Articolele vestimentare care i-au aparținut lui Nicolae Ceaușescu, teza de doctorat semnată de Elena Ceaușescu, și afișele sau fotografiile semnate de cuplul dictatorial oferă perspective asupra vieții lor private, a puterii pe care o exercitau, a gândirii și a modului lor de a funcționa.

Teza de doctorat în chimie a Elenei Ceaușescu (cu tema „Polimerizarea izoprenului”) este legată de numele Elenei Ceaușescu la licitație, în urma căreia Elena Ceaușescu a obținut titlul de doctor.

Piesa are un preț de pornire de 300 de euro și face parte dintr-o serie mică de 3 exemplare dactilografiate, originale, a căror producție era obligatorie conform reglementărilor în vigoare la acea vreme. Doctoratul în chimie al Elenei Ceaușescu a stârnit controverse și zvonuri, înăbușite rapid de mijloacele de forță ale regimului. Teza de doctorat a deschis un drum lung către o așa-zisă consacrare științifică pentru Elena Ceaușescu – director al Institutului de Cercetări Chimice din București, dar și membru al Academiei Române.

O piesă istorică în fotografiile de epocă este șapca bărbătească din bumbac care i-a aparținut lui Nicolae Ceaușescu.

Pretul de pornire al accesoriului vestimentar este de 600 euro, insotit de certificatul eliberat la vanzarea acestuia prin licitatiile din 1991-1993. În reședința familiei Ceaușescu a fost arborat și drapelul de mătase al Partidului Comunist Român, însoțit și de certificat, care, la licitația din 19 mai, are un preț de pornire de 500 de euro.

În cadrul evenimentului din 19 mai va fi licitată și o sticlă inedită de colecție de Vodcă „Ceaușescu”.

Băutura, în ediție limitată la începutul anilor 90, are un preț de pornire de doar 35 de euro și este intactă. De menționat că, în ultimii ani, exemplare similare din ediția mică au fost vândute în piață cu câteva mii de euro. Dintr-un registru asemănător este barul în formă de glob cu o lampă sculptată în lemn, decorată cu o hartă a României, cu un preț de pornire de 200 de euro.

Printre alte piese notabile din licitație se numără și o fotografie unică care îl înfățișează pe Nicolae Ceaușescu împingând un cărucior în mină.

Celebrul fotograf Armand Rosenthal a surprins imaginea cu un preț de pornire de doar 50 de euro. Pentru prețul de pornire de 200 de euro vor fi licitate 22 de fotografii care îl ilustrează pe Nicolae Ceaușescu după cutremurul din 1977. Un fragment din corespondența lui Nicolae Ceaușescu este lotul format din două cărți de vizită trimise de fostul dictator lui George Macovescu. Piesele au un preț de pornire de doar 75 de euro și provin din colecția fostului ministru de externe George Macovescu, căruia i-au fost adresate cărțile de vizită însoțite de mesaje de mulțumire.

Piesele care au aparținut familiei Ceaușescu, alături de alte 300 de obiecte istorice care recreează istoria României de la monarhie la comunism, pot fi vizionate în expoziția de la Palatul Cesianu-Racoviță până pe 19 mai. „Un secol de istorie – de la monarhie la comunism.„Licitația de artă și istorie” se va desfășura în formatul Licitație online cronometrată, care presupune desfășurarea evenimentului de licitație exclusiv online, fără prezența comisarului de licitație, fiind gestionată automat de algoritmul platformei Artmark Live 2.0.

The post Obiecte istorice aparținând cuplului Ceaușescu scoate la licitație în București appeared first on Valahia.News.

O selecție de 60 de artefacte preistorice și protoistorice din neolitic, epoca bronzului și până la a doua epocă a fierului este expusă la New York la o expoziție la care participă șase muzee din România.

Expoziția intitulată „Ritual and Memory: The Ancient Balkans and Beyond” reprezintă o ocazie culturală desfășurată la New York, în cadrul Institute for the Study of the Ancient World (Institute for the Study of the Ancient World) New York University, potrivit unui comunicat de presă al Muzeului Naţional de Istorie a României (MNIR).

Această expoziție, o componentă a proiectului expozițional global „Primii regi ai Europei”, este vizibilă în perioada 21 septembrie 2022 până în 19 februarie 2023.

Field Museum (Chicago, SUA), în parteneriat cu alte 20 de muzee din Europa de Sud-Est și Centrală, a condus proiectul cultural internațional „Primii regi ai Europei”, care a avut loc în două orașe americane — New York și Chicago. — precum și unul din Canada — Gatineau.

Potrivit Agerpres, expoziția reunește peste 750 de artefacte culturale semnificative din colecțiile instituțiilor muzeale din Albania, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia și Ungaria. Este prezentat pentru prima dată în muzeele nord-americane.

Expoziția oferă specialiștilor și publicului nord-american o oportunitate unică de a afla despre artefactele arheologice pre și protoistorice din regiunea dintre Munții Carpați și Munții Balcani, profitând de împrumuturile temporare ale unor bunuri culturale din patrimoniul unor state europene. . Potrivit comunicatului de presă al MNIR, deși multe muzee americane au în colecțiile lor artefacte care datează din vechile civilizații grecești, romane, egiptene, din Orientul Apropiat și Îndepărtat, precum și din alte culturi de pe alte continente, artefacte preistorice și protoistorice din sud-est. Europa sunt în esență necunoscute și rar expuse în acest cadru cultural.

Tema expoziției pune accent pe o înțelegere mai profundă a civilizațiilor preistorice prin interpretările noastre, depășind ceea ce se poate învăța despre ele doar din interpretările tradiționale ale textelor antice și luând în considerare descoperirile recente din cercetările antropologice și studiile multidisciplinare.

Într-o perioadă în care există oportunități nemaiauzite de a descoperi puncte de vedere noi asupra celor mai timpurii etape ale istoriei în această regiune a lumii, expoziția „Ritual și memorie: Balcanii antici și dincolo” și proiectul global „Primii regi ai Europei”. „din care face parte, marchează un moment special de cooperare culturală între Statele Unite ale Americii, Canada și Europa de Sud-Est.

The post Muzeele românești vor participa la expoziția preistorică din New York appeared first on Valahia.News.

Mosia Știrbei, situata la 25 de kilometri de Bucuresti in Buftea, se intinde pe o suprafata de 240.000 de metri patrati intr-un parc cu arbori seculari, si este una dintre cele mai mari locatii de evenimente din zona Bucurestiului, cu opt locatii de evenimente si un restaurant cu terasa. Palatul Stirbey, construit în 1864, Turnul de apă proiectat de Anghel Saligny și Capela ȘtirbeI, construită în 1859, sunt toate atracții turistice importante în cadrul domeniului.

Moșia Știrbei – o scurtă istorie

Palatul Știrbei, parte a patrimoniului cultural și istoric național, are o vechime de peste un secol și jumătate, fiind construit la mijlocul secolului al XIX-lea.

Al 30-lea prim-ministru al Regatului României în 1927, tatăl lui Barbu Știrbei, Alexandru Barbu Stirbei a construit palatul între 1863 și 1864: cei doi ani sunt înscriși pe două fațade, alături de inițialele A.B.S. și stema familiei. Palatul a fost inspirat de o vilă elvețiană, iar atmosfera romantică este oferită de combinația de stiluri arhitecturale a palatului: neogotic și rundbogenstil.

Domeniul Știrbei a fost frecventat de personalități marcante din viața politică și culturală românească, printre care Ioan Slavici, Vasile Alecsandri, Lascăr Catargiu, P.P. Carp, Titu Maiorescu, generalul Ion Argetoianu, și Carol Davila.

Moșia a fost cândva un loc îndrăgit de familia regală a României. Aici s-a refugiat Regina Maria pentru că Bucureștiul fusese ocupat de armata germană în 1917. Tot aici s-a negociat și tratatul de pace cu Puterile Centrale (Pacea de la Buftea), semnat la 5/18 martie 1918, prin care România a pierdut (temporar) Dobrogea.

Palatul a fost expropriat în 1946 și a trecut apoi guvernului și Comitetului Central Comunist în 1953. În acea perioadă, palatul a găzduit o filială a Institutului de Geriatrie „Ana Aslan”, precum și un depozit de vinuri și un loc de petrecere pentru Nicu. Ceauşescu, fiul ultimului lider comunist român.

Din păcate, palatul a suferit foarte mult după anii 1990. Scara monumentală din lemn pare a fi singurul element original al vechiului palat, care a fost transformat în restaurant.

Obiective turistice in domeniul Știrbei

Pe lângă importanța sa istorică, frumusețea arhitecturală deosebită și o atmosferă de basm care te transpune în timp, Domeniul Știrbei are numeroase obiective turistice, printre care se număra:

Capela Sfânta Treime

Parcul domeniului este vast și ascunde (la capătul unei alei de pini) Capela Sfintei Treimi, care este pictată la interior într-un stil asemănător celui al lui Tăttărescu. Pe pereții altarului s-au păstrat doar Fecioara Maria și Pruncul din pictura originală. Baronul Theophil von Hansen, un arhitect austriac de origine daneză, a proiectat capela între 1871 și 1890. O monografie austriacă din 1893, în care Hansen este unul dintre autori, include ca dovadă o gravură a capelei Stirbey din Buftea.

Capela și aleea de pini care duce la ea au fost folosite pentru filmări (inclusiv de studiourile Buftea), cu actori precum Jean Marais, Belmondo, Roger Moore și Nicole Kidman. În 1992, Francis Ford Coppola a filmat în capelă mai multe scene din filmul său „Dracula”. În prezent, capela poate găzdui ceremonii religioase (căsătorie și botez) atât în ​​interior, cât și în exterior. Capela este, de asemenea, un sit istoric.

Turnul de apă

Turnul de apă (cunoscut și sub numele de Castelul de apă) a fost proiectat de Anghel Saligny în 1920 pentru a asigura alimentarea cu apă a moșiei Tirbey și a fabricilor adiacente, fabrica de conserve, moara de bumbac și matrița. Turnul are formă octogonală și este construit din beton armat. Arhitectura sa este industrial-utilitarist impunatoare cu un aer clasicizant. În timpul festivalului SummerWell, o tiroliană este instalată la ultimul etaj și folosită.

Turnul de apă (cunoscut și sub numele de Castelul de apă) a fost proiectat de Anghel Saligny în 1920 pentru a asigura alimentarea cu apă a moșiei Tirbey și a fabricilor adiacente, fabrica de conserve, moara de bumbac și matrița. Turnul are formă octogonală și este construit din beton armat. Arhitectura sa este industrial-utilitarist impunatoare cu un aer clasicizant. În timpul festivalului SummerWell, o tiroliană este instalată la ultimul etaj și folosită.

The post Castelul Știrbei este de vânzare appeared first on Valahia.News.

În ciuda opoziției celor mai mari puteri din acea vreme, cum s-a întâmplat asta?

Vasali ai Imperiului Otoman, principatul Țării Românești și principatul Moldovei, au decis la 24 ianuarie 1859 ca Alexandru Ioan Cuza să fie domnitor al ambelor teritorii. În ciuda protestelor internaționale ale otomanilor, acest lucru s-a făcut și acela a fost începutul statului român așa cum îl cunoaștem astăzi.

Acest eveniment este cunoscut ca Mica Unire atât de către localnici, cât și de către istorici, pentru a-l deosebi de Marea Unire din 1918. Toate cele trei provincii istorice au fost unificate într-una singură. A treia provincie care s-a alăturat patriei a fost Transilvania, dar aceasta mai târziu.

Se numește uneori „Mica Unire”, dar nu a fost deloc un eveniment mic, ca semnificație în timp. Atunci România a început să se modernizeze ca țară și ca economie.

Românii din toată țara sărbătoresc astăzi Ziua Unirii. Acesta este un eveniment semnificativ din trecutul lor și un moment care spune că nicio putere din afară nu poate opri poporul român atunci când oamenii vor să se întâmple ceva.

The post Mica Unire celebrată pe 24 Ianuarie appeared first on Valahia.News.

Pe 24 Ianuarie, 1859, deși încă vasale Imperiului Otoman, Valahia și Moldova au decis să aleagă același domnitor, în persoana lui Alexandru Ioan Cuza. Prin acest gest curajos, în ciuda opoziției marilor puteri, românii din acele provincii au sădit sămânța statalității românești.

Acest eveniment istoric este cunoscut ca Unirea Principatelor sau ca Mica Unire, aceasta pentru a-l deosebi de Marea Unire de la 1918, când toate cele trei provincii aveau să se unească sub un singur drapel.

Poate că termenul de Mica Unire poate face pe unii să creadă că evenimentul a avut o semnificație redusă. Departe de adevăr – acela a fost momentul în care România a pășit pe drumul modernizării ei ca stat, ca economie, ca viziune europeană.

Românii sărbătoresc Ziua Unirii ca un eveniment important al istoriei lor și ca o dovadă a faptului că atunci când poporul își dorește ceva cu adevărat, nicio putere exterioară nu se poate împotrivi.

The post 24 Ianuarie: 162 de ani de la Unirea Principatelor appeared first on Valahia.News.