„Statele Polițienești”, o expoziție multimedia bazată pe cercetările extinse ale BIRN privind monitorizarea sub acoperire a jurnaliştilor din 15 țări din Europa Centrală și de Sud-Est, a fost deschisă miercuri la Muzeul de Istorie al Bosniei și Herțegovinei din Saraievo.

Organizată de BIRN, expoziția urmărește să ofere o perspectivă mai profundă asupra supravegherii jurnaliștilor din perioada comunismului autoritar până în prezent.

Expoziţia include mărturii video ale jurnaliştilor care au fost ţinta supravegherii în Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Cehia, Grecia, Ungaria, Kosovo, Moldova, Macedonia de Nord, Polonia, România, Serbia, Slovacia şi Slovenia.

Trei jurnalişti din România au fost incluşi în expoziţie

Alexandru Costache, G4Media

Ancheta a stabilit că în supraveghere au fost implicate 11 persoane, și că erau paparazzi, sau se prezentau ca atare… ei au fost jurnalişti, spuneau ei, jurnalişti la Gândul [ziarul online]. O acoperire bună pentru ei, pentru că s-au prezentat ca jurnalişti, nu puteau fi întrebați cine i-a trimis acolo sau cine le-a dat informațiile că ne întâlnim acolo. Ei au invocat evident confidențialitatea sursei și nu putea fi pusă la îndoială în această chestiune.

Alex Costache, Jurnalist român

Emilia Sercan, jurnalist independent

Cele mai grave consecințe ale muncii mele ar fi, pe scurt, amenințările cu moartea, supravegherea, folosirea de materiale compromițătoare pentru a discredita, violența online, hărțuirea online și alte forme de presiune.

Emilia Șercan, jurnalist român independent

Liana Ganea, Active Watch

Cele mai grave forme de amenințări sau presiune iau forma agresiunii fizice. Desigur, acolo avem cele mai mari probleme și cele mai mari temeri. Și au existat cazuri de astfel de agresiune fizică. Un caz grav a implicat o echipă, nu neapărat de jurnalişti, ci de persoane care acționau pentru documentarea tăierilor ilegale.

Liana Ganea, Active Watch

Jurnaliștii sunt în permanență supravegheați, monitorizați și amenințați în România și, caz după caz, oamenii își dau seama că acest lucru este în desfășurare. Nu există accidente sau confuzii – politicienii vor ca jurnaliştii să se simtă în nesiguranţă şi ameninţaţi în mod constant pentru a nu-şi publica ancheta. Atâta timp cât există corupție, politicienii vor fi întotdeauna interesați să cumpere sau să amenințe jurnaliștii să-și țină gura și să oprească cu totul investigațiile.

Starea libertății presei se deteriorează în România, iar acest lucru nu este vizibil doar pentru jurnaliștii care locuiesc și lucrează în România, ci este menționat, an de an, de instituțiile internaționale de monitorizare a libertății presei.

The post Jurnalişti români incluşi în expoziţia internaţională – Supravegherea jurnaliştilor din Europa Centrală și de Sud-Est appeared first on Valahia.News.

În plus, aplicarea dezechilibrată a legilor privind protecția datelor și procesarea lentă a cererilor privind libertatea de informare împiedică circulația liberă a informațiilor. Acest articol își propune să ofere o imagine de ansamblu asupra situației actuale și să evidențieze unele dintre provocările cu care se confruntă jurnaliștii în UE, concentrându-se pe România, așa cum este extras din cel mai recent raport privind starea libertății presei în UE.

Securitatea națională ca pretext pentru restrângerea libertății de exprimare în România

Constatările raportului includ că, în țări precum România și Slovacia, au apărut preocupări tot mai mari că securitatea națională este folosită ca scuză pentru elaborarea de legi care restricționează libertatea de exprimare. Astfel de legi reprezintă adesea o amenințare la adresa libertății presei și limitează capacitatea jurnaliștilor și a instituțiilor media de a raporta probleme critice.

Unele platforme sunt etichetate drept „pro-ruse” și tratate ca un inamic în timpul războiului, în timp ce altele sunt supuse criticilor publice pentru publicarea împotriva directivelor de politică externă ale Guvernului. Astfel de practici sunt standard în România, iar libertatea de exprimare a fost înlocuită cu ceea ce putem numi „libertate condiționată de exprimare” – ai voie să vorbești și să publici liber atâta timp cât nu deranjezi actualul establishment.

Lipsa de transparență în alocarea finanțării de către Guvernul României

În România, nu există transparență în alocarea finanțării de către partidele politice, așa cum se menționează în raport. Fondurile publice sunt folosite pentru a mitui instituțiile media, așa cum sa întâmplat în timpul pandemiei. În acest fel, ziarele au devenit instrumente de propagandă a partidelor politice. Actorii societății civile au încercat să expună această problemă prin solicitări privind libertatea de informare, dar părțile au refuzat să dezvăluie informații.

A existat intenția de a sprijini presa în timpul pandemiei. Totuși, dincolo de intenția Guvernului, nu se poate să nu se întrebe: câte publicații au evitat să critice autoritățile doar pentru că au fost plătite din fonduri publice?

Cazul Emilia Șercan

Cazul Emilia Șercan este prezentat separat în raport. Jurnalista de investigație Emilia Șercan a publicat o investigație la începutul anului 2022 care susținea că prim-ministrul României a plagiat teza de doctorat. La scurt timp, Șercan a primit o amenințare de la un străin care conținea fotografii personale cu ea. În ciuda raportării incidentului la poliție, capturile de ecran pe care le-a trimis au fost scurse, ceea ce a determinat-o să depună mai multe plângeri penale împotriva poliției și ministrului de Interne. Dosarul jurnalistului face obiectul a șapte dosare penale în diferite etape în mai multe instituții.

De remarcat, în acest caz sunt acuzați ofițeri de la Academia Română de Poliție, fiind cercetați de amenințarea jurnalistului pentru abandonarea anchetei.

Creșterea cenzurii și a restricțiilor de conținut

Raportul menționează că organizațiile pentru drepturile civile din Bulgaria, Estonia, Ungaria, Irlanda, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Spania raportează o creștere a cenzurii și a restricțiilor de conținut. Ordinea și securitatea publică sunt folosite ca argumente pentru a propune noi legi care să permită și mai multe restricții ale libertății de exprimare.

Aceasta nu este o veste bună pentru evoluția presei românești sau a societății civile, deoarece presiunile împotriva presei înseamnă mai puțină informare și mai puțină libertate pentru întreaga societate.

Pe măsură ce Uniunea Europeană continuă să se confrunte cu provocările legate de libertatea de exprimare și de informare, este esențial să se protejeze drepturile jurnaliștilor și ale instituțiilor media pentru a asigura un mediu democratic sănătos. Cazurile menționate mai sus sunt doar câteva exemple de lupte continue ale jurnaliștilor și ale actorilor societății civile. În cele din urmă, UE trebuie să abordeze aceste probleme și să se asigure că sunt respectate principiile fundamentale ale libertății presei.

The post Situația libertății presei în România prezentată în Raportul Uniunii Libertăților Civile appeared first on Valahia.News.

Google a anunțat relații cu 16 mass-media naționale din România, inclusiv radiodifuzori și canale de știri, potrivit unui comunicat de presă al companiei. Aceste publicații oferă o acoperire semnificativă a știrilor oamenilor din întreaga țară.

Pe viitor, Google va continua să colaboreze cu alți parteneri de știri din România pentru a oferi mai mult conținut.

Astăzi anunțăm cea mai recentă inițiativă a noastră de a sprijini jurnalismul în România prin lansarea Google News Showcase, produsul nostru și programul de licențiere pentru editorii de știri. editorii găsesc cititori. În plus, investim în produse, finanțare și programe pentru a sprijini industria de știri cu Google News Initiative. Aceasta include sprijinirea a 16 editori români prin Digital News Innovation Fund cu o finanțare de 1,8 milioane de euro și acordarea de sprijin financiar de urgență a peste 50 de editori prin Fondul de ajutor de urgență pentru jurnalism în timpul pandemiei de COVID-19. Din 2015, am oferit și instruire pentru aproape 900 de jurnaliști din România pentru a-i ajuta să cerceteze, să verifice și să-și vizualizeze poveștile.

Google press release

Cu această nouă experiență, firma oferă editorilor o serie de aspecte ale panoului News Showcase pe care să le folosească pentru a oferi mai mult context poveștilor și pentru a adăuga articole legate, cronologie și alte funcții. Panourile oferă organizațiilor de știri un control mai direct asupra prezentării și branding-ului lor, permițându-le să fie mai vizibile atât pentru cititorii de lungă durată, cât și pentru nou-veniți.

Panourile News Showcase pot fi găsite pe Google News și Discover și îi conduc pe utilizatori la articole complete pe site-urile web ale editorilor, permițându-le să construiască legături mai puternice cu clienții lor. Editorii participanți vor primi taxe lunare de licență de la Google, în plus față de veniturile generate direct de la acești cititori foarte implicați.

De la lansarea sa la nivel mondial, în octombrie 2020, News Showcase a semnat acorduri cu peste 1.500 de organizații de știri din întreaga lume și s-a extins în 16 țări: India, Japonia, Germania, Portugalia, Brazilia, Austria, Regatul Unit, Australia, Republica Cehă, Italia, Columbia, Argentina, Canada, Irlanda, Slovacia, Polonia și acum România.

The post Google News Showcase se lansează în România pentru a sprijini jurnalismul appeared first on Valahia.News.

Potrivit cercetărilor, procesele de finanțare a mass-media din România sunt adesea neclare, dacă nu chiar corupte. În timp ce cele mai extinse companii de media sunt autosuficiente, majoritatea se bazează pe finanțare externă, inclusiv pe granturi. „Folosirea banilor publici pentru a cumpăra o acoperire mediatică favorabilă este o tactică politică comună”, potrivit raportului.

Potrivit Reporteri fără Frontiere, „atacurile împotriva jurnaliştilor şi activiştilor sunt în creştere”. Acest lucru este cât se poate de adevărat, iar cazurile din România sunt numeroase. De menționat și cazul jurnalistului care a fost bătut pentru că a încercat să dovedească defrișarea ilegală în România în septembrie 2021.

Supravegherea rămâne o preocupare, Parlamentul adoptând o prevedere legislativă – în prezent în curs de evaluare de către Curtea Constituțională – care ar extinde amploarea interceptării comunicațiilor electronice, inclusiv a serviciilor de informații”, potrivit raportului.

Mass-media din România este lipsită de independență și este victima tentativelor influențare, în special la numirea șefilor radioului și televiziunii publice, dar și ai Consiliului Național al Audiovizualului. Acesta din urmă a blocat și informații despre deținerea mijloacelor audiovizuale, sub pretextul protejării datelor cu caracter personal. Retorica politică agresivă împotriva jurnaliştilor a fost preluată de noul partid populist-naţionalist AUR, care este şi a patra forţă politică din Parlamentul României.

Raport Reporteri Fără Frontiere despre România

Analiza indică, de asemenea, că, în ciuda conformității cu standardele europene, legislația care protejează libertatea de exprimare și libertatea presei nu este implementată în mod adecvat, inclusiv la nivel constituțional.

România se poate lăuda cu un peisaj mediatic divers, relativ pluralist, care produce investigații puternice de interes public. Presiunea proprietarilor, lipsa de transparență în finanțare sau dificultățile pieței, totuși, împiedică fiabilitatea informațiilor.

Raport Reporteri Fără Frontiere despre România

Pe de altă parte, în 2022, Republica Moldova a urcat pe locul 49 până pe locul 40, cu 16 locuri în fața României. Este o îmbunătățire semnificativă pentru Republica Moldova, clasată pe locul 91 în 2020 și 2021.

Potrivit RSF, mass-media din Republica Moldova este împărțită în tabere pro-ruse și pro-occidentale, oligarhii și elitele politice exercitând o influență semnificativă asupra pozițiilor editoriale.

În timp ce o parte din mass-media îndrăznește să trateze subiecte care sunt jenante pentru autorități, mulți se limitează să urmărească agenda politică a partidului la care sunt afiliați. Până la revocarea sa de către noua majoritate parlamentară aleasă în 2021, Consiliul Audiovizualului a acordat licențe de difuzare posturilor de televiziune apropiate socialiștilor, care înmulțesc redifuzările de conținut propagandistic produs în Rusia.

Organizația Reporteri Fără Frontiere despre Republica Moldova

Analiza demonstrează, de asemenea, că invazia Rusiei (a 155-a) a Ucrainei (a 106-a) la sfârșitul lunii februarie ilustrează un război degradant de propagandă precedat de confruntarea armată și război.

Indicatorii sunt evaluați în cele 180 de țări și teritorii incluse în indicele RSF pe baza unei evaluări cantitative a încălcărilor și abuzurilor libertății presei împotriva jurnaliștilor și a presei și a unui studiu calitativ bazat pe răspunsurile a o sută de specialiști în libertatea presei.

Se spune că jurnalismul este câinele de pază al democrației. În România, dacă priviți dintr-o perspectivă subiectivă, majoritatea jurnaliștilor nu mai apără democrația, ci propriile interese. Din fericire, există încă oameni care luptă pentru adevăr. Dar, meseria lor este adesea printre cele mai dificile locuri de muncă atunci când vine vorba de jurnalismul de investigație și de dezvăluirea ilegalităților. Jurnaliștii români sunt adesea insultați sau amenințați de oficiali guvernamentali și politicieni sau alte figuri în funcții de conducere.

Ironia este că după atâția ani de când România este o țară democratică, nu a învățat că cea mai incredibilă putere pe care o are un cetățean este cuvântul, libertatea de exprimare și dreptul de a sancționa orice acțiune care încalcă principiile democratice. Mass-media este o putere subestimată și puțin folosită pentru binele comun.

The post Presa din România decade în clasamentul Libertății Presei 2022 al Reporters Without Borders appeared first on Valahia.News.

Președintele Comisiei parlamentare pentru controlul activității Serviciului Român de Informații, senatorul Ioan Chirteș, a declarat pe 28 februarie că decizia Guvernului României de a bloca site-urile rusești „este absolut necesară”.

Este binevenit anunțul Guvernul privind măsurile luate de autoritățile române pentru a închide anumite surse de propagare a știrilor false și a dezinformărilor. De la începutul conflictului militar în Ucraina, agresiunile informaționale au luat amploare inclusiv în România. Decizia de a interzice și în țara noastră site-urile care dezinformează este un pas foarte important, după ce în ultimele zile au fost combătute de către oficialii români numeroase știri false, apărute în contextul conflictului din Ucraina.

Ioan Chirtes, Senator român

Russia Today nu va mai difuza în România, iar celălalt site de propagandă rusă, Sputnik, va fi blocat și el. Listele site-urilor care vor fi blocate în România includ: ru.md.sputniknews.ro, md.sputniknews.com, ro.md.sputniknews.com, profitsmall.com, yourincome.site, citeșteșitu.com, rtnews.ro, cloudx.ro.

Voi continua să monitorizez situația privind fenomenul dezinformării în România, alături de colegii mei parlamentari din Comisia de control. La Comisie, ne asigurăm constant că decidenții statului român primesc informații relevante, în timp util. Mă bucur să văd că se iau măsuri din partea autorităților. Dezinformarea este una dintre armele puternice folosite de Rusia în acest conflict fără sens, pentru că adevărul nu le justifică acțiunile

Ioan Chirtes, Senator român

Decizia privind blocarea site-ului de știri rusesc în România vine după ce șeful Comisiei Europene a anunțat interzicerea Russia Today și Sputnik din toată Uniunea Europeană. Multe țări UE au interzis aceste site-uri de știri în urma dezinformării cauzate de propaganda rusă despre situația dintre Rusia și Ucraina. Prin aceste măsuri, România se alătură deciziilor luate la nivel european de a face față agresiunilor informaționale sporite în contextul atacurilor Rusiei asupra Ucrainei.

The post Russia Today, Sputnik interzise în România appeared first on Valahia.News.