Aceasta este petiția adresată Robertei Metsola.

Stimată doamnă Roberta Metsola,

Dorim să vă atragem atenția asupra implementării Directivei Consiliului 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice (Directiva Habitate) de către Guvernul României privind una dintre speciile protejate. din anexa II și IV, Ursus arctos.

Specia este pusă în pericol de actele normative adoptate începând cu anul 2021, respectiv, Ordonanța de Urgență a Guvernului 81/2021 și Legea care a aprobat și modificat Ordonanța nr. 197/2022. Ca urmare a propagandei guvernamentale conform căreia urșii bruni sunt foarte periculoși și ucigași cu sânge rece, ministrul mediului, apelor și pădurilor a propus recent un ordin pentru uciderea a 486 de urși bruni.

Planul național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România, aprobat de Ministrul Mediului nr. 625/2018, nu a fost niciodată pus în aplicare, după cum a recunoscut ministrul în fața Curții de Justiție, așa cum se detaliază în raportul anexat.

Urșii bruni sunt sacrificați în România din cauza lipsei măsurilor de conservare și pentru a satisface nevoia vânătorului de trofee. Afacerea Arthur din aprilie 2021 este un exemplu perfect al petrecerilor ilegale de vânătoare organizate în România.

Legislația menționată permite uciderea urșilor bruni de către o echipă formată dintr-un reprezentant al fondului de vânătoare și un jandarm, un reprezentant al primăriei și un medic veterinar, care nu au expertiză anterioară, nu dețin echipamente sau substanțe de uz veterinar. și nu sunt instruiți să intervină în astfel de situații în care este necesară capturarea, tranchilizarea sau eventual eutanasia unor urși. Au voie să omoare dacă ursul pare a fi periculos, atât în interiorul localităților, cât și în mediul lor natural, indiferent de vârsta ursului. Această practică are loc în siturile Natura 2000 și încalcă Directiva Habitate.

Ordinul care permite 486 de urși care nu sunt nici periculoși și nici nu creează niciun prejudiciu nimănui se bazează doar pe un studiu preliminar, așa cum se precizează pe prima pagină.

Studiul incriminează doar urșii și îi clasifică drept periculoși fără a analiza măsurile de prevenire și conservare. În același timp, acestui studiu îi lipsește complet o evaluare a impactului uciderii celor 486 de urși; lipsește o evaluare științifică a populației de urși. De asemenea, lipsește o analiză a cauzelor care duc la conflictele om-urs pentru a determina cele mai potrivite metode de prevenire.

Ca urmare, activitățile de vânătoare, care sunt ilegale conform legislației UE în vigoare, duc la conflicte om-urs, care sunt provocate de intervenția vânătorilor în habitatele naturale ale urșilor. Prin urmare, în loc să omoare urși, autoritățile române ar trebui să abordeze cauzele fundamentale ale unor astfel de întâlniri, și anume vânătoarea ilegală în zonele protejate.

Exploatarea forestieră distruge habitatul urșilor fără a fi înlocuit. Drept urmare, ei caută adăpost și hrană și sunt împinși spre așezările umane.

Vă rugăm să abordați această problemă în cadrul comisiei pentru petiții și, prin aceasta, să ajutați la protejarea habitatelor naturale pentru urși din România. Ne bazăm sincer pe înțelegerea deputaților din Parlamentul European și pe voința acestora de a aborda la nivelul UE problema gravă a vânătorii, precum și problema la fel de serioasă a autorităților naționale care contravin în mod voluntar și cu bună știință obligațiilor UE pentru conservarea naturii. .

Cele mai bune,

Gabriel Păun, Președinte

Contextul petiției pentru oprirea uciderii urșilor bruni în România

Populația de urși din România este mai mică decât estimările oficiale. NGO-urile au efectuat cercetări ample și au urmărit familiile de urși și au concluzionat că populația de urși este mai mică decât cifrele oficiale cu cel puțin 25%.

Timp de doi ani la rând, voluntarii de la Conservation Carpathia Foundation au colectat 1.700 de mostre de ADN de la urși și le-au trimis la un laborator din Ljubljana, Slovenia. Rezultatele au contrazis clar cifrele oficiale.

Avem o densitate de 17-18 urși la suta de kilometri pătrați. Datele oficiale arată în jur de 21 de urși la suta de kilometri pătrați. Aceste date oficiale sunt subiective și nu ar trebui folosite în managementul acestei specii în România.

Ruben Iosif, biolog, Fundația Conservation Carpathia

Cert este că autoritățile române par să fi folosit greșit datele. Mai exact, culegerea acestor date este problema. Ministerul Mediului și Pădurilor din România folosește observațiile pădurarilor pentru a număra populația de urși. Cât de precise pot fi?

Mai mult decât atât, un studiu recent publicat de același Minister arată că populația de urși este aproape de 8.000. Însuși ministrul care a semnat ordinul de ucidere a urșilor în România a cerut, în trecut, uciderea a 5.000 de urși și a estimat, personal, în 2015, că populația de urși în România este de cel puțin 10.000. Aceste numere false fără îndoială i-au făcut pe jurnaliștii Euronews să-l numească pe ministru „o veste proastă pentru populația de urs brun din România”.

Interesant este că același ministru, al cărui nume preferăm să nu-l amintim și care tocmai a fost înlăturat din minister după ce UDMR a intrat în opoziție, a semnat ordinul chiar în ultima sa zi la birou. Cât de cinic este? Ce interese pot fi găsite în spatele acestui tip de ordine?

Despre Agent Green

Agent Green este ONG-ul care a venit, împreună cu Charlie Ottley, cu ideea genială de a implica companiile în ceea ce ei au numit „campania pentru drepturile urșilor”. Ei au făcut apel la companiile care folosesc urși în logo-uri, nume sau comunicare și le-au cerut să contribuie la protejarea acestei specii.

Celebrul regizor britanic Charlie Ottley a fost încântat să fie personajul principal în videoclipurile filmate pentru campania Bear Rights.

The post Petiție adresată Parlamentului European pentru a opri uciderea urșilor bruni în România appeared first on Valahia.News.

În 2011 a fost interzisă vânătoarea de cocoși de munte. Specia a fost considerată pe cale de dispariție după ani de vânătoare, iar interdicția de a vâna aceste păsări spectaculoase a permis populației să crească din nou. Dar ministrul Mediului a considerat că a crescut prea mult ca număr și a semnat ordinul care permitea din nou vânătoarea.

ONG-urile nu au fost însă de acord și s-au adresat instanței române. Decizia a venit foarte repede: ordinul dat de ministru a fost suspendat; astfel, specia este acum protejată, iar vânătoarea este interzisă.

Totuși, nu este o hotărâre definitivă a instanței, dar este un pas mare pentru a opri ceea ce ar fi fost o vânătoare. Ordinul menționa că 239 de cocoși de pădure pot fi vânați. Destul de interesant, județul în care locuiește ministrul, Harghita, a primit cea mai importantă cotă din țară.

Tanczos Barna este renumit pentru susținerea vânătorii de urși. În opinia sa, populația de urși din România a crescut prea mult, dar din nou, ecologistii contrazic cifrele oficiale.

Românilor au început să le pese de mediu. După ce ani de zile de tăierile ilegale și vânătoarea au distrus flora și fauna din țară, oamenii au început să lupte împotriva celor care au încălcat legea. Aplicații pentru smartphone au fost concepute pentru a ajuta românii să raporteze orice activitate ilegală pe care o observă, cum ar fi camioanele care transportă bușteni, iar poliția este sesizată și ia măsurile corespunzătoare acolo unde verificarea arată că s-a încălcat legea.

Iată de ce decizii, precum cele luate recent de ministrul Mediului, nu sunt bine primite de localnici. România a început să înțeleagă că moștenirea sa, pădurile seculare și diversitatea florei și faunei, sunt menite să fie protejate pentru generațiile viitoare, iar turiștii români și străini să se bucure în continuare de natură în țară.

Oameni precum Charlie Ottley, producătorul britanic care acum locuiește în România, au ajutat enorm. Charlie a produs o serie de documentare despre România. Wild Carpathia, cu Regele Charles al III-lea, care deține proprietăți în Transilvania, Flavours of Romania, unde prezintă fiecare regiune din țară, și Wild Danubea, un documentar dedicat acestei zone de excepție. Poate că, măcar din când în când, românii trebuie să învețe că este nevoie de experiența ecologiștilor occidentali când vine vorba de protejarea mediului.

The post Justiția suspendă ordinul Ministrului Mediului de reluare a vânătorii cocoșilor de munte appeared first on Valahia.News.

Departamentul de Urgență din România a încercat să planteze aceste geamanduri în formă de cruce în Marea Neagră pentru a avertiza oamenii că nu este o opțiune a fi foarte atent în apă și pentru a descuraja înotătorii să iasă prea departe în mare.

O cruce portocalie strălucitoare se află deasupra geamanduri, împreună cu o placă pe care scrie: „Nu înota dincolo de geamanduri. După acest punct, ești în pericol de a te îneca!” sau: „Anul trecut, 36 de oameni au murit după ce au trecut pe lângă geamanduri. Acum este momentul să ne întoarcem la țărm!”

Acest proiect nonconformist a atras multe critici pe rețelele de socializare, iar oficialii au fost nevoiți să renunțe la această idee. De asemenea, a dus la refuzul salvatorilor să instaleze geamanduri în formă de cruce pe malul mării.

Într-un mesaj pe pagina sa de Facebook, Raed Arafat, oficialul de rang înalt din Ministerul de Interne responsabil cu implementarea acestui proiect, a afirmat că a vedea o persoană înecându-se sau a învăța cum să readucem o persoană la viață este mai dureros pentru o persoană. adult sau tânăr decât să vadă crucea roșie în largul coastei.

Ca sa fie vizibil si sa atraga atentia, nu putea fi o mica minge plutitoare , fiind necesara o vizibilitate mai mare cand te apropii de zona de pericol. Ideea unei cruci de culoare rosie poate fi interpretata in mai multe feluri, insa ea semnaleaza pericolul de la distanta, iar cand te apropii de ea si mai mult, poti citi si textul de avertizare, atragandu-ti atentia ca deja esti foarte aproape de pericol.

Raed Arafat

Fiecare dintre salvamarii de pe litoral a primit una dintre aceste geamanduri; cu toate acestea, au declarat că nu vor fi instalate.

Nu le vom instala deoarece rolul geamandurii este de a marca zona de siguranță. Forma și culoarea sa sunt bine specificate în lege. Această geamandura, despre care nu știu de către cine a fost creată, nu îndeplinește aceste condiții. În plus, geamanduri sunt periculoase, are plăci de colț, iar când marea este agitată, iar o persoană este curioasă să citească acel mesaj, placa respectivă îi poate răni.

Gabriel Culea, coordonator Serviciul Salvamar Mamaia si Constanta

Părerile sunt împărțite. Unii cred că această idee ar contribui la reducerea cazurilor de înec de pe litoralul românesc, alții consideră că ar transforma Marea Neagră într-un cimitir. În orice caz, românii știu să aibă umor negru în astfel de situații.

The post Umorul negru românesc: plajele românești vor avea geamanduri în formă de cruce appeared first on Valahia.News.

Conform unui anunț publicat recent pe pagina Google.org, Google a deschis perioada de aplicații pentru Google.org Impact Challenge în Europa Centrală și de Sud Est. Aplicanții vor primi o finanțare totală de 2 milioane Euro, iar proiectele vor trebui să contribuie semnificativ la revenirea economică prin incluziune socială. Sub îndemnul ”Să egalizăm inechitățile digitale din Europa Centrală și de Sud Est, Google.org dorește să contruiască o economie digitală pentru toată lumea.

Google va finanța priecte din 11 țări europene, respectiv Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovenia.

Aplicațiile sunt deschise până pe 1 Martie, iar procesul abia a început. Dacă reprezinți un ONG și dorești să aplici pentru un grant în cadrul acestei competiții, trebuie să iei în considerare criteriile de aplicare: ambiția, fezabilitatea, inovarea, impactul și scalabilitatea proiectului pe care dorești să îl înscrii.

The post Google Impact Challenge 2021: granturi pentru ONG-uri de la Google appeared first on Valahia.News.