Ion Țiriac a afirmat că România nu are nevoie de NATO sau de baze militare, subliniind în schimb importanța investițiilor în sănătate și educație pentru țară.

El a exprimat că accentul ar trebui să fie mai degrabă pe îmbunătățirea bunăstării cetățenilor români decât pe extinderea sau alianțele militare.

Pe mine ce mă stupefiază, și cu asta terminăm… domnule, nu costă, cum spun englezii, un braț și un picior. Nu! Costă mult mai puțin decât bugetul militar pe o lună. Tot sportul! Nu sport, ci sport, învățământ, sănătate. La copii, la copii mă refer. Cu bugetul ăla de o lună…

Eu nu vreau război, nu-mi trebuie NATO, nu-mi trebuie bază militară, nu-mi trebuie nimic. Îmi trebuie să am un popor sănătos. Și nu-l mai am, din cauza faptului că nu investesc jos, jos, la răsaduri. Acolo nu investesc. Aș vrea să ridicăm din nou cele 500 de grădinițe sportive, aș vrea să ridicăm din nou și sportul la sate, dacă vreți. Să îmi vină ceva, să îmi vină ceva ca număr, să pot și eu să aleg…

Și nu o mai am pentru că nu investesc mic, mic, în răsaduri. Eu nu investesc acolo. Vreau să ridic din nou cele 500 de grădinițe sportive; Aș vrea să ridic sportul din nou la sate dacă vrei. Să-mi vină ceva, să-mi vină ceva ca număr, să pot alege și eu…

Ion Țiriac despre NATO

Comentariile sale au generat reacții intense în diferite sectoare ale societății, reflectând o divizare a opiniilor despre securitatea națională și prioritățile. Mulți au interpretat remarcile sale ca o provocare a punctelor de vedere convenționale privind apărarea și alianțele internaționale, în special având în vedere poziția strategică a României în Europa de Est, pe fondul tensiunilor geopolitice continue.

Totuși, ca fost sportiv și om încă aproape de sport, Ion Țiriac are toate motivele să ia în considerare sportul înaintea oricăror alte obiective militare. El a oferit recent o mașină tuturor românilor care au câștigat o medalie la Olimpiada de la Paris 2024, gest făcut de o fostă glorie a tenisului care a dovedit că iubește sportul mai mult decât orice autoritate publică sau Guvern.

The post Miliardarul român Ion Țiriac: Nu am nevoie de NATO, am nevoie de un popor român sănătos appeared first on Valahia.News.

Sea Shield 24: Peste 2.200 de militari și 135 de mijloace tehnice (27 de nave maritime și fluviale, 17 avioane și 91 de vehicule și bărci) se vor antrena în Marea Neagră, în zona de coastă, pe râu și în Delta Dunării pentru misiuni de activități de combatere operațiuni maritime și fluviale ilegale, control maritim și fluvial, căutare și salvare pe mare, asistarea unei nave aflate în primejdie și securizarea infrastructurii critice.

Exercițiul multinațional „Sea Shield 24” este cel mai complex eveniment desfășurat de Forțele Navale Române prin Comandamentul Componentei Navale „Viceamiral Ioan Georgescu”, în anul de pregătire 2024, și contribuie la promovarea inițiativelor și intereselor României pe plan regional. și la nivel internațional, cum ar fi și creșterea nivelului de interoperabilitate între forțele participante. În același timp, se urmărește optimizarea efortului interinstituțional și sincronizarea ciclurilor de planificare la nivelul Forțelor Navale în cooperare cu celelalte categorii de forțe.

Prima ediție a exercițiului multinațional „Sea Shield” a avut loc în 2015, iar scenariile acestuia au fost adaptate continuu pentru a răspunde rapid și eficient întregului spectru de amenințări la adresa securității și stabilității regionale.

Ceremonia de deschidere a exercițiului va avea loc luni, 8 aprilie, între orele 08.50 și 10.00, în portul Constanța, la Terminalul de Pasageri, unde vor fi prezentate scopul, obiectivele, forțele participante și metodele de desfășurare a exercițiului.

The post Sea Shield 24: Douăsprezece țări aliate se antrenează în Marea Neagră și Delta Dunării appeared first on Valahia.News.

Anunțul său a fost urmat imediat de un editorial în Politico numit Președintele României: O viziune pentru viitorul NATO, semn că lansarea candidaturii fusese pregătită cu mult timp înainte.

Chiar și așa, state putenice din NATO, și anume SUA, Marea Britanie și Franța, nu au reacționat la intenția sa.

Îmi asum această candidatură în numele României cu toată responsabilitatea, iar această decizie are la bază performanța României, experiența acumulată pe parcursul celor două mandate de Președinte al României, înțelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO, Europa, și în special regiunea noastră, și angajamentul meu ferm față de valorile și obiectivele fundamentale ale NATO.

Președintele României, Klaus Johannis, despre candidatura la NATO

SUA, Marea Britanie și Franța anunțaseră anterior că îl susțin pe premierul olandez Mark Rutte pentru postul de secretar general al NATO, dar Johannis își joacă rolul în contextul regional. De asemenea, țările est-europene i-ar putea susține candidatura.

Chiar dacă nu se va vota în interiorul Alianței pentru poziția pe care secretarul general Stoltenberg o va părăsi în octombrie, Iohannis are câteva puncte tari aici.

Pe de o parte, este est-european, așa că are sprijinul țărilor est-europene. Pe de altă parte, este german după etnie. Germania l-ar putea susține, cel puțin din această perspectivă, dacă nu pentru sprijinul oferit de Iohannis Germaniei în ultimii 10 ani.

De altfel, România deține la NATO o funcție înaltă, cea de secretar general adjunct, ocupată de Mircea Geoană, așa că un român la cel mai înalt nivel în Alianță nu este ceva neobișnuit. În plus, faptul că secretarul general al NATO ar putea veni dintr-o țară vecină cu Ucraina, ar putea transmite un mesaj solid din perspectiva securității regionale.

Punctele slabe aici sunt evidente: candidatura sa se opune unei opinii publice deja asumate de statele amintite mai sus. De asemenea, nu este cel mai bun om în comunicare sau negocieri în cadrul Alianței, iar acest lucru a fost vizibil pe parcursul celor două mandate ale sale ca președinte al României. Numai din această perspectivă, anunțul de candidatură este cel puțin neobișnuit, dar cu toate acestea, Iohannis are șanse destul de mari să fie susținut și numit Secretar General.

Klaus Iohannis deține funcția de președinte al României din decembrie 2014 și este o figură a stabilității și continuității în politica românească. Înainte de a ajunge președinte, Iohannis a ocupat funcția de primar al Sibiului, una dintre cele mai populare destinații turistice ale României și un centru cultural.

Cunoscut pentru comportamentul său calm și abordarea pragmatică a guvernării, Iohannis pledează pentru măsuri puternice anticorupție, independență judiciară și legături mai strânse cu Uniunea Europeană și NATO.

A candidat pentru funcția de președinte ca reprezentant al Partidului Național Liberal și este primul președinte român de etnie germană, simbolizând diversitatea moștenirii culturale a țării și aspirațiile sale europene.

The post Președintele Klaus Iohannis și-a anunțat intenția de a candida la postul de Secretar General NATO appeared first on Valahia.News.

Macron le-a spus reporterilor la o conferință de presă din Franța că, deși el și ceilalți 21 de lideri europeni prezenți nu au fost de acord cu privire la desfășurarea personalului militar, perspectiva a fost discutată deschis. „Nimic nu trebuie exclus”, a spus el. „Vom face tot ce putem pentru a împiedica Rusia să câștige acest război”, conform CNN.

Imediat, liderii UE au reacţionat. Prima reacție a venit de la cancelarul german, Olaf Scholz.

Ceea ce s-a convenit între noi de la bun început și cu fiecare în parte se aplică și pentru viitor, și anume că nu vor exista trupe terestre sau soldați pe pământ ucrainean trimiși acolo de țările europene sau de statele NATO.

Olaf Scholz despre posibilitatea ca NATO să trimită trupe terestre în Ucraina

Multe alte țări, inclusiv Marea Britanie, Italia, Spania, Polonia, Ungaria și Slovacia, au reacționat în mod similar și au negat orice posibilitate de a trimite trupe terestre ale armatelor lor în Ucraina.

Nu numai atât, dar, răspunzând lui Emmanuel Macron, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a negat că țările NATO au luat în considerare posibilitatea de a trimite trupe în Ucraina pe fondul invaziei ruse: „Nu sunt planuri pentru a trimite trupe de luptă ale NATO pe teren în Ucraina”, a spus el.

SUA au răspuns la rândul lor la declarațiile lui Macron. „Președintele Joe Biden a fost clar că SUA nu vor trimite trupe să lupte în Ucraina”, a declarat purtătorul de cuvânt al Consiliului Național de Securitate, Adrienne Watson. De asemenea, purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Matthew Miller, întrebat dacă Statele Unite pot trimite trupe în alte scopuri, cum ar fi antrenamente, a spus că administrația Biden se opune oricărei desfășurări de trupe în Ucraina.

Cu toate acestea, declarațiile lui Macron au făcut ceva: au testat reacția Rusiei la un astfel de scenariu, iar acest răspuns a fost rapid. Aceleasși declarații au testat, de asemenea, sprijinul aliaților NATO pentru un astfel de scenariu, și s-a demonstrat că nu există un consens în acest sens.

În concluzie, NATO și-a arătat limitele – este în principal o alianță politică și abia apoi o alianță militară. Politica nu are o voce unică, iar fiecare stat membru își poate exprima opiniile, exact ca în NATO.

Și fără a ține cont de ceea ce unii ar putea aștepta de la NATO, aceasta va rămâne o alianță democratică în care statele membre își vor exprima opinia, votează și decid în cel mai democratic mod posibil.

The post Aliații NATO contrazic pe Emmanuel Macron: NU trimitem trupe în Ucraina! appeared first on Valahia.News.

George Simion, președintele celeilalte formațiuni naționaliste, AUR, și Nicolae Ciucă, președintele liberalilor români, urmează în intenția de a vota la prezidențiale, potrivit ultimului sondaj realizat de INSCOP la comanda News.ro.

Interesant este că în varianta în care ar candida și liderul Pro România, fostul premier Victor Ponta, procentele ar scădea, mai ales pentru candidații PSD, Marcel Ciolacu și AUR, George Simion.

Românii sunt interesați să voteze, mai ales într-un an cu patru tururi de scrutin. Doar 9,8% dintre români au spus că nu vor merge la vot, în timp ce 64,4% au spus că vor vota.

Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri prezidențiale, din cei 80,2% dintre români care au opțiune clară de vot, 24,6% l-ar alege pe Mircea Geoană (candidat independent), 15,1% l-ar vota pe Marcel Ciolacu (PSD), iar 14,8% pe Diana. Şoşoacă (de la SOS România).

În intenția de vot urmează Nicolae Ciucă (PNL), cu 10,8%, Victor Ponta (Pro România), cu 10,7% și George Simion (AUR), cu 10,4%.

Clasamentul opțiunilor de vot este completat de Cătălin Drulă (din partidul USR, așa-zișii reformiști), cu 4,7%, Dacian Cioloș (REPER), cu 4,1% și Kelemen Hunor (UDMR – minoritatea maghiară), cu 3%. 1,7% dintre români ar alege un alt candidat.

Mircea Geoană este celebrul învins la alegerile prezidențiale din 2009 din România. El a fost anunțat câștigător la exit polls, dar până dimineața, când s-au numărat voturile, a aflat că a pierdut alegerile cu o marjă solidă în fața candidatului de dreapta Traian Băsescu. S-a spus atunci că a fost o fraudă electorală, iar românii au rămas cu impresia că Geoană a pierdut din cauza jocurilor politice și a interesului puterilor occidentale pentru România, nu din cauza voturilor poporului. Prin urmare, există părerea că votând pentru Geoană, contribui la o oarecare reparație morală a ceea ce s-a întâmplat în 2009.

The post Secretarul general adjunct al NATO este prima alegere în intenția de vot a românilor pentru alegerile prezidențiale appeared first on Valahia.News.

NATO va lansa luna viitoare exercițiul Steadfast Defender 2024, care se va desfășura până în mai și va implica aproximativ 90.000 de militari care se vor antrena pentru executarea de către Alianță a planurilor sale regionale. Scenariul este, de asemenea, adaptat contextului actual – un potențial atac al Rusiei asupra flancului estic al NATO. Țintele ar putea fi România, Polonia sau statele baltice.

Trebuie să realizăm că nu este un dat să avem pace. Și de aceea ne pregătim pentru un conflict cu Rusia. (…) Trebuie să realizăm că nu totul este planificabil și că nu totul va fi neapărat ideal în următorii 20 de ani.

Robert Bauer, șeful comitetului militar al NATO despre cum se pregătește NATO pentru război împotriva Rusiei

Nu numai atât, dar oficialul de rang înalt al NATO a îndemnat populația să se pregătească pentru a supraviețui primelor 36 de ore de război cu Rusia.

Trebuie să ai apă, trebuie să ai un radio pe baterii și trebuie să ai o lanternă pe baterii pentru a te asigura că poți supraviețui în primele 36 de ore.

Robert Bauer despre cum populația trebuie să se pregătească pentru a supraviețui primelor 36 de ore de război cu Rusia

Steadfast Defender 2024, sau STDE24, este un exercițiu conform articolului 5 și este conceput în primul rând pentru a demonstra capacitatea NATO de a consolida zona de responsabilitate a Comandantului Suprem Aliat în Europa (SACEUR) prin redistribuirea transatlantică a forțelor din America de Nord. Exercițiul, care are o abordare la 360°, pe mai multe domenii, subliniază, de asemenea, capacitatea și desfășurarea forțelor în întreaga Europă, concentrându-se pe aplicaresa exercițiilor în direct, comunică NATO.

The post Înalt oficial NATO avertizează Europa să se pregătească pentru un război total cu Rusia appeared first on Valahia.News.

Austria nu este membru NATO, dar are ofițeri acreditați și participă activ la ajutorul umanitar. După cum menționează presa austriacă, doi ofițeri ai armatei austriece au așteptat săptămâni să se acrediteze în alianță. România a întârziat accesul și a cerut timp pentru a lua în considerare acreditarea. În opinia jurnaliştilor austrieci, aceasta este, fără îndoială, o răzbunare faţă de vetoul Schengen al guvernului federal austriac.

Motivul pentru care aceasta să fie văzută ca o ripostă diplomatică în urma deciziei Austriei de a bloca accesul României la Schengen este că Austria a refuzat accesul României și Bulgariei în spațiul Schengen, deși Parlamentul European a recomandat statelor membre să voteze pentru ca cele două țări est-europene să fie acceptate.

Populația română a protestat împotriva companiilor austriece, iar #boicotaustria a devenit o mișcare populară după decizia Austriei. De asemenea, un europarlamentar român a cerut României și Bulgariei să creeze Micul Schengen, așa cum a fost inventat numele.

De asemenea, premierul român, Marcel Ciolacu, a menționat că România ar putea aduce Austria la Curtea Europeană de Justiție pentru refuzul accesului la Schengen. Pierderile aduse României și Bulgariei prin decizia Austriei se ridică la miliarde de euro, iar Comisia Europeană și Parlamentul European au înțeles asta. Cu toate acestea, guvernul federal austriac are puncte de câștigat în popularitate, făcând astfel totul posibil pentru a menține cele două națiuni est-europene în afara spațiului Schengen.

The post România amână decizia de a accepta accesul ofițerilor austrieci la reuniunile NATO appeared first on Valahia.News.

Informațiile nu sunt confirmate de surse independente sau verificate de alte surse terțe, dar nu au fost nici infirmate până acum de Guvernul României sau al Republicii Moldova.

Acum se instalează radare foarte moderne, puternice, care vor fi integrate în întregul sistem românesc şi, probabil, în cel ucrainean. Până acum, nu există altă posibilitate de a desfășura sisteme de apărare aeriană precum Patriot în Moldova, dar există şapte astfel de complexe în România. Dacă aceste radare vor fi integrate într-un sistem comun şi se va semna un acord cu guvernul Republicii Moldova, vor putea fi doborâte toate rachetele care vor zbura spre Moldova

Anatol Șalaru citat de stiri.md

Această declarație va avea, fără îndoială, unele ecouri de la Moscova, deoarece, dacă acest lucru se va confirma, înseamnă că o țară NATO instalează echipamente militare într-o zonă mai aproape de teritoriul Rusiei decât oricând. De asemenea, fostul ministru al Apărării a dat de înțeles că România ar putea trimite rachete Patriot pentru a intercepta orice rachetă care vizează Moldova.

Rusia a sugerat deja că scutul antirachetă de la Deveselu, sudul României, ar putea fi o țintă legitimă într-un scenariu complex. Oficialii ruși au mai sugerat că scutul antirachetă de pe teritoriul României are capacități ofensive.

Care va fi reacția Rusiei la astfel de declarații? Nimeni nu poate prezice, dar pariem că astfel de acțiuni din România sau din orice altă țară nu vor fi primite bine la Moscova, cu atât mai mult dacă echipamentul militar poate ajuta Ucraina să-și apere spațiul aerian.

Nicio sursă oficială din România nu a confirmat încă informația lansată de Șalaru în spațiul public.

The post Fost Ministru al Apărării din Moldova: România instalează sisteme moderne de radar antirachetă în Moldova appeared first on Valahia.News.

Această știre confirmă zvonul că România a tras paiul scurt și va asigura pe teriotirul său antrenamentul pentru piloții ucraineni de F-16. Totuși, acesta nu va fi un plan de acțiune imediat, deoarece unele faze vor avea nevoie de mai mult timp de execuție.

Mai întâi va fi creat acest hub regional, iar ulterior, piloții români vor începe antrenamentele. Alte țări își vor trimite piloții la centru numai după antrenamentul românilor, inclusiv Ucraina.

România are câteva avioane de luptă F16, dar țara plănuiește să cumpere mai multe avioane second-hand din Norvegia. De asemenea, România va cumpăra o flotă de F-35 până în 2030, așa cum sa decis în aprilie anul acesta. Un astfel de centru de pregătire a zborului va ajuta piloții români să obțină abilitățile necesare.

În cadrul ședinței CSAT a fost analizată și implicarea României într-un proiect transatlantic nou, și anume crearea în țara noastră a unei facilități de instruire a piloților pentru operarea avioanelor F-16.

Împreună cu alți aliați și cu compania care proiectează acest avion de luptă, va fi creat, în România, un hub regional pentru antrenamentul piloților care vor zbura pe aceste avioane.

Aici vor fi pregătiți piloții români care operează aeronave F-16, urmând ca facilitatea să fie deschisă ulterior și participării piloților din statele aliate și partenere NATO, inclusiv din Ucraina.

Acest hub regional de instruire va acoperi cerințele de pregătire din partea aliaților și a partenerilor regionali, ceea ce va conferi României poziționarea ca lider regional în domeniul instruirii piloților F-16, contribuind astfel la creșterea coeziunii, demonstrarea unității și întărirea posturii de descurajare și apărare euroatlantică

Comunicat de presă după ședința CSAT

Această știre va contribui, fără îndoială, la intensificarea sentimentelor față de ucraineni ale celor care nu se simt confortabil cu prezența ucraineană în România. Țara este ultima din UE în privința sprijinului din partea populației pentru refugiați, dar Guvernul nu are încotro și trebuie să danseze pe melodiile aliate.

Există tensiune între România și Ucraina, dar autoritățile române fac tot posibilul pentru a ascunde subiectele controversate de publicul larg. Dacă publicul larg înțelege cât de mult ajutor oferă România Ucrainei sau câte concesii face, acest lucru ar putea lovi grav Coaliția aflată la putere la București chiar înainte de alegerile generale de anul viitor.

Ucrainenii bogați care sunt prezenți în București, legea minorităților române din Ucraina și problemele cu Canalului Bîstroe sunt cele mai recente cauze ale sentimentelor unei anumite părți a populației, iar sondajele de opinie arată că din ce în ce mai puțini români susțin cauza ucraineană.

The post Piloții de F-16 din Ucraina vor fi antrenați în România appeared first on Valahia.News.

Principalele secvențe ale „Saber Guardian 23”se desfășoară în Centrul Național de Instruire pentru Luptă „Getica” din Cincu (Brașov), în Centrele Secundare de Instruire pentru Luptă din Smârdan (Galați) și Babadag (Tulcea), în Poligonul de tragere sol-aer al Școlii de Instruire pentru Apărare Antiaeriană „General Ion Bungescu” (Capu Midia) și în Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” (Constanța). Totodată, evenimente practice se derulează și în facilitățile de instruire din Slobozia și Bordușani (Ialomița), Vărsătura (Brăila) și Frecăței (Tulcea). Statele participante cu efective și tehnică de luptă la „Saber Guardian 23” sunt Albania, Bulgaria, Franța, Grecia, Italia, Macedonia de Nord, Muntenegru, Polonia, Portugalia, R.Moldova, Statele Unite ale Americii, Țările de Jos și România. În secvența „Hospital Exercise 23” de evacuare medicală (parte a „Saber Guardian 23”), alături de personal medical și de transport aerian din Polonia, România și Statele Unite ale Americii, este implicat și personal din Republica Turcia.

Scenariul „Saber Guardian 23” este fictiv și se bazează pe reacția statelor aliate în situația aplicării principiului apărării colective, potrivit art. 5 al Tratatului Organizației Nord-Atlantice. Așadar, granițele unui teritoriu aliat au fost forțate de acțiuni ofensive ale unor forțe adverse. Obiectivul strategic urmărit de operația de apărare este respingerea forțelor adverse și eliberarea teritoriului aliat. Forțele naționale reușesc ca, prin acțiuni de întârziere a inamicului pe aliamente succesive să oprească ofensiva inamică, până la intrarea în luptă a grupării de forțe multinaționale aliate. Acestea, prin acțiuni ofensive decisive și rapide, eliberează teritoriul aliat. Până la faza operațională a forțării Dunării prin mai multe puncte de trecere și crearea capetelor de pod în vederea declanșării contraofensivei finale, dinamica exercițiului a cuprins și etapele de întârziere și blocare ale forțelor adverse.

În secvența exercițiului „Saber Guardian 23” de la Bordușani, forțele de manevră ale Brigăzii Multinaționale Sud-Est și Batalionului 495 Parașutiști penetrează pozițiile defensive inamice, forțează trecerea cursului Dunării prin mai multe puncte și stabilesc capete de pod în vederea continuării acțiunilor contraofensive și eliberarea teritoriului aliat. Acțiunile grupării aliate de forțe sunt sprijinite de structuri terestre ISR, artilerie, geniu, CBRN, poliție militară, respectiv de structuri navale, flotila fluvială și infanteria marină, și structuri aeriene, cu celule de avioane și elicoptere.

„Saber Guardian 23”, un vârf al pregătirii profesionale, este integrat în complexul de exerciții „DEFENDER 23”, desfășurat de militarii americani din US Army V Corps. „Saber Guardian 23” a cuprins etape de planificare și organizare demarate înaintea celor de execuție operațională, care au loc în prezent.

Exercițiul a fost precedat, în cursul lunii mai, de afluirea efectivelor și echipamentelor pe căile de comunicații rutiere, navale și aeriene din țară, către zonele de antrenament. Vor urma etapele defluirii forțelor, din a doua decadă a lunii iunie. Comandamentul Forțelor Întrunite „General Ioan – Emanoil Florescu” exercită comanda și controlul asupra structurilor participante la „Saber Guardian 23”.

„DEFENDER 23” este planificat de Comandamentul Forțelor Armate ale SUA în Europa (USEUCOM) și condus de Comandamentul Forțelor Terestre ale SUA în Europa și Africa (USAREUR-AF). Exercițiul „Saber Guardian 23” este inclus în programul de exerciții de antrenament comun al USAREUR-AF, pentru creșterea interoperabilității forțelor armate din state aliate și partenere.

The post România se pregătește să își apere teritoriul: exercițiul militar NATO ”Saber Guardian 23” appeared first on Valahia.News.