Anunțul liberalilor

Într-un videoclip postat pe rețelele de socializare, Ciucă a declarat că liberalii au decis să iasă din Coaliția cu social-democrații. El a amintit o hotărâre recentă a Curții Constituționale care a descalificat un candidat de extremă-dreapta drept principală preocupare, descriind-o drept o amenințare semnificativă la adresa democrației din România. În ciuda dizolvării coaliției, Ciucă a afirmat că PNL va rămâne la guvernare pentru a preveni ceea ce el a numit „abuzuri” din partea PSD, argumentând că un pas înapoi ar fi iresponsabil.

Remarcile sale reflectă profunde frustrări cu privire la gestionarea de către PSD a problemelor critice și evidențiază diviziunile tot mai mari dintre cele două partide pe măsură ce se apropie de alegerile cruciale programate pentru noiembrie și decembrie.

Cu toate acestea, ultima picătură care a rupt coaliția a fost decizia Curții Constituționale care a descalificat-o pe candidata de extremă dreapta Diana Șoșoacă din cursa prezidențială, pe care a descris-o drept un act cu motivație politică care ridică semne de întrebare cu privire la integritatea democrației României. Ciucă a afirmat că această decizie, luată de o majoritate de judecători numiți de PSD, a eliminat efectiv un adversar politic și a demonstrat ceea ce el a numit un „abuz de putere” inerent stilului de guvernare al PSD. El a subliniat că astfel de acțiuni ar putea duce la continuarea represiunii politice, avertizând că, dacă este lăsat necontrolat, PSD ar putea submina instituțiile democratice și libertățile presei.

Răspunsul socialiștilor

Ca răspuns la anunțul lui Ciucă, liderul PSD Marcel Ciolacu a emis o declarație oficială prin care îndeamnă PNL să-și reconsidere decizia. El a subliniat nevoia de responsabilitate și dialog, sugerând ca PNL să revină la masa de negocieri pentru a aborda constructiv diferențele dintre ele. Ciolacu a criticat abordarea lui Ciucă, avertizând că abandonarea coaliției ar putea duce la instabilitate în guvernare într-un moment critic pentru țară. El a subliniat importanța colaborării în abordarea provocărilor naționale și menținerea unui front unit împotriva partidelor extremiste.

Implicații pentru viitorul guvernării

Dizolvarea acestei coaliții ridică semne de întrebare cu privire la stabilitatea legislativă în România, deoarece ambele partide navighează într-un peisaj politic precar înaintea viitoarelor alegeri. Cu atât Ciucă, cât și Ciolacu candidați la președinție în acest ciclu electoral, dinamica dintre PNL și PSD va fi urmărită cu interes, pe măsură ce aceștia încearcă să facă apel la alegători în timp ce își gestionează conflictele interne.

Pe măsură ce România avansează în acest climat politic incert, apelurile la dialog și responsabilitate din ambele părți evidențiază complexitatea guvernării într-un peisaj politic divizat. Săptămânile următoare vor fi cruciale, deoarece ambele partide încearcă să-și definească drumurile pe fondul presiunilor electorale tot mai mari.

The post Coaliția s-a rupt: Liberalii și Socialiștii se despart appeared first on Valahia.News.

Mai mult, s-au făcut pregătiri politice — nicio lege actuală nu permite Președintelui să candideze pentru o funcție de deputat în Parlament, așa că a trebuit să se rezolve. Astfel, miercuri, 18 septembrie, liberalii, formațiunea politică care îl susține pe Președinte, au înregistrat proiectul de lege care să permită oricărui președinte aflat în ultimele trei luni de mandat să candideze ca independent pe listele oricărui partid politic.

Surse spun că socialiștii nu se vor opune proiectului de lege, iar Klaus Iohannis va promulga legea după votul Parlamentului.

Scenariul merge și mai departe – aceleași surse spun că președintele va fi primul pe lista Partidului Liberal pentru Senat la București, ceea ce îl va face, fără îndoială, senator. Surse spun că Iohannis vizează și funcția de șef al Senatului, a doua funcție în stat.

În plus, întrucât liberalii au șanse foarte mici de a câștiga alegerile prezidențiale, Nicolae Ciucă, actualul șef al Partidului Liberal și candidat al partidului la președinție, va demisiona, iar Klaus Johannis va avea cale liberă pentru a deveni lider de partid.

Cele de mai sus confirmă așteptările actorilor politici, acelea că un candidat socialist (cum ar fi Marcel Ciolacu, liderul PSD, sau Mircea Geoană, fostul secretar general adjunct al NATO) va fi ales președinte al României. Astfel, prin împărțirea pozițiilor de vârf ale statului, cea de Președinte și respectiv de șef al Senatului, socialiștii și liberalii vor putea conduce viitoarea coaliție de guvernare așa cum o fac în prezent.

Klaus Iohannis a fost nevoit să urmărească o poziție în cadrul statului român, precum cea de șef al Senatului, după ce urmărirea unei poziții de vârf la NATO sau la nivelul Comisiei Europene, a eșuat.

The post Președintele României Klaus Iohannis ar putea deveni șef al Senatului după alegerile parlamentare appeared first on Valahia.News.

Decizia premierului Marcel Ciolacu de a convoca partidele la consultare influențează calendarul alegerilor prezidențiale din România. Cu toate acestea, decizia a fost menită să mențină intactă coaliția de guvernare, întrucât existau zvonuri că data alegerilor prezidențiale ar putea duce la destrămarea acesteia.

Astăzi practic ieșim din calendarul electoral stabilit anterior, fiind ultima zi în care puteam promova H.G.-ul de stabilire a datei alegerilor. De aceea, de luni, alături de cei doi vicepremieri, îi voi invita pe liderii tuturor partidelor politice pentru a stabili împreună calendarul alegerilor. Aceasta este abordarea corectă și nu schimbarea unui ministru căruia i s-a impus de către propriul partid să nu inițieze un act normativ convenit anterior. Nu voi răspunde provocărilor de a declanșa o criză guvernamentală și instabilitate în România.

Premierul României Marcel Ciolacu

Există tensiuni vizibile între socialiștii și liberalii care formează coaliția de guvernământ. Mărul discordiei îl constituie data alegerilor prezidențiale. Chiar dacă s-a convenit deja să se desfășoare pe 15 septembrie – turul 1 și 29 – turul doi dacă va fi necesar, liberalii s-au răzgândit și au vrut să amâne alegerile până la sfârșitul toamnei, în timp ce socialiștii și-au dorit ca acordul inițial să fie respectat.

Problema liberalilor este că nominalizarea lor la președinție, Nicolae Ciucă, nu are timp să-și îmbunătățească imaginea suficient. În țară au fost deja amplasate panouri uriașe, împingând imaginea lui Ciucă ca fiind un om de onoare și amintind alegătorilor trecutul său militar. Cu toate acestea, consultanții politici consideră că este prea puțin și prea târziu pentru a-i oferi șanse decnte de a câștiga alegerile prezidențiale.

Acordul inițial al liberalilor s-a bazat pe potențiala candidatură de succes a lui Klaus Johannis pentru o poziție înaltă la NATO sau la Consiliul European. În acest scenariu, Johannis și-ar fi dat demisia din funcție mai devreme, lăsându-l pe Nicolae Ciucă, acum șef al Senatului și al doilea om din stat, ca președinte interimar până la alegeri. Acest lucru i-ar fi impulsionat imaginea lui Ciucă ca potențial președinte, ajutându-l în cazul alegerilor de la începutul toamnei.

Ambele scenarii au eșuat în a se îndeplinit, astfel încât Joahnnis trebuie să rămână în funcție până la sfârșitul lunii decembrie. Acest lucru îi reduce șansele lui Ciucă de a deveni președinte interimar, motiv pentru care liberalii au nevoie de mai mult timp pentru a-i crește imaginea ca prezidențiabil.

După consultări politice cu partidele, premierul României Marcel Ciolacu va anunța agenda alegerilor prezidențiale pentru acest an.

The post Premierul României convoacă partidele pentru stabilirea calendarului alegerilor prezidențiale appeared first on Valahia.News.

În ultimele 12 luni se cunosc discuții deschise între cele două partide care formează alianța de guvernare cu privire la un candidat. Cu toate acestea, nu a fost luată nicio decizie, iar ambele partide au dorit să ofere candidatilor sprijinul celuilalt partid din alianță.

Marți, 11 iunie, cei doi lideri de partid, Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, s-au întâlnit pentru a discuta strategia pentru următoarele alegeri. După întâlnire, dl Ciucă a oferit jurnaliştilor o scurtă declaraţie:

PNL va avea propriul candidat. Urmează să stabilim în forurile de conducere ale partidului.

Nicolae Ciucă

El a mai menționat că PNL și PSD nu vor avea același candidat la alegerile prezidențiale.

Surse au menționat că Nicolae Ciucă ar fi propunerea Partidului Liberal pentru alegerile prezidențiale din această toamnă, iar anunțul va fi făcut public în curând.

The post Liberalii vor avea propriul candidat la prezidențiale appeared first on Valahia.News.

PPE include 84 de partide și parteneri din 44 de țări, președinții Comisiei Europene (Ursula von der Leyen) și Parlamentului European (Roberta Metsola), șefi de stat sau de guvern din 12 țări membre UE, zece membri ai Comisiei Europene și cel mai important grup politic (178 de membri) din Parlamentul European.

Între președinții și șefii de guverne așteptați la lucrările Congresului PPE de la București, menționăm:

• Președintele României, Klaus Iohannis
• Prim-ministrul Finlandei, Petteri Orpo
• Prim-ministrul Luxemburgului, Luc Frieden
• Președintele Ciprului, Nikos Christodoulides
• Cancelarul Austriei, Karl Nehammer
• Premierul irlandez, Leo Varadkar
• Premierul Croației, Andrej Plenkovic
• Prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk
• Premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis
• Premierul Lituaniei, Ingrida Simonyte

Aproximativ 2000 de participanți din 44 de țări au fost invitați să participe.

Viitorul Congres PPE din 2024 de la București, găzduit alături de PNL, se va concentra pe alegerea candidatului nostru principal și pe dezvăluirea manifestului nostru electoral pentru alegerile pentru Parlamentul European programate pentru 6-9 iunie 2024. Congresul reprezintă un moment de unitate, reflecție și inspirație, permițându-ne să sărbătorim realizările și să abordăm provocări precum războiul Rusiei în Ucraina, creșterea costului vieții și amenințările reprezentate de populism și extremism. Întrucât PPE rămâne fidel valorilor sale, punem accent pe împuternicirea cetățenilor Europei, păstrarea valorilor noastre adânc înrădăcinate și protejarea Uniunii împotriva amenințărilor interne și externe.

Comunicatul oficial al PPE

PROGRAMUL CONGRESULUI PPE LA BUCUREȘTI

MIERCURI, 6 MARTIE 2024

08:00-09:30 Comitetul de etică al PPE

08:30-12:30 Zilele de studiu ale Grupului PPE – Prima sesiune (inclusiv o sesiune cu CoR Grupului PPE)

10:00-12:00 Comitetul de Rezoluție

14:00 Congres: Prima Sesiune Plenară Discursuri de bun venit

14:30 Dezbateri concentrate pe problemele așezărilor urbane și rurale

15:15 Dezbateri și schimburi de idei cu președinții Adunărilor Parlamentare ale Consiliului Europei, NATO, OSCE, președinții de grupuri, asociații PPE, președintele WMCES • Discuții despre apărare și securitate • Discuție despre solidaritatea intergenerațională • Discuții despre economie și locuri de muncă

16:15 Intervenții ale șefilor de stat și de guvern din afara UE, ale liderilor de partid și ale opoziției din afara UE

17:15 Prezentarea și votul Hotărârilor ordinare și de urgență și modificărilor statutare

18:15 Manifestul Electoral al PPE: Prezentare și Vot

19:15 Discursuri de încheiere

Recepție și cină organizate împreună cu PNL

JOI, 7 MARTIE 2024

8:00-09:00 Perspectivelor femeilor pentru pace

8:00-09:00 Grupul PPE-CoR Dialog local privind extinderea

8:00-09:00 Zilele de studiu ale grupului PPE A doua sesiune

9:00 Congres: a 2-a sesiune plenară Intervenții ale liderilor de partid și de opoziție din UE

9:45 Cuvânt al Președintelui PPE

10:00 Discursuri ale candidaților nominalizați pentru conducerea PPE

10:15–11:45 Alegerea candidatului principal al PPE la funcția de președinte al Comisiei Europene (vot secret)

10:15- 11:45 Intervenții ale viceprim-miniștrilor și șefilor de stat și de guvern din UE

11:45-12:10 Discursul președinților instituțiilor UE și al președintelui României

12:15-12:30 Anunțarea rezultatului alegerii candidatului principal al PPE Discursul de acceptare al candidatului principal al PPE Închiderea Congresului

Pentru mai multe detalii, intrați pe site-ul https://www.epp2024.eu/.

The post Congresul EPP de la București appeared first on Valahia.News.

Potrivit răspunsurilor, dacă în această duminică ar fi organizate alegeri, rezultatele ar arăta astfel:

• PSD – 28%
• AUR – 22%
• PNL – 18%
• USR – 13%
• UDMR – 6%

Aceasta este o tendință destul de interesantă – în timp ce socialiștii și liberalii, care formează acum Coaliția de guvernare, cad în intenția de vot, naționaliștii cresc dramatic. Această tendință urmează rata ridicată a inflației, încetinirea economiei și lipsa de încredere a oamenilor în Guvern.

Greva recentă de trei săptămâni a profesorilor a arătat că societatea are probleme mult mai profunde, iar dezamăgirea față de acțiunile Guvernului este acută. Acesta este motivul pentru care partidele de la Guvernare – PSD și PNL, scad, în timp ce AUR, singurul partid de Opoziție vizibil mai degrabă prin acțiuni decât prin declarații, crește.

Zvonurile despre alegeri anticipate nu mai sunt zvonuri, iar experții politici se așteaptă ca o astfel de mișcare să fie adoptată atât de PSD, cât și de PNL, de teamă că naționaliștii vor crește și mai mult.

Între timp, recenta rotație a premierilor este văzută ca fiind bună de 12%, în timp ce 35% spun că este groaznică. 48% dintre respondenți au o atitudine neutră față de acest subiect, în timp ce 49% spun că lucrurile vor rămâne la fel. Pe de altă parte, 34% spun că lucrurile se vor înrăutăți.

The post Sondaj de opinie: Naționaliștii pe locul doi în intenția de vot în România appeared first on Valahia.News.

Acordul a fost ca Nicolae Ciucă, actualul prim-ministru, să conducă Guvernul âpână pe 25 mai, când va demisiona și va lăsa pe colegul său socialist, șeful Partidului Social Democrat, Marcel Ciolacu, să fie numit prim-ministru și să conducă până la finalul actualului mandat politic al Parlamentului. Acest acord este încălcat, Ciucă a decis să nu-și dea demisia.

Președinții celor trei partide de guvernământ au apărut la posturile naționale de televiziune asumându-și această amânare prin rotație. Marcel Ciolacu, care era așteptat să fie prim-ministru luna aceasta, trebuie să aștepte până la terminarea grevei profesorilor. Ar putea dura săptămâni sau luni.

Nicolae Ciuca este la al doilea moment politic discutabil. Primul a fost tocmai când a intrat în politică. Ca fost șef al Statului Major al Armatei, Ciucă a promis că nu va intra în politică când se va pensiona. Nu și-a respectat promisiunea și s-a alăturat Partidului Național Liberal. Curând după aceea, a devenit președinte al liberalilor și prim-ministru. O carieră politică atât de strălucitoare, nu? Greșit. Așa cum se exprimă experții politici, Cucă este marioneta politică a Președintelui României.

Al doilea moment îndoielnic a fost când nu și-a respectat promisiunea să își fi dat demisia din funcție. Ambele momente arată cât de multă încredere poți avea în a auzi o promisiune de la el.

Pe de altă parte, Marcel Ciolacu pare un socialist care dansează cum cântă liberalii. Departe de a arăta aceeași poziție politică solidă a foștilor lideri socialiști, Ciolacu a renunțat la orice formă de critică a deciziilor luate de liberali și a preferat să tacă, dar să fie la putere.

Absența unei opoziții politice solide în România face toate acestea posibile. Actuala coaliție de guvernare va păstra puterea până în 2024; nicio altă alianță nu li se poate opune până la următoarele alegeri. În acest context, România pare o democrație stabilă din exterior, dar oamenii au început să observe că e departe de asta.

The post Coaliția guvernamentală din România decide să amâne „Rotația Premierilor appeared first on Valahia.News.

Saltul rapid la putere al lui Citu se transformă într-o cădere bruscă. Pe de altă parte, scurta sa carieră ca lider al partidului nu a fost una lină.

A fost ales președinte pe 25 septembrie 2021, învingându-l pe fostul lider, Ludovic Orban, pe care l-a înlocuit și ca prim-ministru. La mai puțin de două săptămâni mai târziu, pe 5 octombrie, Cițu și-a pierdut funcția de prim-ministru în urma moțiunii de cenzură din Parlament. Acum este rândul lui să piardă puterea în fața actualului premier, Nicolae Ciucă.

Florin Citu a fost un politician controversat. El a recunoscut că a făcut timp în SUA pentru conducere nepereche. De asemenea, a jurat că nu se va alia cu socialiștii atâta timp cât va fi la putere, dar a făcut asta. Actuala coaliție de guvernare este rezultatul acordului său cu socialiștii.

Soarta lui pare să devină un obicei în Partidul Liberal. Ludovic Orban, fostul lider, a fost izolat de liberali înainte de a fi alungat de la putere. Acum, a venit rândul lui să fie izolat: deși a convocat o întâlnire oficială cu liderii partidului, el și-a semnat demisia singur în sediul partidului.

Actualul premier, Nicolae Ciuca, este candidatul cel mai bine pozitionat pentru a prelua conducerea partidului. Fost general, el este preferat oricărui alt „civil” în contextul regional. Pe de altă parte, lipsa de experiență în politică și supunerea sa vizibilă față de șeful statului, Klaus Johannis, și de structurile NATO, îl fac omul perfect pentru această funcție în România.

În prezent, Partidul Liberal este în scădere în ultimele sondaje de opinie, ajungând la 15%, în timp ce celălalt partid care formează coaliția de guvernământ, Partidul Social-Democrat, are 35%.

The post Florin Cîțu demisionează din fruntea PNL appeared first on Valahia.News.

Românii își amintesc de mandatul său, iar unii cunosc prea bine acei ani în care România a început să crească economic cu o rată anuală fără precedent de +8%.

Experiența lui politică este recunoscută, așa că opinia sa contează încă în politică și societate. Ultima sa postare pe Facebook, la 15 ani de la aderarea României la UE, a făcut obiectul unei dezbateri aprinse.

După ce a recunoscut beneficiile pentru România ale aderării la Uniunea Europeană, printre care menționează libertatea de călătorie și îmbunătățirea condițiilor de viață, Tăriceanu își exprimă regretele.

Conducătorii actuali ai României nu înțeleg că Uniunea Europeană este o comunitate de state egale în care fiecare își aduce contribuția pentru binele comun, dar nu uită să își promoveze interesele și să le apere. Prin comportamentul lor deplorabil ei fac ca România să fie tratată ca o țară de mâna a doua. Îi îndemn viguros să reprezinte și să apere interesele României.

Călin Popescu Tăriceanu pe Facebook

Este România o țară de mâna a doua?

Sondajele de opinie arată că românii nu sunt mulțumiți de felul în care merg lucrurile în țară. De asemenea, românii au văzut de multe ori țara lor umilită de instituțiile europene, inclusiv de Comisia Europeană. România este văzută ca un stat corupt, cu politicieni corupți și leneși, dar actualii lideri fac puțin pentru a apăra țara în contextul unor asemenea opinii. Nu toți politicienii sunt corupți, nu toți oamenii sunt leneși, iar excepțiile nu ar trebui să definească niciun popor european, fie el și poporul român.

De cele mai multe ori, ordinele instituțiilor europene sunt respectate la literă de către Guvernul României. Pe deasupra, cine îndrăznește să critice Uniunea Europeană este văzut drept pro-rus. Este suficient ca mulți să-și cenzureze discursurile. Este suficient ca mulți să fie descurajați să-și exprime libertatea de exprimare.

Acest lucru a devenit și mai vizibil în ultimii doi ani. Cei care s-au opus vaccinării obligatorii, așa cum a ordonat UE, au fost etichetați drept anti-vacciniști și, desigur, pro-ruși. Entitățile mass-media care se luptă cu ideea că oamenii își vor pierde libertățile au fost cenzurate, amendate cu zeci de mii de euro și ridiculizate cu ajutorul presei pro-europene.

În spatele discursurilor politice atent scrise ale liderilor țării, se află o fractură în societatea românească. Românii se etichetează unii pe alții, și toți sunt vinovați în țară: ești vinovat dacă emiți păreri anti-vaccinare. De asemenea, ești vinovat dacă vorbești împotriva Uniunii Europene. Oamenii au trăit această situație acum 32 de ani, când regimul comunist a cenzurat orice părere împotriva liderilor de atunci. Acele vremuri au revenit din nou.

Mulți români gândesc la fel – actualii lideri sunt prea ascultători și nu fac decât să execute ordinele primite de la Bruxelles. Naționalismul este în creștere în România, partidul naționalist AUR ajungând la un procent incredibil de 17% în ultimele sondaje de opinie. Acesta este motivul pentru care credem că țara se îndreaptă într-o direcție foarte diferită de ceea ce se întâmpla la 1 ianuarie 2007, acum 15 ani.

Românii își doresc ca liderii lor să apere interesele țării la Bruxelles, iar situația actuală este departe de acest obiectiv. România pare o țară care își cerșește drepturile în loc să se comporte diplomatic ca un stat egal în Uniune. Cealaltă soluție este ca Uniunea Europeană să schimbe însăși definiția cuvântului „Uniune”. Acest lucru va rezolva totul.

The post C.P. Tăriceanu: Liderii actuali nu înțeleg că UE este o comunitate de state egale appeared first on Valahia.News.

Moartea în 2015 a fondatorului său, Corneliu Vadim Tudor, a făcut ca reintrarea PRM în Parlament să devină chiar și mai complicată. Aceasta părea chiar sfârșitul mișcării naționaliste din România.

Restul partidelor erau atât de mulțumite de eșecul mișcării naționaliste de a obține în alegeri ael procent de 5% necesar intrării în Parlament, încât liderii acestor formațiuni se lăudau mereu la Bruxelles că România nu are partide naționaliste în Parlament. Social-Democrații și Liberalii credeau că acest lucru va face pe europeni să respecte România măcar un pic.

Nu era cazul, așa cum s-a dovedit, întrucât europenii aveau fiecare în țara lor propriile partide naționaliste. A avea sau nu un partid naționalist nu înseamnă nimic. O mișcare naționalistă nu face o țară mai civilizată sau mai puțin civilizată. Orice vot contează și trebuie respectat.

Acum situația este diferită. O altă mișcare naționalistă, mai vizibilă, orientată spre acțiune, creată pe aceleași principii, este pe val: AUR – Alianța pentru Unirea Românilor. În timp ce PRM își trăgea numele din unificarea teritoriilor românești, AUR are aproape aceeași semnificație.

AUR a reușit să obțină 9% la ultimele alegeri parlamentare. A fost suficient să le asigure intrarea în Parlament. A fost un șoc pentru Social Democrați și pentru Liberali. Acum, șocul este pe cale să se devină chiar mai puternic.

După doi ani de pandemie, profitând de sentimentle anti-europene în creștere, AUR obține în sondajele de opinie 17% din intenția de vot a românilor. De acum înainte, cerul este limita pentru naționaliști.

În timp ce PSD scade un punct procentual, , PNL urcă un punct. În același timp, AUR ajunge de la 15% în intenția de vot din Noiembrie la 17% în Decembrie.

Creșterea mișcării naționaliste în România se întâmplă într-un context în care formațiunea politică AUR a fost singura care a adoptat o poziție împotriva Puterii. Aceasta include, desigur, protestele de la Parlament, unde oamenii au scandat împotriva restricțiilor.

Prin a se poziționa de partea celor mai mulți români, prin lupta împotriva restricțiilor, prin criticarea abuzurilor autorităților, liderii AUR știu că pot urca mult peste 20%. Atunci formațiunea va juca un rol cu adevărat important în viața politică și socială din România.

Odată cu aceasta, ne putem aștepta la apariția pregnantă a două mari idei: unificarea celor două țări surori, România și Republica Moldova, dar și ideea opoziției la adresa autocrației instituțiilor europene. Euroscepticismul va crește, iar ideea ieșirii din Uniunea Europeană va deveni mai vizibilă.

Crede oare UE că Polonia și Ungaria sunt periculoase pentru Uniune pentru că discută ideea abandonării proiectului european? Să aștepte ce se va întâmpla peste un an, când AUR și restul formațiunilor politice vor intra în an pre-electoral.

The post Naționalismul crește în România appeared first on Valahia.News.