Schitul românesc Prodromu de pe Muntele Athos primește un sistem avansat de energie verde. Acest lucru a fost posibil datorită cooperării dintre PRIME Batteries, liderul românesc în sistemele de stocare a energiei, și Simtel.

Conceput pentru a permite extinderea capacității de stocare a bateriilor în etapele viitoare, acest microsistem energetic va fi extins în a doua fază prin instalarea a 120 kWp de panouri fotovoltaice, operațiune pe care Simtel o va realiza în luna octombrie a acestui an. Sistemul integrează trei generatoare diesel existente, care pot funcționa alternativ sau simultan, oferind astfel flexibilitate și asigurând continuitatea alimentării cu energie atunci când este necesar.

Sistemul de energie regenerabilă dezvoltat și implementat de PRIME și Simtel contribuie semnificativ la independența energetică a comunității monahale de la Prodromu, prin eliminarea aproape a necesității folosirii generatoarelor diesel. De asemenea, odată cu finalizarea celei de-a doua etape, sistemul energetic va avea o capacitate totală de 220 kWp în panouri fotovoltaice. Va produce aproximativ 308 MWh de energie solară anual, generând economii de aproximativ 60.000 EUR pe an și reducând emisiile de dioxid de carbon cu aproximativ 206 tone anual.

PRIME Batteries Technology este unul dintre cei mai importanți producători de soluții de stocare a energiei din Uniunea Europeană. Este singura companie românească care produce baterii Li-ion și sisteme de stocare a energiei, dovedind o prezență notabilă în diverse sectoare precum industrial, auto, maritim și BESS la scară largă. PRIME Batteries Technology își extinde capacitatea de producție la 2,3 GWh până la sfârșitul anului 2024, consolidându-și poziția de jucător cheie în lanțul valoric al bateriilor din Europa.

Simtel este un grup de tehnologie, inginerie și inovare cu origini românești, prezență internațională și viziune globală. Grupul oferă companiilor și organizațiilor soluții complete și ecosisteme integrate, de la consultanță, autorizare, proiectare, inginerie și construcție până la întreținere, operare, măsurare, control și alimentare cu energie.

The post Schit românesc de pe Muntele Athos primește energie verde de la panouri solare appeared first on Valahia.News.

Traseele munților pitorești ai României au devenit scena unei tragedii săptămâna trecută, când o tânără de 19 ani și-a pierdut viața într-un atac al unui urs în timp ce mergea cu iubitul ei prin munți. Incidentul a stârnit o dezbatere aprinsă la nivel național, divizând opinia publică cu privire la conservarea faunei sălbatice și siguranța oamenilor.

Tânărul cuplu explora traseele Munților Bucegi, renumiți pentru frumusețea lor naturală și fauna sălbatică abundentă. Ceea ce a început ca o zi liniștită de drumeții a devenit rapid catastrofal când au întâlnit un urs. În ciuda eforturilor de a îndepărta animalul, ursul a atacat-o pe tânără, ucigând-o. Iubitul ei a reușit să scape și a cerut în continuare ajutor, dar era prea târziu să o salveze.

Tot acest incident tragic s-a petrecut în timp ce cei doi au sunat la numerele de urgență, iar operatorii au auzit-o pe fata în timp ce era ucisă de animal.

Acest eveniment tragic nu este un incident izolat. Atacurile urșilor din România au crescut în ultimii ani, ceea ce duce la creșterea îngrijorării publice. Munții Carpați, care găzduiesc cea mai mare populație de urși bruni din Europa, au devenit un punct focal pentru aceste întâlniri.

Creșterea atacurilor de urși a stârnit o dezbatere națională, care a împărțit opinia publică cu privire la modul de abordare a problemei. Aceste atacuri au stârnit proteste publice, unii români cerând măsuri mai stricte pentru a controla populația de urși în creștere.

Ministrul Mediului a menționat că, în ultimii 20 de ani, în România, 27 de persoane au fost ucise de urși și 274 de persoane au fost desfigurate.

Pe de altă parte, conservaționiștii avertizează împotriva acțiunilor drastice. Ei susțin că urșii sunt o parte vitală a ecosistemului României și ar trebui protejați. România găzduiește cea mai mare populație de urși bruni din Europa, estimată la aproximativ 6.000 de indivizi. Aceste creaturi maiestuoase joacă un rol vital în ecosistem, controlând populațiile de animale, menținând pădurile sănătoase.

Aceștia subliniază necesitatea unei mai bune educații și pregătire pentru cei care se aventurează în habitatele urșilor, inclusiv prin utilizarea spray-ului pentru urși, a dispozitivelor de producere a zgomotului și a respectării ghidurilor de siguranță recomandate.

The post Atacuri ale urșilor în România: opinia publică divizată appeared first on Valahia.News.

În campaniile de primăvară și toamnă din acest an, Romsilva va planta 26 de milioane de puieți și va regenera peste 12.000 de hectare, cu un buget alocat de peste 60 de milioane de euro.

8.102 hectare vor fi regenerate natural, iar alte 3.985 hectare regenerate artificial prin lucrări de împădurire. De asemenea, în fondul forestier de stat se vor executa lucrări de adăugire curente la plantații de 2.381 de hectare, iar pe alte 726 de hectare se vor efectua lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități. Bugetul din acest an pentru realizarea tuturor lucrărilor de împădurire, adăugări de plantații, refacerea plantațiilor dezastre, întreținerea plantațiilor și a suprafețelor regenerate natural este de circa 296 milioane lei.

Ministerul Mediului

Jurnaliştii internaţionali scriu despre acest subiect: România este o ţară în care tăietorii ilegali de lemne ucid pentru „aurul verde”, iar pădurile seculare româneşti se transformă în cherestea pentru fabricile de mobilă.

Presa internațională s-a concentrat pe problemele defrișărilor din România, mai ales după uciderea unui tânăr pădurar dedicat, în vârstă de 37 de ani, în Maramureș. Moartea sa a transmis autorităților române și lumii întregi un mesaj puternic: opriți tăierea ilegală!

Publicația belgiană MO—Mondiaal Nieuws a dedicat un raport problemei persistente și nerezolvate a tăierilor ilegale din pădurile din România. Jurnaliștii au spus: „Eforturile împotriva încălzirii globale vor fi inutile dacă tăiem pădurile românești”.

Totuși, în ciuda eforturilor anuale ale guvernului, infracțiunile continuă să fie comise în România de către cei care consideră pădurile curtea lor de afaceri. Din păcate, așa cum stau lucrurile în România în acest moment, această investiție în împădurire nu pare altceva decât una care să alimenteze nevoia tăietorilor ilegali de lemn de mai multă cherestea.

The post România alocă 60 de milioane de euro pentru împădurire în 2024 appeared first on Valahia.News.

România este cea mai mare piață din regiune în ceea ce privește numărul de companii implicate în energia verde, precum și cifrele de afaceri bifate de acestea și va rămâne așa pe termen mediu, potrivit datelor centralizate dintr-un studiu realizat de platforma SeeNext. Astfel, potrivit sursei menționate, 2.567 de companii erau active în domeniul energiei regenerabile pe piețele de energie verde din România, Grecia, Bulgaria, Slovenia și Croația în 2021. România, Grecia și Bulgaria ocupă podiumul; în prezent sunt vedetele regiunii în ceea ce privește interesul investitorilor pentru energia verde.

Această analiză cuprinzătoare se bazează pe date de la 633 de companii românești pentru a oferi informații despre performanța și tendințele industriei.

Principalele constatări ale raportului includ:

• Veniturile din energie regenerabilă ale României au crescut cu aproape 70% în 2022, ajungând la 9,6 miliarde EUR, iar rezultatul final s-a dublat.
• În ciuda creșterii costurilor materiale din cauza întreruperilor lanțului de aprovizionare, marja de profit netă a sectorului pentru 2022 a fost de 20,9%.
• Sectorul energiei regenerabile din România a atras investiții străine din 39 de țări diferite.
• Stocarea energiei devine o soluție din ce în ce mai atrăgătoare pentru a aborda intermitența și a crește flexibilitatea rețelei, cu câteva sute de MWh de capacitate estimată a fi instalată până în 2025.

Energiile regenerabile ar putea fi următoarea lovitură în sectorul energetic românesc, un sector cu ajutorul căruia România este deja cea mai independentă țară din Europa.

The post România este creditată cu cel mai bun potențial de creștere pe termen mediu în resurse regenerabile appeared first on Valahia.News.

În 2022, sectorul energiei regenerabile din România a înregistrat o marjă netă de profit de 21%, după ce profitul său s-a dublat cu peste 2 miliarde de euro, potrivit raportului intitulat Industria energiei regenerabile în România: catalizarea creșterii. Raportul a analizat performanța a 633 de companii active în sectorul energiei regenerabile din țară.

Puteți descărca raportul întreg aici.

Cu eforturile legislative care se conturează pentru a spori predictibilitatea și noi oportunități de finanțare la orizont, industria din surse regenerabile din România este gata să crească în continuare, au comentat autorii raportului.

Performanța puternică în 2022 a fost stimulată de companiile din segmentul de operare, întreținere și management al activelor, ale căror venituri totale au crescut cu 69%, până la 8,5 miliarde de euro, sau 89% din totalul industriei.

Companiile de construcții, inginerie și dezvoltare de proiecte și-au crescut veniturile cu 57%, până la 895,4 milioane de euro.

În ciuda faptului că a constituit doar 1,7% din veniturile totale ale industriei, segmentul de producție a cunoscut cea mai puternică creștere, extinzându-se de peste trei ori, la 161,6 milioane de euro.

Raportul a subliniat importanța hidroenergiei în segmentul de operare, întreținere și management al activelor, reprezentând mai mult de jumătate din venituri. Solar și eolian a fost sub-segmentul pe locul doi în rândul companiilor de operare, întreținere și gestionare a activelor, generând 3,9 miliarde de euro, sau 46% din veniturile lor în 2022.

Pe segmentul de construcții, inginerie și dezvoltare de proiecte, energia solară și eoliană au ocupat primul loc pe lista surselor regenerabile, reducând o cotă de 92% din veniturile segmentului în 2022.

Italia și-a consolidat prezența ca cel mai mare investitor străin în sectorul energiei regenerabile din România, controlând 43 de companii, urmată de Cipru și Republica Cehă. Acţionarii locali controlau 62% dintre companiile din sectorul energiei regenerabile din ţară.

Propulsat de impulsul legislativ al UE către energia verde și o schemă de stimulare a certificatelor verzi, sectorul energiei regenerabile din România a cunoscut o creștere bruscă a activității în perioada 2010-2014, 39% dintre companiile analizate în raport fiind înființate în această perioadă. După o scădere a activității ca urmare a închiderii schemei de certificate verzi în 2016, mai mulți jucători au apărut din nou în perioadele 2017-2018 și 2021-2022, semnalând creșterea încrederii în tranziția verde. Cu toate acestea, numărul total de angajați din sector a scăzut cu 0,7% anual în 2021, înainte de a scădea cu 8,5% față de anul respectiv, la 14.511 în 2022.

The post Industria energiei regenerabile din România crește cu 69% în 2022 appeared first on Valahia.News.

Aceasta este petiția adresată Robertei Metsola.

Stimată doamnă Roberta Metsola,

Dorim să vă atragem atenția asupra implementării Directivei Consiliului 92/43/CEE din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a faunei și florei sălbatice (Directiva Habitate) de către Guvernul României privind una dintre speciile protejate. din anexa II și IV, Ursus arctos.

Specia este pusă în pericol de actele normative adoptate începând cu anul 2021, respectiv, Ordonanța de Urgență a Guvernului 81/2021 și Legea care a aprobat și modificat Ordonanța nr. 197/2022. Ca urmare a propagandei guvernamentale conform căreia urșii bruni sunt foarte periculoși și ucigași cu sânge rece, ministrul mediului, apelor și pădurilor a propus recent un ordin pentru uciderea a 486 de urși bruni.

Planul național de acțiune pentru conservarea populației de urs brun din România, aprobat de Ministrul Mediului nr. 625/2018, nu a fost niciodată pus în aplicare, după cum a recunoscut ministrul în fața Curții de Justiție, așa cum se detaliază în raportul anexat.

Urșii bruni sunt sacrificați în România din cauza lipsei măsurilor de conservare și pentru a satisface nevoia vânătorului de trofee. Afacerea Arthur din aprilie 2021 este un exemplu perfect al petrecerilor ilegale de vânătoare organizate în România.

Legislația menționată permite uciderea urșilor bruni de către o echipă formată dintr-un reprezentant al fondului de vânătoare și un jandarm, un reprezentant al primăriei și un medic veterinar, care nu au expertiză anterioară, nu dețin echipamente sau substanțe de uz veterinar. și nu sunt instruiți să intervină în astfel de situații în care este necesară capturarea, tranchilizarea sau eventual eutanasia unor urși. Au voie să omoare dacă ursul pare a fi periculos, atât în interiorul localităților, cât și în mediul lor natural, indiferent de vârsta ursului. Această practică are loc în siturile Natura 2000 și încalcă Directiva Habitate.

Ordinul care permite 486 de urși care nu sunt nici periculoși și nici nu creează niciun prejudiciu nimănui se bazează doar pe un studiu preliminar, așa cum se precizează pe prima pagină.

Studiul incriminează doar urșii și îi clasifică drept periculoși fără a analiza măsurile de prevenire și conservare. În același timp, acestui studiu îi lipsește complet o evaluare a impactului uciderii celor 486 de urși; lipsește o evaluare științifică a populației de urși. De asemenea, lipsește o analiză a cauzelor care duc la conflictele om-urs pentru a determina cele mai potrivite metode de prevenire.

Ca urmare, activitățile de vânătoare, care sunt ilegale conform legislației UE în vigoare, duc la conflicte om-urs, care sunt provocate de intervenția vânătorilor în habitatele naturale ale urșilor. Prin urmare, în loc să omoare urși, autoritățile române ar trebui să abordeze cauzele fundamentale ale unor astfel de întâlniri, și anume vânătoarea ilegală în zonele protejate.

Exploatarea forestieră distruge habitatul urșilor fără a fi înlocuit. Drept urmare, ei caută adăpost și hrană și sunt împinși spre așezările umane.

Vă rugăm să abordați această problemă în cadrul comisiei pentru petiții și, prin aceasta, să ajutați la protejarea habitatelor naturale pentru urși din România. Ne bazăm sincer pe înțelegerea deputaților din Parlamentul European și pe voința acestora de a aborda la nivelul UE problema gravă a vânătorii, precum și problema la fel de serioasă a autorităților naționale care contravin în mod voluntar și cu bună știință obligațiilor UE pentru conservarea naturii. .

Cele mai bune,

Gabriel Păun, Președinte

Contextul petiției pentru oprirea uciderii urșilor bruni în România

Populația de urși din România este mai mică decât estimările oficiale. NGO-urile au efectuat cercetări ample și au urmărit familiile de urși și au concluzionat că populația de urși este mai mică decât cifrele oficiale cu cel puțin 25%.

Timp de doi ani la rând, voluntarii de la Conservation Carpathia Foundation au colectat 1.700 de mostre de ADN de la urși și le-au trimis la un laborator din Ljubljana, Slovenia. Rezultatele au contrazis clar cifrele oficiale.

Avem o densitate de 17-18 urși la suta de kilometri pătrați. Datele oficiale arată în jur de 21 de urși la suta de kilometri pătrați. Aceste date oficiale sunt subiective și nu ar trebui folosite în managementul acestei specii în România.

Ruben Iosif, biolog, Fundația Conservation Carpathia

Cert este că autoritățile române par să fi folosit greșit datele. Mai exact, culegerea acestor date este problema. Ministerul Mediului și Pădurilor din România folosește observațiile pădurarilor pentru a număra populația de urși. Cât de precise pot fi?

Mai mult decât atât, un studiu recent publicat de același Minister arată că populația de urși este aproape de 8.000. Însuși ministrul care a semnat ordinul de ucidere a urșilor în România a cerut, în trecut, uciderea a 5.000 de urși și a estimat, personal, în 2015, că populația de urși în România este de cel puțin 10.000. Aceste numere false fără îndoială i-au făcut pe jurnaliștii Euronews să-l numească pe ministru „o veste proastă pentru populația de urs brun din România”.

Interesant este că același ministru, al cărui nume preferăm să nu-l amintim și care tocmai a fost înlăturat din minister după ce UDMR a intrat în opoziție, a semnat ordinul chiar în ultima sa zi la birou. Cât de cinic este? Ce interese pot fi găsite în spatele acestui tip de ordine?

Despre Agent Green

Agent Green este ONG-ul care a venit, împreună cu Charlie Ottley, cu ideea genială de a implica companiile în ceea ce ei au numit „campania pentru drepturile urșilor”. Ei au făcut apel la companiile care folosesc urși în logo-uri, nume sau comunicare și le-au cerut să contribuie la protejarea acestei specii.

Celebrul regizor britanic Charlie Ottley a fost încântat să fie personajul principal în videoclipurile filmate pentru campania Bear Rights.

The post Petiție adresată Parlamentului European pentru a opri uciderea urșilor bruni în România appeared first on Valahia.News.

În 2011 a fost interzisă vânătoarea de cocoși de munte. Specia a fost considerată pe cale de dispariție după ani de vânătoare, iar interdicția de a vâna aceste păsări spectaculoase a permis populației să crească din nou. Dar ministrul Mediului a considerat că a crescut prea mult ca număr și a semnat ordinul care permitea din nou vânătoarea.

ONG-urile nu au fost însă de acord și s-au adresat instanței române. Decizia a venit foarte repede: ordinul dat de ministru a fost suspendat; astfel, specia este acum protejată, iar vânătoarea este interzisă.

Totuși, nu este o hotărâre definitivă a instanței, dar este un pas mare pentru a opri ceea ce ar fi fost o vânătoare. Ordinul menționa că 239 de cocoși de pădure pot fi vânați. Destul de interesant, județul în care locuiește ministrul, Harghita, a primit cea mai importantă cotă din țară.

Tanczos Barna este renumit pentru susținerea vânătorii de urși. În opinia sa, populația de urși din România a crescut prea mult, dar din nou, ecologistii contrazic cifrele oficiale.

Românilor au început să le pese de mediu. După ce ani de zile de tăierile ilegale și vânătoarea au distrus flora și fauna din țară, oamenii au început să lupte împotriva celor care au încălcat legea. Aplicații pentru smartphone au fost concepute pentru a ajuta românii să raporteze orice activitate ilegală pe care o observă, cum ar fi camioanele care transportă bușteni, iar poliția este sesizată și ia măsurile corespunzătoare acolo unde verificarea arată că s-a încălcat legea.

Iată de ce decizii, precum cele luate recent de ministrul Mediului, nu sunt bine primite de localnici. România a început să înțeleagă că moștenirea sa, pădurile seculare și diversitatea florei și faunei, sunt menite să fie protejate pentru generațiile viitoare, iar turiștii români și străini să se bucure în continuare de natură în țară.

Oameni precum Charlie Ottley, producătorul britanic care acum locuiește în România, au ajutat enorm. Charlie a produs o serie de documentare despre România. Wild Carpathia, cu Regele Charles al III-lea, care deține proprietăți în Transilvania, Flavours of Romania, unde prezintă fiecare regiune din țară, și Wild Danubea, un documentar dedicat acestei zone de excepție. Poate că, măcar din când în când, românii trebuie să învețe că este nevoie de experiența ecologiștilor occidentali când vine vorba de protejarea mediului.

The post Justiția suspendă ordinul Ministrului Mediului de reluare a vânătorii cocoșilor de munte appeared first on Valahia.News.

Bucureștiul este cel mai poluat oraș din Uniunea Europeană, iar această problemă vine din diverse surse. Totuși, cele mai semnificative sunt traficul intens, depozitarea neautorizată a deșeurilor și eliminarea ilegală a deșeurilor care otrăvește aerul și îl fac un pericol pentru sănătate pentru toți locuitorii orașului.

Care sunt cauzele poluării în București?

De cele mai multe ori, autoritățile par în imposibilitatea de a identifica sursa de poluare și pretind că iau măsuri în acest sens. După cum am menționat într-o postare anterioară, o situație similară s-a înregistrat în 2020 când nivelul de poluare în București a atins cote alarmante. Autoritățile au promis că vor remedia această situație la acel moment.

Una dintre măsurile menite să rezolve problema a fost impunerea vinietei oxigen și interzicerea mașinilor Euro 2. Măsura nu a fost luată, iar primarul orașului, care a inițiat-o, a fost schimbată după alegerile locale. Aerul irespirabil din București persistă în 2022, așa cum putem vedea pe o aplicație dedicată.

Din 2020, de când TomTom, aplicația care monitorizează și indexează nivelurile de ambuteiaj, a clasat Bucureștiul pe primul loc între orașele UE după nivelul de aglomerație înregistrat și pe locul 14 în lume, nimic nu pare să se fi schimbat. Aerul din București este un factor de risc semnificativ pentru sănătatea populației, degradând condițiile de viață.

Curios este că alte orașe conglomerate din România nu se confruntă cu această problemă. Orașe românești precum Timișoara și Cluj-Napoca, ambele situate în Transilvania, vestul României, se află în Top 20 cele mai sănătoase orașe de trăit din lume, având cel mai curat aer.

Se poate rezolva poluarea din București?

Schimbarea începe cu toți cei care locuiesc într-un oraș conglomerat precum Bucureștiul. Câteva soluții pentru îmbunătățirea condiției aerului ar fi:

1. Utilizarea transportului public. Bucureștiul beneficiază de autobuze hibride pentru transportul în comun. Un mod ecologic care protejează mediul pentru a călători într-un oraș aglomerat.
2. Compostarea reziduurilor vegetale. În loc să ardeți reziduurile vegetale, este posibil să optați pentru compostarea acestora pentru a reduce poluarea.
3. Reducerea numărului de călătorii cu mașina. Dacă nu este necesar, oamenii ar trebui să opteze pentru mersul pe jos la cumpărături, de exemplu, în loc să-și folosească mașina personală.

În cazul în care atât cetățenii, cât și autoritățile rămân indiferenți la poluarea în creștere din București, aceștia vor trebui să se confrunte, în scurt timp, cu o problemă mult mai gravă decât criza actuală.

The post Aer irespirabil în București (din nou) appeared first on Valahia.News.

Acest lucru pare să fie ca și cum Comisia Europeană renunță la energia verde sub presiunea celor mai bogate state europene.

Planul Europei declanșează reacții din partea militanților pentru schimbările climatice

Intenția de a plasa aceste surse de energie pe lista verde a UE ar putea deschide ușa pentru o mulțime de noi proiecte nucleare și de gaze. Totuși, planul Comisiei i-a înfuriat pe ecologiști și ar putea fi oprit în Parlamentul European, unde parlamentarii sunt împărțiți în această privință.

Renunță UE la planul său de a trece la energia verde?

După mai bine de un an de discuții, comisarul UE pentru Servicii Financiare a prezentat ideea jurnaliștilor, respingând îngrijorările că UE renunță la tranziția la energia „verde”, dar menționând conceptul drept „imperfect”.

Cred că am găsit un echilibru între opinii fundamental diferite. Scopul este un viitor cu emisii scăzute de carbon alimentat de energie regenerabilă. Încă nu putem face asta.

Mairead McGuinness

Doar patru țări, Spania, Austria, Danemarca și Luxemburg și-au exprimat public obiecția față de includerea atât a gazelor naturale, cât și a energiei nucleare pe lista „verde”, dar este puțin probabil ca acest lucru să influențeze rezultatul, deoarece majoritatea statelor membre, inclusiv Germania și Franța, au susținut cel puțin una dintre cele două surse de energie care urmează să fie menționate pe listă.

The post UE pune centralele nucleare și de gaze pe lista de investiții „durabile”. appeared first on Valahia.News.

Doi ani la rând, voluntarii din cadrul Fundației Conservation Carpathia au colectat 1700 probe de ADN de la urșii din Munții Făgăraș și le-au trimis la un laborator din Ljubljana, Slovenia. Rezultatele contrazic cifrele oficiale.

Noi am obținut o densitate de 17-18 urși per suta de kilomettri pătrați. Raportările oficiale arată undeva la 21 de urși pe o sută de kilomettri pătrați. Aceste date raportate oficial sunt subiective și nu ar trebui să stea la baza managementului acestei specii în România.

Ruben Iosif, biolog, Fundația Conservation Carpathia

Autoritățile române par să fi utilizat datele în mod eronat. Mai precis, problema este la colectarea lor. Ministerul de resort utilizează observațiile pădurarilor pentru a estima populația de urși. Cât de precise pot fi aceste estimări?

Sigur că un urs circulă și e 2,3, 5 fonduri cinegetice. E posibil să fie numărat de mai multe ori.

Mihai Zota, director al Fundației Conservation Carpathia

România este țara unde estimările oficiale indică un număr de peste 6.000 de urși. Acest număr a permis Ministerului Mediului să autorizeze pe rând împușcarea urșilor. Dar dacă, conform studiului fundației, numărul real este sub 5.000 de exemplare în România?

Ministerul Mediului este un aprig susținător al împușcării urșilor, pe motiv că sunt prea mulți. În România, ministerul de resort a promovat această idee în discursurile publice și ori de câte ori a avut ocazia în comunicatele de presă.

Chiar și așa, există o puternică opoziție din partea iubitorilor faunei din România. Agent Green, o organizație de protecție a mediului, susținea anul acesta, în primăvară, că un prinț austriac a împușcat cel mai mare exemplar de mascul văzut vreodată în UE. Mai târziu s-a dovedit că prințul era din Liechtenstein, dar acuzațiile de braconaj au rămas. Românii au atacat cu comentarii și review-uri negative înregistrarea castelului Riegersburg pe Google încât Google a fost nevoit să oprească posibilitatea de a acorda review-uri obiectivului turistic și să șteargă toate comentariile negative.

Concluzia este simplă: dacă populația de urși este mai mică decât ceea ce se estima, atunci Ministerul Mediului ar trebui să ia toate măsurile care se impun în mod corespunzător. Poate va ajunge chiar să își reconsidere poziția pentru a opri uciderea nejustificată a acestor exemplare.

În orice caz, mulțumită Conservation Carpathia, urșii vor fi numărați așa cum trebuie de acum înainte ș, cine știe, poate chiar îi va salva acest lucru de la a fi vânați și braconați

The post Numărul urșilor în România ar putea fi cu 25% mai mic decât cifrele oficiale appeared first on Valahia.News.