultimele 12 luni se cunosc discuții deschise între cele două partide care formează alianța de guvernare cu privire la un candidat. Cu toate acestea, nu a fost luată nicio decizie, iar ambele partide au dorit să ofere candidatilor sprijinul celuilalt partid din alianță.

Marți, 11 iunie, cei doi lideri de partid, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, s-au întâlnit pentru a discuta strategia pentru următoarele alegeri. După întâlnire, dl Ciucă a oferit jurnaliştilor o scurtă declaraţie:

PNL va avea propriul candidat. Urmează să stabilim în forurile de conducere ale partidului.

Nicolae Ciucă

El a mai menționat că PNL și PSD nu vor avea același candidat la alegerile prezidențiale.

Surse au menționat că Nicolae Ciucă ar fi propunerea Partidului Liberal pentru alegerile prezidențiale din această toamnă, iar anunțul va fi făcut public în curând.

The post Liberalii vor avea propriul candidat la prezidențiale appeared first on Valahia.News.

PPE include 84 de partide și parteneri din 44 de țări, președinții Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) și Parlamentului European (Roberta Metsola), șefi de stat sau de guvern din 12 țări membre UE, zece membri ai Comisiei Europene și cel mai important grup politic (178 de membri) din Parlamentul European.

Între președinții și șefii de guverne așteptați la lucrările Congresului PPE de la București, menționăm:

• Președintele României, Klaus Iohannis
• Prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo
• Prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden
• Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides
• Cancelarul Austriei, Karl Nehammer
• Premierul irlandez, Leo Varadkar
• Premierul Croației, Andrej Plenkovic
• Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk
• Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis
• Premierul Lituaniei, Ingrida Simonyte

Aproximativ 2000 de participanți din 44 de țări au fost invitați să participe.

Viitorul Congres PPE din 2024 de la București, găzduit alături de PNL, se va concentra pe alegerea candidatului nostru principal și pe dezvăluirea manifestului nostru electoral pentru alegerile pentru Parlamentul European programate pentru 6-9 iunie 2024. Congresul reprezintă un moment de unitate, reflecție și inspirație, permițându-ne să sărbătorim realizările și să abordăm provocări precum războiul Rusiei în Ucraina, creșterea costului vieții și amenințările reprezentate de populism și extremism. Întrucât PPE rămâne fidel valorilor sale, punem accent pe împuternicirea cetățenilor Europei, păstrarea valorilor noastre adânc înrădăcinate și protejarea Uniunii împotriva amenințărilor interne și externe.

Comunicatul oficial al PPE

PROGRAMUL CONGRESULUI PPE LA BUCUREȘTI

MIERCURI, 6 MARTIE 2024

08:00-09:30 Comitetul de etică al PPE

08:30-12:30 Zilele de studiu ale Grupului PPE – Prima sesiune (inclusiv o sesiune cu CoR Grupului PPE)

10:00-12:00 Comitetul de Rezoluție

14:00 Congres: Prima Sesiune Plenară Discursuri de bun venit

14:30 Dezbateri concentrate pe problemele așezărilor urbane și rurale

15:15 Dezbateri și schimburi de idei cu președinții Adunărilor Parlamentare ale Consiliului Europei, NATO, OSCE, președinții de grupuri, asociații PPE, președintele WMCES • Discuții despre apărare și securitate • Discuție despre solidaritatea intergenerațională • Discuții despre economie și locuri de muncă

16:15 Intervenții ale șefilor de stat și de guvern din afara UE, ale liderilor de partid și ale opoziției din afara UE

17:15 Prezentarea și votul Hotărârilor ordinare și de urgență și modificărilor statutare

18:15 Manifestul Electoral al PPE: Prezentare și Vot

19:15 Discursuri de încheiere

Recepție și cină organizate împreună cu PNL

JOI, 7 MARTIE 2024

8:00-09:00 Perspectivelor femeilor pentru pace

8:00-09:00 Grupul PPE-CoR Dialog local privind extinderea

8:00-09:00 Zilele de studiu ale grupului PPE A doua sesiune

9:00 Congres: a 2-a sesiune plenară Intervenții ale liderilor de partid și de opoziție din UE

9:45 Cuvânt al Președintelui PPE

10:00 Discursuri ale candidaților nominalizați pentru conducerea PPE

10:15–11:45 Alegerea candidatului principal al PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene (vot secret)

10:15- 11:45 Intervenții ale viceprim-miniștrilor și șefilor de stat și de guvern din UE

11:45-12:10 Discursul președinților instituțiilor UE și al președintelui României

12:15-12:30 Anunțarea rezultatului alegerii candidatului principal al PPE Discursul de acceptare al candidatului principal al PPE Închiderea Congresului

Pentru mai multe detalii, intrați pe site-ul https://www.epp2024.eu/.

The post Congresul EPP de la București appeared first on Valahia.News.

Acordul a fost ca Nicolae Ciucă, actualul prim-ministru, să conducă Guvernul âpână pe 25 mai, când va demisiona și va lăsa pe colegul său socialist, șeful Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, să fie numit prim-ministru și să conducă până la finalul actualului mandat politic al Parlamentului. Acest acord este încălcat, Ciucă a decis să nu-și dea demisia.

Președinții celor trei partide de guvernământ au apărut la posturile naționale de televiziune asumându-și această amânare prin rotație. Marcel Ciolacu, care era așteptat să fie prim-ministru luna aceasta, trebuie să aștepte până la terminarea grevei profesorilor. Ar putea dura săptămâni sau luni.

Nicolae Ciuca este la al doilea moment politic discutabil. Primul a fost tocmai când a intrat în politică. Ca fost șef al Statului Major al Armatei, Ciucă a promis că nu va intra în politică când se va pensiona. Nu și-a respectat promisiunea și s-a alăturat Partidului Național Liberal. Curând după aceea, a devenit președinte al liberalilor și prim-ministru. O carieră politică atât de strălucitoare, nu? Greșit. Așa cum se exprimă experții politici, Cucă este marioneta politică a Președintelui României.

Al doilea moment îndoielnic a fost când nu și-a respectat promisiunea să își fi dat demisia din funcție. Ambele momente arată cât de multă încredere poți avea în a auzi o promisiune de la el.

Pe de altă parte, Marcel Ciolacu pare un socialist care dansează cum cântă liberalii. Departe de a arăta aceeași poziție politică solidă a foștilor lideri socialiști, Ciolacu a renunțat la orice formă de critică a deciziilor luate de liberali și a preferat să tacă, dar să fie la putere.

Absența unei opoziții politice solide în România face toate acestea posibile. Actuala coaliție de guvernare va păstra puterea până în 2024; nicio altă alianță nu li se poate opune până la următoarele alegeri. În acest context, România pare o democrație stabilă din exterior, dar oamenii au început să observe că e departe de asta.

The post Coaliția guvernamentală din România decide să amâne „Rotația Premierilor appeared first on Valahia.News.

Revizuirile Codului Fiscal au fost deja finalizate. Cu toate acestea, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Liberal (PNL) au convenit deja asupra mai multor puncte cruciale. Potrivit premierului Nicolae Ciucă, impozitul pe dividende va crește de la 5% la 8%, va crește acciza la alcool și tutun, va exista un impozit de 40% pe profiturile din jocuri de noroc, iar pe sifonul zaharat va fi impozit. băuturi.

Acest lucru vine după ce președintele României, Klaus Johannis, a asigurat în mai poporul român că taxele nu vor crește în 2022. Se pare că dezbaterea nesfârșită a coaliției de guvernământ asupra impozitelor a dus la un acord de când economia României a început să se prăbușească.

Adrian Codirlașu, analist financiar si vicepresedinte CFA Romania, afirma pe ZF, ca este de acord cu decizia de majorare a taxelor la tutun si alcool.

Aceste creșteri pot fi justificate. Nu creează discrepanțe, dar le înlătură. Dacă mă uit la tutun sau băuturi răcoritoare carbogazoase, nu sunt produse strict necesare, iar TVA-ul redus ajunge la cota standard. Este rezonabil, având în vedere că aceste produse sunt dăunătoare sănătății și implică cheltuieli medicale mai mari.

Adrian Codirlașu, analist financiar si vicepresedinte CFA Romania

Deși și-a exprimat sprijinul pentru mai multe reforme, Marcel Ciolacu, șeful social-democraților, a recunoscut că unele dintre ele, inclusiv impozitarea progresivă, fără îndoială, nu vor intra în vigoare în ianuarie 2023, când sunt planificate celelalte modificări fiscale.

Social-democrații ar aplica deductibilități pentru salariile brute sub 900 EUR, rezultând o cotă de impozitare de 0% pentru salariile brute de 500 EUR.

În plus, social-democrații ar impune impozitare progresivă asupra pensiilor „speciale” care depășesc, la rândul lor, 1800 EUR (40%) și 3600 EUR (90%).

Salariilor brute din sectorul public care depășesc salariul brut al Președintelui României li se va impune un impozit pe venit de 40% (în locul cotei standard de 10%).

Liberalii s-au opus cu vehemență propunerii social-democraților de a impune un impozit special pe venit de 0,5% pentru întreprinderile cu venituri anuale de peste 100 de milioane de euro.

Proiectul de lege care adoptă majorarea impozitelor nu a fost încă publicat, așa că nu este clar când vor intra în vigoare taxele suplimentare sau impactul lor asupra veniturilor.

The post Coaliția de guvernământ din România vrea să implementa taxe mai mari appeared first on Valahia.News.

Coaliția de guvernare actuală ar fi putut părea improbabilă acum câteva luni, dar politica nu mai este demult o știință probabilă. Stâanga și dreapta și-au dat mâna pentru a forma un nou guvern alături de minoritatea maghiară.

Liderul Guvernului, Nicolae Ciucă, este un fost general de armată și a fost propus de liberali. Aceasta i-a îndreptățit pe social-democrați să obțină mai multe portofolii.

Un nou principiu care constituie de fapt o premieră în politica românească este rotația la nivelul poziției de premier. Actualul premier trebuie să demisioneze în Mai 2023, locul său urmând a fi luat de un premier social-democrat, care va conduce Guvernul până în 2024 când vor fi organizate noi alegeri.

Specialiștii observă deja o anumită tensiune între foștii inamici politici. Există opinii conform cărora această formulă de guvernare nu va dura nici măcar un an.

The post Criza politică din România se încheie: noul guvern este învestit la București appeared first on Valahia.News.

Întrucât moțiunea semnată de celelalte două partide din Opoziție, USR-PLUS și AUR, a fost amânată de la dezbaterea în plen, pe ordinea de zi a intrat moțiunea PSD.

Analiștii politici se așteaptă ca votul să îl alunge de la Palatul Victoria pe premierul Florin Cîțu.

Ecuația politică este însă mai complicată în România. Planul PSD era să aștepte cuminți pe băncile Opoziției până în 2024, când ar urma să câștige toate alegerile, profitând de incompetența clară a liberalilor în a guverna țara. Această moțiune însă ar putea duce nu numai la înlăturarea Guvernului, dar și la alegeri anticipate.

La acest moment PSD a acumulat 35% din intenția de vot a cetățenilor români, conform ultimelor sondaje de opinie. În același timp, AUR, cealaltă formațiune care s-ar putea alia cu PSD la guvernare, are deja 15%. Aceasta înseamnă că cele două partide ar putea singure forma o coaliție de guvernare de 50%.

The post Moțiunea de neîncredere împotriva Guvernului va fi votată marți, 5 octombrie appeared first on Valahia.News.