Indicatorul PIB pe cap de locuitor este considerat mai degrabă unul al eficienței economice decât al prosperității unei națiuni; este un raport între ceea ce reușește să producă o țară (în prețuri curente) și numărul locuitorilor ei. Poate reflecta un grad mai scăzut de ocupare a populației (cazurile țărilor din sudul uniunii, în special Italia, Grecia, România sau Bulgaria) sau un grad ridicat de profitabilitate, Irlanda și Luxemburg fiind țări în care companii multinaționale globale cu se inregistreaza profituri foarte mari (care nu raman neapărat in țările respective).

În ceea ce privește România, indicele arată o ușoară îmbunătățire în 2023, de la 76% în 2022 la 78% din media Uniunii Europene. România a depășit Ungaria, o premieră, și în prezent rămâne în urma Poloniei (80% din media UE), de care s-a apropiat ușor.

Datele sunt provizorii și ar putea fi rectificate în luna iunie, în funcție de recalcularea performanțelor economice raportate de institutele de statistică ale țărilor membre.

The post PIB-ul României pe cap de locuitor se apropie de cel al Poloniei appeared first on Valahia.News.

Aceasta vorbește despre o întreagă generație și despre sistemul de învățământ al unei țări al cărei Președinte a anunțat în primul mandat că va implementa România Educată ca proiect al țării sale.

Desigur, nu vorbim aici despre elite, despre toți acei copii extraordinari care aduc medalii de aur de la olimpiadele internaționale. Nu discutăm aici despre toți acei profesori care fac posibile aceste realizări. Vorbim despre tânărul român obișnuit care nu are viitor în viață decât să facă niște munci grele în străinătate sau în curtea pentru a-și pune mâncare pe masă.

Aceste statistici vin, în mod ironic, în timpul grevei profesorilor, când dascălii din toată țara protestează pentru salarii mai mari. Între timp, performanțele elevilor sunt suficient de slabe încât să se întrebe despre legitimitatea grevei.

Am scris pe larg despre eșecul sistemului de învățământ din România. În 2021, doar 77% dintre elevii din clasa a XII-a s-au înscris la examenul de bacalaureat. La acea vreme, era cel mai scăzut din toată istoria modernă a țării. Aceste statistici Eurostat arată că România este needucată, iar generațiile care vin din urmă sunt analfabete.

Testele PISA arată, la fiecare doi ani, că tinerii români au dificultăți în înțelegerea textelor de bază. Pot să citească și să scrie în română, sau măcar să se facă înțeleși, minus greșelile gramaticale, dar măcar pot transmite mesaje. Cu toate acestea, ei nu înțeleg textele de bază. Creierul lor nu ajută deloc. Acum, cu toată această tehnologie și AI Writers, se așteaptă ca tinerele generații să aibă creierul și mai încețoșat decât înainte.

Dimpotrivă, la nivelul statelor membre UE, Olanda a raportat cel mai mic procent (4,2%), iar cel mai mare, de aproape cinci ori mai mare, a fost raporta de către România (19,8%). Datele arată, de asemenea, că, în 2022, o treime dintre statele membre UE au raportat o rată a tinerilor care nu urmează studii și nu lucrează sub ținta de 9% pe care UE vrea să o atingă până în 2030: Țările de Jos (4,2%), Suedia (5,7% ), Malta (7,2%), Luxemburg (7,4%), Danemarca (7,9%), Portugalia (8,4%), Slovenia (8,5%), Germania (8,6%) și Irlanda (8,7%).

Actuala clasă politică din România nu a reușit să înțeleagă importanța educației. Chiar dacă Președintele României se preface că implementează un proiect fantezist ale cărui rânduri nu le-a scris sau învățat încă, țara va rămâne, din păcate, needucată pentru anii următori.

The post România Educată: 20% dintre românii tineri nu muncesc și nu învață appeared first on Valahia.News.

Potrivit Eurostat, România a cunoscut a treia cea mai mare scădere a producției industriale în iunie 2022, comparativ cu iunie 2021 (-3,7%). Doar Slovacia (-5,7%) și Belgia (-11,6%) au depășit România. Producția industrială a Bulgariei a crescut cu 17,4%. În schimb, România a înregistrat cea mai mare scădere a producției industriale din mai până în iunie 2022 (-3,9%), urmată de Belgia (-2,2%), Italia și Letonia (toate cu -2,1%).

Producția industrială (măsurată în zile lucrătoare) a crescut cu 3,2% față de iunie 2021 la nivelul Uniunii Europene, sau 0,6% din mai până în iunie. Creșterea zonei euro din mai până în iunie a fost de 0,7%.

Separat, producția de bunuri de capital (mașini, unelte și echipamente) a crescut în UE cu 7,5% față de iunie 2021, la fel și afișarea articolelor de consum imediat cu 2,6%, a bunurilor de folosință îndelungată cu 2,6% și a energiei cu 2,4%. %.

În plus, conform Institutului Național de Statistică, producția de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-6,3%), industria extractivă (-4,4%) și industria prelucrătoare (-1,6%) %) au înregistrat scăderi ale producției industriale respective.

Cu toate acestea, expansiunea industriei extractive (+136%) și a industriei prelucrătoare (+23,9%) a condus la o creștere a cifrei de afaceri generale a industriei. Potrivit Institutului Național de Statistică, creșteri ale cifrei de afaceri s-au înregistrat în următoarele sectoare: energie (+109,3%), bunuri intermediare (+30%), bunuri de larg consum (+24,7%), bunuri de folosință îndelungată (+12,9%) și bunuri de capital (+13,3%) pe principalele grupări industriale.

The post România se confruntă cu o scădere majoră a producției industriale după 2021 appeared first on Valahia.News.

Sondajul Eurostat a acoperit peste 2000 de bunuri și servicii de larg consum, realizate în 36 de țări ale UE.

Potrivit Eurostat, prețurile produselor de consum și serviciilor europene au variat considerabil în 2021. Costurile energiei au fost semnificativ mai mici în România decât în ​​alte țări UE, la fel și costurile comunicațiilor (38,6% din media UE), costurile locuințelor (53,5%) și prețurile la energie. (59,1% din media UE). Cu toate acestea, prețurile la bunurile comercializabile au fost relativ apropiate, la 98,2% din media UE pentru electronice de larg consum, 94,4% pentru aparatele de larg consum și 93,5% pentru încălțăminte.

Mai mult, indicele nivelului superior al prețurilor este ponderat în funcție de coșul de consum al fiecărei națiuni, care în cazul României este înclinat către o pondere mare a costurilor cu alimente și energie.

Potrivit Eurostat, costurile cu alimentele în România sunt de 69% din media UE. Totuși, gama de bunuri disponibile pe piața locală este foarte diferită de cele oferite în țările mai industrializate.

Pe de altă parte, Danemarca are cel mai ridicat nivel al prețurilor dintre statele membre UE, cu 40% peste media UE. Singurele țări din UE care au fost cu 44% sub medie au fost România și Bulgaria.

Până în 2022, în comparație cu alte țări din UE, România ar putea fi în continuare una dintre țările cu cele mai mici prețuri de consum. Cu toate acestea, inflația este în creștere, iar cetățenii români se plâng de prețurile mari la energie și gaze. Motivul acestor rezultate în România este dezechilibrul semnificativ dintre veniturile românului și prețurile de consum. Acest scenariu pare ireal pentru omul obișnuit din România. Dacă doar prețurile mici ar atrage turiști străini în România, nici România nu se descurcă bine în acest sens.

The post Eurostat: România are cele mai mici prețuri de consum din Europa appeared first on Valahia.News.

Eurostat: 7% tineri europeni sunt grav defavorizați din punct de vedere material și social

Problema posibilităților materiale și financiare limitate cu care se confruntă tinerii (15-29 de ani) are un sens mai profund și consecințe de lungă durată. Această problemă poate afecta viața tinerilor în toate aspectele, inclusiv individual și social.

Potrivit Eurostat, datele privind riscul și sărăcia sau excluziunea socială în 2020 în rândul tinerilor sugerează că tinerii nu sunt stabili financiar deoarece nu decid să treacă către o viață independentă, părăsind gospodăria părintească.

România are cea mai mare rată de deprivare materială în rândul tinerilor: 24%

Dintre statele membre UE, România a înregistrat 24%, cea mai mare proporție de tineri în 2020 grav defavorizați din punct de vedere material și social. Bulgaria, cu 21%, și Grecia, cu 16%, sunt celelalte două țări aflate într-o situație similară.

Pe de altă parte, Luxemburg, Croația, Estonia, Finlanda, Slovenia, Polonia, Țările de Jos, Cehia, Cipru, Suedia și Austria înregistrează mai puțin de 3%.

Comparând 2020 cu 2019, situația României s-a înrăutățit. România a înregistrat cea mai semnificativă creștere a ponderii persoanelor grav defavorizate din punct de vedere material și social.

Situația în această problemă în România este creată din cauza lipsei de preocupare a statului român față de tineri. Statul român nu ia măsurile corespunzătoare pentru a preveni creșterea ratei sărăciei în rândul tinerilor. Acesta este un semn alarmant pentru România, care se confruntă cu o problemă ridicată de emigrare în rândul tinerilor adulți. Până când se vor crea noi oportunități de angajare sau se vor lua măsuri de integrare în domeniul muncii pentru tinerii adulți, această situație nu se va schimba.

The post Eurostat: România are cel mai mare procent de tineri cu lipsuri materiale appeared first on Valahia.News.

Conform institutului european, Bucureștiul va avea doar 1,5 milioane de locuitori în 2030, comparativ cu 1,8 milioane acum. Totuși, și ultima cifră este contestată de autorități întrucât în Capitală locuiesc nu numai cetățeni care au legal domiciliu aici, ci și cei fără forme legale.

Chiar și așa, o scădere de 23% a numărului de persoane cu forme legale din București este uriașă. Aceasta înseamnă că Bucureștiul va deveni mai puțin atractiv pentru investitori pentru că îi va lipsi forța de muncă, iar aceasta este doar una dintre consecințele declinului demografic.

Între cauzele acestei tendințe trei ies în evidență. În primul rând natalitatea, care scade nu numai în București, ci în toată țara. Apoi putem vorbi despre migrația bucureștenilor către statele vestice, unde găsesc locuri de muncă mai bine plătite. În al treilea rând și cea mai vizibilă este faptul că bucureștenii se mută la periferia orașului și în localitățile limitrofe. Milioane locuiesc în aceste zone și fac zilnic naveta spre centrul orașului la locul de muncă pentru a se întoarce seara înapoi.

Experții estimează însă că Bucureștiul își va păstra forța economică pe care o are, chiar dacă orașul se depopulează. Forța de muncă va locui în mare parte în suburbii sau localitățile ilfovene, dar va fi completată și de forță de muncă din țară sau chiar de peste hotare.

Această tendință vine la pachet cu câteva avantaje: Dacă Bucureștiul va pierde un sfert dintre locuitori în următorii 9 ani, aceasta înseamnă un oraș mai puțin poluat, cu mai puține ambuteiaje în trafic și cu un preț al apartamentelor și chiriilor mai mic.

The post Eurostat: Bucureștiul va pierde un sfert din locuitori până în 2030 appeared first on Valahia.News.