Traseele munților pitorești ai României au devenit scena unei tragedii săptămâna trecută, când o tânără de 19 ani și-a pierdut viața într-un atac al unui urs în timp ce mergea cu iubitul ei prin munți. Incidentul a stârnit o dezbatere aprinsă la nivel național, divizând opinia publică cu privire la conservarea faunei sălbatice și siguranța oamenilor.

Tânărul cuplu explora traseele Munților Bucegi, renumiți pentru frumusețea lor naturală și fauna sălbatică abundentă. Ceea ce a început ca o zi liniștită de drumeții a devenit rapid catastrofal când au întâlnit un urs. În ciuda eforturilor de a îndepărta animalul, ursul a atacat-o pe tânără, ucigând-o. Iubitul ei a reușit să scape și a cerut în continuare ajutor, dar era prea târziu să o salveze.

Tot acest incident tragic s-a petrecut în timp ce cei doi au sunat la numerele de urgență, iar operatorii au auzit-o pe fata în timp ce era ucisă de animal.

Acest eveniment tragic nu este un incident izolat. Atacurile urșilor din România au crescut în ultimii ani, ceea ce duce la creșterea îngrijorării publice. Munții Carpați, care găzduiesc cea mai mare populație de urși bruni din Europa, au devenit un punct focal pentru aceste întâlniri.

Creșterea atacurilor de urși a stârnit o dezbatere națională, care a împărțit opinia publică cu privire la modul de abordare a problemei. Aceste atacuri au stârnit proteste publice, unii români cerând măsuri mai stricte pentru a controla populația de urși în creștere.

Ministrul Mediului a menționat că, în ultimii 20 de ani, în România, 27 de persoane au fost ucise de urși și 274 de persoane au fost desfigurate.

Pe de altă parte, conservaționiștii avertizează împotriva acțiunilor drastice. Ei susțin că urșii sunt o parte vitală a ecosistemului României și ar trebui protejați. România găzduiește cea mai mare populație de urși bruni din Europa, estimată la aproximativ 6.000 de indivizi. Aceste creaturi maiestuoase joacă un rol vital în ecosistem, controlând populațiile de animale, menținând pădurile sănătoase.

Aceștia subliniază necesitatea unei mai bune educații și pregătire pentru cei care se aventurează în habitatele urșilor, inclusiv prin utilizarea spray-ului pentru urși, a dispozitivelor de producere a zgomotului și a respectării ghidurilor de siguranță recomandate.

The post Atacuri ale urșilor în România: opinia publică divizată appeared first on Valahia.News.

În campaniile de primăvară și toamnă din acest an, Romsilva va planta 26 de milioane de puieți și va regenera peste 12.000 de hectare, cu un buget alocat de peste 60 de milioane de euro.

8.102 hectare vor fi regenerate natural, iar alte 3.985 hectare regenerate artificial prin lucrări de împădurire. De asemenea, în fondul forestier de stat se vor executa lucrări de adăugire curente la plantații de 2.381 de hectare, iar pe alte 726 de hectare se vor efectua lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități. Bugetul din acest an pentru realizarea tuturor lucrărilor de împădurire, adăugări de plantații, refacerea plantațiilor dezastre, întreținerea plantațiilor și a suprafețelor regenerate natural este de circa 296 milioane lei.

Ministerul Mediului

Jurnaliştii internaţionali scriu despre acest subiect: România este o ţară în care tăietorii ilegali de lemne ucid pentru „aurul verde”, iar pădurile seculare româneşti se transformă în cherestea pentru fabricile de mobilă.

Presa internațională s-a concentrat pe problemele defrișărilor din România, mai ales după uciderea unui tânăr pădurar dedicat, în vârstă de 37 de ani, în Maramureș. Moartea sa a transmis autorităților române și lumii întregi un mesaj puternic: opriți tăierea ilegală!

Publicația belgiană MO—Mondiaal Nieuws a dedicat un raport problemei persistente și nerezolvate a tăierilor ilegale din pădurile din România. Jurnaliștii au spus: „Eforturile împotriva încălzirii globale vor fi inutile dacă tăiem pădurile românești”.

Totuși, în ciuda eforturilor anuale ale guvernului, infracțiunile continuă să fie comise în România de către cei care consideră pădurile curtea lor de afaceri. Din păcate, așa cum stau lucrurile în România în acest moment, această investiție în împădurire nu pare altceva decât una care să alimenteze nevoia tăietorilor ilegali de lemn de mai multă cherestea.

The post România alocă 60 de milioane de euro pentru împădurire în 2024 appeared first on Valahia.News.

Aceasta este petiția adresată Robertei Metsola.

Stimată doamnă Roberta Metsola,

Dorim să vă atragem atenția asupra implementării Directivei Consiliului 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice (Directiva Habitate) de către Guvernul României privind una dintre speciile protejate. din anexa II și IV, Ursus arctos.

Specia este pusă în pericol de actele normative adoptate începând cu anul 2021, respectiv, Ordonanța de Urgență a Guvernului 81/2021 și Legea care a aprobat și modificat Ordonanța nr. 197/2022. Ca urmare a propagandei guvernamentale conform căreia urșii bruni sunt foarte periculoși și ucigași cu sânge rece, ministrul mediului, apelor și pădurilor a propus recent un ordin pentru uciderea a 486 de urși bruni.

Planul național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România, aprobat de Ministrul Mediului nr. 625/2018, nu a fost niciodată pus în aplicare, după cum a recunoscut ministrul în fața Curții de Justiție, așa cum se detaliază în raportul anexat.

Urșii bruni sunt sacrificați în România din cauza lipsei măsurilor de conservare și pentru a satisface nevoia vânătorului de trofee. Afacerea Arthur din aprilie 2021 este un exemplu perfect al petrecerilor ilegale de vânătoare organizate în România.

Legislația menționată permite uciderea urșilor bruni de către o echipă formată dintr-un reprezentant al fondului de vânătoare și un jandarm, un reprezentant al primăriei și un medic veterinar, care nu au expertiză anterioară, nu dețin echipamente sau substanțe de uz veterinar. și nu sunt instruiți să intervină în astfel de situații în care este necesară capturarea, tranchilizarea sau eventual eutanasia unor urși. Au voie să omoare dacă ursul pare a fi periculos, atât în interiorul localităților, cât și în mediul lor natural, indiferent de vârsta ursului. Această practică are loc în siturile Natura 2000 și încalcă Directiva Habitate.

Ordinul care permite 486 de urși care nu sunt nici periculoși și nici nu creează niciun prejudiciu nimănui se bazează doar pe un studiu preliminar, așa cum se precizează pe prima pagină.

Studiul incriminează doar urșii și îi clasifică drept periculoși fără a analiza măsurile de prevenire și conservare. În același timp, acestui studiu îi lipsește complet o evaluare a impactului uciderii celor 486 de urși; lipsește o evaluare științifică a populației de urși. De asemenea, lipsește o analiză a cauzelor care duc la conflictele om-urs pentru a determina cele mai potrivite metode de prevenire.

Ca urmare, activitățile de vânătoare, care sunt ilegale conform legislației UE în vigoare, duc la conflicte om-urs, care sunt provocate de intervenția vânătorilor în habitatele naturale ale urșilor. Prin urmare, în loc să omoare urși, autoritățile române ar trebui să abordeze cauzele fundamentale ale unor astfel de întâlniri, și anume vânătoarea ilegală în zonele protejate.

Exploatarea forestieră distruge habitatul urșilor fără a fi înlocuit. Drept urmare, ei caută adăpost și hrană și sunt împinși spre așezările umane.

Vă rugăm să abordați această problemă în cadrul comisiei pentru petiții și, prin aceasta, să ajutați la protejarea habitatelor naturale pentru urși din România. Ne bazăm sincer pe înțelegerea deputaților din Parlamentul European și pe voința acestora de a aborda la nivelul UE problema gravă a vânătorii, precum și problema la fel de serioasă a autorităților naționale care contravin în mod voluntar și cu bună știință obligațiilor UE pentru conservarea naturii. .

Cele mai bune,

Gabriel Păun, Președinte

Contextul petiției pentru oprirea uciderii urșilor bruni în România

Populația de urși din România este mai mică decât estimările oficiale. NGO-urile au efectuat cercetări ample și au urmărit familiile de urși și au concluzionat că populația de urși este mai mică decât cifrele oficiale cu cel puțin 25%.

Timp de doi ani la rând, voluntarii de la Conservation Carpathia Foundation au colectat 1.700 de mostre de ADN de la urși și le-au trimis la un laborator din Ljubljana, Slovenia. Rezultatele au contrazis clar cifrele oficiale.

Avem o densitate de 17-18 urși la suta de kilometri pătrați. Datele oficiale arată în jur de 21 de urși la suta de kilometri pătrați. Aceste date oficiale sunt subiective și nu ar trebui folosite în managementul acestei specii în România.

Ruben Iosif, biolog, Fundația Conservation Carpathia

Cert este că autoritățile române par să fi folosit greșit datele. Mai exact, culegerea acestor date este problema. Ministerul Mediului și Pădurilor din România folosește observațiile pădurarilor pentru a număra populația de urși. Cât de precise pot fi?

Mai mult decât atât, un studiu recent publicat de același Minister arată că populația de urși este aproape de 8.000. Însuși ministrul care a semnat ordinul de ucidere a urșilor în România a cerut, în trecut, uciderea a 5.000 de urși și a estimat, personal, în 2015, că populația de urși în România este de cel puțin 10.000. Aceste numere false fără îndoială i-au făcut pe jurnaliștii Euronews să-l numească pe ministru „o veste proastă pentru populația de urs brun din România”.

Interesant este că același ministru, al cărui nume preferăm să nu-l amintim și care tocmai a fost înlăturat din minister după ce UDMR a intrat în opoziție, a semnat ordinul chiar în ultima sa zi la birou. Cât de cinic este? Ce interese pot fi găsite în spatele acestui tip de ordine?

Despre Agent Green

Agent Green este ONG-ul care a venit, împreună cu Charlie Ottley, cu ideea genială de a implica companiile în ceea ce ei au numit „campania pentru drepturile urșilor”. Ei au făcut apel la companiile care folosesc urși în logo-uri, nume sau comunicare și le-au cerut să contribuie la protejarea acestei specii.

Celebrul regizor britanic Charlie Ottley a fost încântat să fie personajul principal în videoclipurile filmate pentru campania Bear Rights.

The post Petiție adresată Parlamentului European pentru a opri uciderea urșilor bruni în România appeared first on Valahia.News.

În 2011 a fost interzisă vânătoarea de cocoși de munte. Specia a fost considerată pe cale de dispariție după ani de vânătoare, iar interdicția de a vâna aceste păsări spectaculoase a permis populației să crească din nou. Dar ministrul Mediului a considerat că a crescut prea mult ca număr și a semnat ordinul care permitea din nou vânătoarea.

ONG-urile nu au fost însă de acord și s-au adresat instanței române. Decizia a venit foarte repede: ordinul dat de ministru a fost suspendat; astfel, specia este acum protejată, iar vânătoarea este interzisă.

Totuși, nu este o hotărâre definitivă a instanței, dar este un pas mare pentru a opri ceea ce ar fi fost o vânătoare. Ordinul menționa că 239 de cocoși de pădure pot fi vânați. Destul de interesant, județul în care locuiește ministrul, Harghita, a primit cea mai importantă cotă din țară.

Tanczos Barna este renumit pentru susținerea vânătorii de urși. În opinia sa, populația de urși din România a crescut prea mult, dar din nou, ecologistii contrazic cifrele oficiale.

Românilor au început să le pese de mediu. După ce ani de zile de tăierile ilegale și vânătoarea au distrus flora și fauna din țară, oamenii au început să lupte împotriva celor care au încălcat legea. Aplicații pentru smartphone au fost concepute pentru a ajuta românii să raporteze orice activitate ilegală pe care o observă, cum ar fi camioanele care transportă bușteni, iar poliția este sesizată și ia măsurile corespunzătoare acolo unde verificarea arată că s-a încălcat legea.

Iată de ce decizii, precum cele luate recent de ministrul Mediului, nu sunt bine primite de localnici. România a început să înțeleagă că moștenirea sa, pădurile seculare și diversitatea florei și faunei, sunt menite să fie protejate pentru generațiile viitoare, iar turiștii români și străini să se bucure în continuare de natură în țară.

Oameni precum Charlie Ottley, producătorul britanic care acum locuiește în România, au ajutat enorm. Charlie a produs o serie de documentare despre România. Wild Carpathia, cu Regele Charles al III-lea, care deține proprietăți în Transilvania, Flavours of Romania, unde prezintă fiecare regiune din țară, și Wild Danubea, un documentar dedicat acestei zone de excepție. Poate că, măcar din când în când, românii trebuie să învețe că este nevoie de experiența ecologiștilor occidentali când vine vorba de protejarea mediului.

The post Justiția suspendă ordinul Ministrului Mediului de reluare a vânătorii cocoșilor de munte appeared first on Valahia.News.

Doi ani la rând, voluntarii din cadrul Fundației Conservation Carpathia au colectat 1700 probe de ADN de la urșii din Munții Făgăraș și le-au trimis la un laborator din Ljubljana, Slovenia. Rezultatele contrazic cifrele oficiale.

Noi am obținut o densitate de 17-18 urși per suta de kilomettri pătrați. Raportările oficiale arată undeva la 21 de urși pe o sută de kilomettri pătrați. Aceste date raportate oficial sunt subiective și nu ar trebui să stea la baza managementului acestei specii în România.

Ruben Iosif, biolog, Fundația Conservation Carpathia

Autoritățile române par să fi utilizat datele în mod eronat. Mai precis, problema este la colectarea lor. Ministerul de resort utilizează observațiile pădurarilor pentru a estima populația de urși. Cât de precise pot fi aceste estimări?

Sigur că un urs circulă și e 2,3, 5 fonduri cinegetice. E posibil să fie numărat de mai multe ori.

Mihai Zota, director al Fundației Conservation Carpathia

România este țara unde estimările oficiale indică un număr de peste 6.000 de urși. Acest număr a permis Ministerului Mediului să autorizeze pe rând împușcarea urșilor. Dar dacă, conform studiului fundației, numărul real este sub 5.000 de exemplare în România?

Ministerul Mediului este un aprig susținător al împușcării urșilor, pe motiv că sunt prea mulți. În România, ministerul de resort a promovat această idee în discursurile publice și ori de câte ori a avut ocazia în comunicatele de presă.

Chiar și așa, există o puternică opoziție din partea iubitorilor faunei din România. Agent Green, o organizație de protecție a mediului, susținea anul acesta, în primăvară, că un prinț austriac a împușcat cel mai mare exemplar de mascul văzut vreodată în UE. Mai târziu s-a dovedit că prințul era din Liechtenstein, dar acuzațiile de braconaj au rămas. Românii au atacat cu comentarii și review-uri negative înregistrarea castelului Riegersburg pe Google încât Google a fost nevoit să oprească posibilitatea de a acorda review-uri obiectivului turistic și să șteargă toate comentariile negative.

Concluzia este simplă: dacă populația de urși este mai mică decât ceea ce se estima, atunci Ministerul Mediului ar trebui să ia toate măsurile care se impun în mod corespunzător. Poate va ajunge chiar să își reconsidere poziția pentru a opri uciderea nejustificată a acestor exemplare.

În orice caz, mulțumită Conservation Carpathia, urșii vor fi numărați așa cum trebuie de acum înainte ș, cine știe, poate chiar îi va salva acest lucru de la a fi vânați și braconați

The post Numărul urșilor în România ar putea fi cu 25% mai mic decât cifrele oficiale appeared first on Valahia.News.