Gabriel Resources a investit 900 de milioane de euro și a cerut despăgubiri de 6,7 miliarde de euro pentru că proiectul a eșuat. Acțiunea de arbitraj internațional a fost inițiată în 2015 împotriva României de către doi investitori străini, Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey). Acesta a avut la bază Acordurile privind promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor încheiate de România cu Guvernul Canadei (ratificat prin Legea nr. 356/2009) și Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (ratificat prin Legea nr. 109/1995).

Decizia a fost anunțată inițial vineri seară de premierul Ciolacu, după săptămâni în care au fost transmise semnale de la Guvern că România ar putea pierde procesul și ar putea fi obligată să plătească despăgubiri de miliarde în acest proces.

Romania a fost reprezentata in acest proces de firma română de avocatură Leaua Damcali Deaconu Paunescu – LDDP si firma elvetiana LALIVE SA.

Am câştigat procesul Roşia Montană (…) Mulţumesc echipei de avocaţi care a reprezentat România cu profesionalism, cinste şi onoare! Românii nu trebuie să sufere din cauza deciziilor unor premieri care au pus interesele personale mai presus decât interesele naţionale.

Premierul Marcel Ciolacu

Potrivit documentului prin care s-a comunicat decizia, decizia a fost luată de majoritate, și stabilește și o serie de despăgubiri pe care firma Gabriel Resources va trebui să le plătească României, sume de bani aferente cheltuielilor de judecată. Este vorba de aproximativ 1,1 milioane EUR, 30,3 milioane lei și 0,928 milioane USD.

Totodată, conform deciziei, Gabriel Resources trebuie să plătească circa 1,4 milioane USD pentru costurile procesului de arbitraj.

Faptul că cianurarea urma să fie folosită pentru extracția aurului a alertat organizațiile de mediu din țară și străinătate, precum și localnicii, care au început acțiuni constante de protest încă de la începutul anilor 2000.

Între 2012 și 2014, zeci de mii de oameni au ieșit în stradă pentru a protesta împotriva legii speciale inițiate de Guvernul Ponta, care ar fi permis începerea exploatării. Sub presiunea străzii, Senatul a respins proiectul de lege în noiembrie 2013, iar Camera Deputaților în 2014.

Valoarea aurului de la Roșia Montană se ridică astăzi la aproape 19 miliarde de euro, la care se adaugă mai mult de un miliard de euro la argint.

România câștigă procesul Roșia Montană. Nu există despăgubiri de plătit. Ciolacu, Boloș, PSD/PNL împreună cu posturile TV în care pompează sute de milioane au isterizat România săptămâni de-a rândul cu o campanie toxică împotriva USR. Oare a fost o campanie pentru ca grangurii pesediști să facă bani pe bursă? Oare au făcut rău României vorbind despre miliarde în despăgubiri ca și cum am fi pierdut deja?

Liderul USR Catalin Drula

În ultima lună, acțiunile Gabriel Resources și-au dublat valoarea la Bursa de Valori din Toronto, de la 0,43 USD/acțiune pe 31 ianuarie la 0,87 USD pe 8 martie.

Vineri, 8 Martie, acțiunile companiei au fost oprite de la tranzacționare de către organismul de reglementare al Bursei din Toronto, după ce cu o zi înainte compania anunțase că a fost informată de Curtea de Arbitraj că pe 8 martie va fi comunicată o decizie în cazul că deschidere împotriva României în 2015.

În tot acest timp, de la 31 ianuarie, capitalizarea bursieră a Gabriel Resources aproape s-a dublat, de la 335 milioane USD la aproape 600 milioane USD.

The post România câștigă procesul cu Roșia Montană Gold Corporation – Gabriel Resources LTD (GBU.TO) appeared first on Valahia.News.

Noua facilitate va fi situată în apropiere de granița cu Ungaria, în Oradea, în nord-vest, și va avea o capacitate de producție anuală de 6 milioane de anvelope. Acest proiect este considerat un proiect de investiții greenfield care ajunge la o valoare de 650 milioane de euro.

Din cauza războiului dintre Rusia și Ucraina și a înăspririi sancțiunilor care au urmat, Consiliul de administrație al Nokian Tyres a luat o decizie luna trecută, de a începe o retragere controlată din regiune și a semnat un contract de vânzare a afacerii sale din Rusia.

Ca urmare, Nokian Tyres a decis să-și extindă planurile de operare și să investească într-o nouă fabrică de producție în Europa, pentru a asigura aprovizionarea cu produsele sale. Ca atare, fabrica românească care vine este esențială pentru atingerea obiectivelor sale.

„Această investiție este o decizie strategică semnificativă care ne permite creșterea viitoare. O unitate de producție de clasă mondială în Europa este un pas cheie în obținerea unei capacități suplimentare și crearea unei platforme de producție echilibrate, pe măsură ce începem să construim noile anvelope Nokian fără Rusia”.

Jukka Moisio, Președinte și CEO al Nokian Tyres

Oradea găzduiește locația perfectă pentru înființarea și dezvoltarea fabricii datorită energiei verzi produse în apropierea amplasamentului, a beneficiilor logistice și administrative, precum și a forței de muncă calificate disponibile.

„După o evaluare aprofundată a peste 40 de locații și a mai multor factori, cum ar fi disponibilitatea forței de muncă calificate, avantajele logistice și mediul de afaceri stabil, a fost clar că Oradea a fost cea mai bună alegere pentru noua noastră fabrică”.

Adrian Kaczmarczyk, Nokian Tyres SVP Supply Operations

Construcția fabricii este prevăzută să înceapă la începutul anului 2023, în timp ce primele anvelope sunt anticipate să fie fabricate în a doua parte a anului 2024, cu o forță de muncă estimată la 500 de angajați. Producția comercială este anticipată să înceapă la începutul anului 2025, împreună cu înființarea unei facilități de distribuție pentru transportul și depozitarea anvelopelor care urmează să fie adăugată la aplasamentul fabricii.

*Sursă foto a articolului: Nokian Tyres Official*

The post O fabrică de 650 milioane de euro va fi construită în România de Nokian Tyres appeared first on Valahia.News.

OMV Petrom și Complexul Energetic Oltenia au anunțat patru proiecte în valoare totală de 400 de milioane de euro care presupun construirea de panouri fotovoltaice pe amplasamentele mai multor foste mine care au fost exploatate în România.

În decembrie 2021, OMV Petrom a fost desemnată ca investitor selectat pentru aceste proiecte la finalul unei proceduri de selecție organizată de CE Oltenia. Investițiile totale necesare pentru dezvoltarea celor patru parcuri fotovoltaice se ridică la peste 400 de milioane de euro, aproximativ 70% fiind finanțate din Fondul de Modernizare.

OMV Petrom

Potrivit unui comunicat de presă al OMV Petrom, parcuri fotovoltaice vor fi construite pe terenul vechilor exploatații miniere conduse de CE Oltenia. Se preconizează că parcurile vor furniza energie electrică sistemului energetic național în 2024.

În decembrie 2021, OMV Petrom a fost desemnată ca investitor selectat pentru aceste proiecte, în urma unei proceduri de selecție organizată de CE Oltenia. Investițiile totale necesare pentru dezvoltarea celor patru parcuri fotovoltaice se ridică la peste 400 de milioane de euro, aproximativ 70% fiind finanțate prin Fondul de Modernizare.

The post Investiții de 400 de milioane de euro în producția de energie fotovoltaică în România appeared first on Valahia.News.

Potrivit ZF, aproximativ 15 la 1 este raportul investițiilor dintre comerțul cu amănuntul și producția de alimente, băuturi și tutun. Mai exact, pentru fiecare 3 euro investiți în România de Kaufland, Lidl sau Carrefour, care construiesc magazine moderne, producători de lactate, sucuri sau dulciuri, în frunte cu Coca-Cola, PepsiCo, Unilever, Lactalis sau Danone, plătesc doar 0,20 EUR pentru fabricile locale.

Cum afectează asta România? Într-un deceniu, România are 10 miliarde de euro de noi investiții în comerț, dar doar 600 de milioane de euro în producția de alimente și băuturi. Astfel, consumatorii români cumpără mai degrabă produse „made in Poland” sau „made in Hungary” decât pe plan local. Multe multinaționale gigantice precum Mars, Nestle, Colgate-Palmolive și L’Oreal nu au nicio fabrică în România, deși au în multe țări vecine.

E mai uşor doar să vinzi pe o piaţă, nu să te chinui să investeşti să ai şi producţie. În ultimii 20-30 de ani, am văzut multinaţionale care au cumpărat şi apoi au închis fabrici. E clar că pentru aceste grupuri străine industria românească nu e de inte­res, ele au vrut doar să creeze aici o piaţă de desfacere.

Cristian Pârvan, preşedintele PIAROM.

Numeroase fabrici locale din sectorul produselor de larg consum s-au închis în ultimii zece ani. Cu toate acestea, nu a fost făcută nicio investiție nouă în valoare totală de peste 50 de milioane de euro într-o unitate de producție condusă de o corporație internațională. Mai mult, aceste organizații au solicitat asistență publică chiar și atunci când au făcut investiții sau plănuiau să facă acest lucru.

Statul e generos cu străinii, dar caustic cu ai lui. Lor le dă ajutoare de stat, dar nouă nimic. Eu nu am luat niciun leu ajutor de stat sau fonduri europene. Am reinvestit profitul obţinut.

Ioan Popa, fondatorul Transavia

După cum am raportat, deficitul comercial al României depășește 10 miliarde de euro, o sumă record, în ciuda eforturilor companiilor românești de a-și comercializa și vinde bunurile. Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR), evidențiază o problemă semnificativă în România, întrucât țara este mai mult o piață pentru țările occidentale decât un producător. El mai subliniază că exporturile României nu pot concura în volume cu importurile, care sunt mult mai scumpe.

Vor învăța românii în cele din urmă să-și cumpere mai multe produse și să le solicite serviciile? În mod incredibil, mărcile indigene sunt greu de găsit într-o națiune în care cele mai proeminente magazine sunt toate din Occident.

The post România devine piață de desfacere pentru companiile multinaționale appeared first on Valahia.News.

Dacia a vândut 277.885 de unități în prima jumătate a anului, în creștere cu 5,9% față de aceeași perioadă a anului trecut. Afacerea susține că acest rezultat poate fi pus pe seama popularității noilor modele Spring (20 mii unități) și Jogger, care au fost introduse în anul precedent, precum și succesului Sandero (112 mii unități, +1,8%). și Duster (99 mii unități, +5,5%) (21.700 unități).

După încetarea activității pe piața rusă, Grupul Renault a raportat o scădere cu 30% a numărului de vehicule vândute în primul semestru față de anul trecut. Dacia își păstrează astfel locul trei pe piața europeană pentru mașini vândute consumatorilor privați.

Clienții europeni continuă să cumpere modelul Sandero de la Dacia. Din 2018, Duster și-a menținut poziția de SUV-ul cel mai vândut din Europa. De la începutul anului 2022, vehiculul electric, Dacia Spring, a avut în medie peste 5.000 de comenzi în fiecare lună. În plus, peste 50.000 de comenzi pentru noul model de familie Dacia Jogger au fost plasate în prima jumătate a anului 2022.

În primul semestru al anului, Dacia a înmatriculat 16.382 de vehicule pe piața din România, în creștere cu 34% față de totalul din primul semestru al anului precedent.

Sursa foto: Dacia

The post Dacia: Cea mai vândută mașină din Europa în 2022 appeared first on Valahia.News.

Potrivit Lobby România, unele dintre marile organizații din mediul de afaceri din România au reacționat când Partidul Social Democrat a cerut Guvernului să-și regândească politica bugetară și să renunțe la cota unică. Organizațiile iau în considerare cota unică de impozitare esențială pentru creșterea economică.

Organizația investitorilor străini a recomandat stimularea colectării impozitelor, contracararea evaziunii fiscale cu controale și amenzi mai stricte dacă se constată probleme și reexaminarea structurii juridice a României pentru microîntreprinderi și PFA-uri.

Atâta timp cât sunt folosite cu bună-credință, într-un mod cu adevărat antreprenorial și nu pentru a ascunde aranjamentele de angajare, acestea sunt forme de organizare avantajoase și acceptabile.

Consiliul Investitorilor Străini, comunicat de presă

Recomandările financiare ale investitorilor străini din România

• Menținerea unei cote unice de impozitare – un sistem de impozitare simplu și esențial pentru creșterea economică, care a adus prosperitate, a generat locuri de muncă, a încurajat formarea unei clase de mijloc în România și care, totodată, reprezintă unul dintre principalele avantaje competitive ale României;
• Reducerea reală a evaziunii fiscale, inclusiv a deficitului de încasare TVA, precum și reducerea cheltuielilor statului. Un instrument fundamental pentru îndeplinirea acestui scop rămâne digitalizarea;
• Creșterea colectării taxelor și combaterea evaziunii fiscale, prin sancțiuni mai aspre și controale în zonele unde sunt identificate;
• Reevaluarea cadrului în care sunt utilizate microîntreprinderile și PFA-urile în România. Acestea sunt forme de organizare benefice și binevenite atât timp cât au un scop bine-definit prin lege și sunt folosite cu bună-credință, de o manieră real antreprenorială;
• Reașezarea sistemului fiscal astfel încât să stimuleze munca, să scoată la suprafață munca la negru și la gri, să reducă exodul de angajați și să readucă românii din străinătate acasă;
• Identificarea sectoarelor cheie pe care guvernul vrea să le stimuleze, ținând cont de interesul României și perspectiva pe termen mediu și lung. Stimularea exportului de bunuri și servicii cu valoare mare adăugată poate ajuta la reducerea deficitului comercial;

Alte sugestii includ identificarea industriilor cheie pe care Guvernul dorește să le susțină, ținând cont de interesele României și de perspectivele pe termen mediu și lung. Schimbarea structurii fiscale pentru a încuraja angajarea, aducerea în prim-plan a forței de muncă subutilizate, reducerea plecărilor angajaților și aducerea românilor care locuiesc în străinătate acasă au fost alte sugestii pentru stimularea exportului de bunuri și servicii cu valoare adăugată ridicată care contribuie la reducerea deficitului comercial.

Cu toate acestea, având în vedere situația economică actuală, orice modificare a politicilor publice trebuie făcută numai după o comunicare deschisă cu toate părțile. Sectorul de afaceri își confirmă, de asemenea, deschiderea și dorința de a interacționa cu Guvernul pentru a pune bazele unui sistem fiscal pe termen lung, transparent, digital și previzibil.

The post Investitorii străini din România sprijină menținerea ratei unice de impozitare appeared first on Valahia.News.

Potrivit See News, România va primi 1,39 miliarde de euro din Fondul de Modernizare pentru a construi opt parcuri solare și două centrale cu turbine cu gaz cu ciclu combinat. Centralele vor înlocui lignitul cu surse regenerabile și gaz pentru generarea de energie și modernizarea rețelei din România.

Fondul de modernizare, finanțat din veniturile obținute din licitația de certificate de emisii a Sistemului de comercializare a certificatelor de emisii al UE, își propune să asiste zece țări UE cu venituri mici în tranziția către neutralitatea climatică prin modernizarea sectorului lor energetic și a sistemelor energetice mai largi, creșterea eficienței energetice și facilitarea tranziție. Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia sunt beneficiarii acestor fonduri.

Cu venituri din sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, acesta oferă rezultate concrete pe teren, ajutând țările beneficiare să reducă emisiile de gaze cu efect de seră în sectoarele cheie și să devină neutre din punct de vedere climatic.

Frans Timmermans, Vicepreședinte al CE

Pe lângă România și Croația, țări precum Republica Cehă, Polonia, Lituania, Slovacia și Ungaria vor primi fiecare câte un miliard de euro pentru inițiative similare.

Drept urmare, Comisia Europeană acordă un total de 2,4 miliarde de euro pentru 45 de propuneri de investiții în domeniile producerii de energie regenerabilă, modernizarea rețelei energetice, eficiența energetică în sectorul energetic, industrie, clădiri și transporturi, precum și înlocuire. de generare de cărbune cu combustibili cu intensitate mai mică de carbon.

The post Comisia Europeană sprijină România cu 1,39 miliarde EUR pentru energie regenerabilă appeared first on Valahia.News.

Proiectul MGD este programat să producă aproximativ 0,5 miliarde de metri cubi în acest an, cu producție maximă de aproximativ 1 miliard de metri cubi pe an pentru următorii trei ani de viață pe câmp.

Zacămintele de gaze din Marea Neagră sunt extrase de Black Sea Oil & Gas (BSOG), o corporație deținută de firma globală de investiții Carlyle International și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.

Rezultatul tuturor acestor eforturi este că Proiectul MGD asigură nu doar 10% din cererea de gaze a României, ci și calea, și eventual chiar infrastructura, pentru alți dezvoltatori din Marea Neagră, precum și pentru a lansa o serie de inițiative de dezvoltare a energiei verzi. , făcând din MGD o infrastructură integrată de tranziție energetică.

 Mark Beacom, BSOG CEO

Proiectul este prima dezvoltare nouă de gaze offshore din România în peste 30 de ani și în prezent este singurul în lucru. Include cinci sonde de producție offshore, o platformă de producție fără pilot pe zăcământul Ana, o conductă de gaz de 126 de kilometri care leagă platforma Ana de mal și o nouă stație de tratare a gazelor onshore (GTP) în comuna Corbu, județul Constanța. Gazul procesat este furnizat SNT la stația de contorizare a gazelor GTP.

Proiectul MGD este programat să furnizeze peste 500 de milioane de metri cubi de gaz în acest an, cu producția de vârf estimată a fi în jur de un miliard de metri cubi pe an în următorii trei ani din zece estimați pentru zăcămintele de gaze. Drept urmare, proiectul va acoperi aproximativ 10% din cererea de gaze a României.

The post România primește primii metri cubi de gaz extrași din Marea Neagră appeared first on Valahia.News.

Nofar Energy, cu sediul în Israel, intenționează să dezvolte sau să achiziționeze proiecte eoliene și solare în România, unde dorește să investească peste 300 de milioane de euro în perioada 2023-2024.

Potrivit See News, firma dorește să atingă 1 GW de capacitate de surse regenerabile de energie (SRE) în România până la sfârșitul anului 2022, atât organic, cât și prin achiziții.

Avem resursele financiare necesare, iar acționarii noștri sunt foarte deschiși să investească în România.

CEO-ul Nofar Energy România, Favi Stelian

Nofar a mai declarat că și-a asigurat o afacere de 130 de milioane de euro pentru un proiect fotovoltaic de 169 de megawați în Iepurești, județul Giurgiu, finalizat în prima jumătate a anului 2023. În funcție de condițiile tehnice ale sistemului energetic național, proiectul va fi cel mai probabil extins la 400 MWp.

Aceasta este probabil cea mai mare investiție în energie regenerabilă din apropierea Bucureștiului și din România. Nofar va continua să opereze toate centralele electrice după construirea proiectelor din portofoliu.

CEO-ul Nofar Energy România, Favi Stelian

Nofar Energy este o firmă de energie regenerabilă, cotată la bursă, la nivel mondial. Compania, fondată în 2011, a crescut într-un ritm uimitor datorită capacităților sale diverse, care permit flexibilitate și viteză în timp ce finalizează proiecte în mod autonom.

Nofar Energy mai deține, alături de Eco energy, parcul Rătești, cel mai mare parc fotovoltaic în dezvoltare din România, care urmează să fie conectat la rețea în 2022.

Chiar dacă am intrat pe piața românească în 2021, am achiziționat deja anul trecut – împreună cu un partener – proiectul fotovoltaic Rătești de 155 MWp, proiect pentru care a început construcția. În prezent, este cel mai mare proiect fotovoltaic, însă proiectul Iepurești va deveni numărul 1 odată finalizat.

CEO-ul Nofar Energy România, Favi Stelian

Potrivit site-ului web al companiei, activitățile companiei includ proiecte solare montate la sol, proiecte solare plutitoare pe rezervoare de apă, proiecte solare pe acoperiș și proiecte de stocare a energiei.

The post Nofar Energy din Israel va investi 300 de milioane de euro în România appeared first on Valahia.News.

SoftServe este una dintre cele mai mari companii IT din Europa de Est, cu peste 13.000 de asociați. Fondată în Lviv, Ucraina, în 1993, s-a extins în Polonia și Bulgaria în 2014 și a deschis recent centre de dezvoltare în Mexic și Columbia.

SoftServe oferă soluții pentru industria medicală, retail, finanțe, auto, producție, energie și petrol. Compania a construit cele mai mari comunități Big Data și Data Science din Europa de Est, cu peste două sute de ingineri, precum și o echipă de cercetare și dezvoltare de deep-tech care lucrează la soluții de ultimă generație. Printre clienții companiei se numără IBM, Cisco, Deutsche Bank, Cloudera și mulți alții. SoftServe este, de asemenea, un partener de încredere al AWS, Microsoft, Google Cloud, precum și al unicornului românesc UI ​​Path.

„În ultimii ani, SoftServe a demonstrat o creștere semnificativă, deoarece cererea pentru serviciile noastre este uriașă pe piața globală. Strategia noastră Global Delivery Expansion include lansarea pe piețele de noi talente, de aceea am lucrat la extinderea noastră în România în ultimele șase luni. Intenționăm să împărtășim expertiza noastră cu comunitățile locale pentru a contribui la dezvoltarea industriei IT din România și pentru a învăța și de la acestea cele mai bune practici. România este una dintre locațiile de top pentru serviciile de inginerie software și suntem onorați să avem o prezență aici în sfârșit”, a declarat Volodymyr Semenyshyn, Președinte, EMEA, SoftServe.

Începând de astăzi, SoftServe a deschis peste 80 de posturi vacante în România, inclusiv în cele mai relevante domenii – Web UI, DevOps, Ruby, Python, NET. În total, compania intenționează să angajeze peste 350 de angajați în România până la sfârșitul anului 2022. Până în 2025, SoftServe intenționează să aibă peste 800 de dezvoltatori în țară.

„SoftServe este recunoscut pe scară largă ca un angajator de top în regiunile sale de operațiuni și este binecunoscut pentru cultura corporativă deschisă la minte, care se bazează pe oportunitățile de creștere profesională pentru fiecare angajat. Compania investește în auto-dezvoltarea și bunăstarea angajaților, precum și în creșterea leadershipului. Am adunat experți de top în diferite domenii și așteptăm cu nerăbdare să sculptăm o comunitate de inginerie solidă și incluzivă în biroul nostru din România”, a declarat Dan Adrian Paraschiv, Country Manager SoftServe România.

Compania își va aduce cele mai bune practici noilor asociați din România, oferind beneficii atractive și oferind soluții competitive de învățare susținute de Universitatea SoftServe. De asemenea, compania va implica angajații în inițiative de responsabilitate socială, inclusiv activități de caritate Open Eyes și proiecte tehnologice pro bono OpenTech.

Despre SoftServe

Angajând peste 13.000 de angajați în 41 de centre, birouri și locații clienți la nivel global, SoftServe are o experiență dovedită în domeniul asistenței medicale și științelor vieții, servicii financiare, retail, înaltă tehnologie (ISV) și energie, petrol și industria gazelor. Compania oferă expertiză profundă în inginerie software, cloud și DevOps, big data și analiză, AI și învățare automată, internetul obiectelor, designul experienței, securitatea cibernetică, platformele de experiență, realitate extinsă (XR), robotică și platformele de inovare.

SoftServe oferă inovație deschisă – de la generarea de idei noi convingătoare până la dezvoltarea și implementarea de produse și servicii de transformare. Munca noastră și experiența clienților sunt construite pe o bază de design empatic, axat pe om, care asigură continuitatea de la concept până la lansare. Dăm putere întreprinderilor și companiilor de software să (re)identifice diferențierea, să accelereze dezvoltarea soluțiilor și să concureze puternic în economia digitală actuală. Indiferent unde te afli în călătoria ta.

The post SoftServe deschide Centrul de Dezvoltare la București appeared first on Valahia.News.