• • scăderea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 7,00 la sută pe an, începând cu data de 8 iulie 2024;
• scăderea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 8,00 la sută pe an, și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută pe an, de la 6,00 la sută pe an;
• menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit

Rata anuală a inflației și-a accelerat scăderea în primele două luni ale trimestrului II 2024, coborând la 5,12 la sută în luna mai, sub nivelul prognozat, de la 6,61 la sută în martie, în principal ca urmare a ieftinirii substanțiale a energiei, îndeosebi a gazelor naturale, sub influența modificărilor legislative aplicate începând cu luna aprilie, precum și pe fondul continuării descreșterii dinamicii prețurilor alimentelor.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să scadă gradual, în linie cu previziunile, reducându-se la 6,3 la sută în luna mai, de la 7,1 la sută în martie 2024. Decelerarea a avut ca determinanți și în acest interval efecte de bază dezinflaționiste și corecții ale cotațiilor mărfurilor agroalimentare. Influențe suplimentare au decurs din scăderea dinamicii prețurilor importurilor și din reintrarea pe un trend ușor descendent a așteptărilor inflaționiste pe termen scurt. În sens opus au acționat moderat noile majorări de costuri unitare cu forța de muncă consemnate în primele luni ale anului curent, transferate, cel puțin parțial, asupra prețurilor unor bunuri și servicii, inclusiv pe fondul unei cereri de consum robuste și în creștere puternică în aprilie.

Rata anuală a inflației calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC – indicator al inflației pentru statele membre UE) a scăzut la 5,8 la sută în luna mai 2024, de la 6,7 la sută în martie 2024. Totodată, rata medie anuală a inflației IPC și rata medie anuală a inflației calculată pe baza IAPC s‑au redus în luna mai la 7,6 la sută, de la 8,5 la sută, respectiv 8,3 la sută, în martie 2024.

Activitatea economică a crescut cu 0,4 la sută în trimestrul I 2024, mai puțin decât s-a anticipat, după comprimarea cu 0,6 la sută în trimestrul IV 2023, astfel încât excedentul de cerere agregată a continuat probabil să se restrângă în acest interval, contrar așteptărilor.

Totodată, față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a redus semnificativ în trimestrul I 2024, la 0,1 la sută, de la 3,0 la sută în precedentele trei luni. Descreșterea a fost determinată de această dată în principal de formarea brută de capital fix, a cărei dinamică anuală a înregistrat o scădere deosebit de amplă, de la nivelul de două cifre foarte ridicat atins în trimestrul IV 2023, în timp ce consumul gospodăriilor populației a continuat să-și accelereze creșterea în termeni anuali.

Evoluția exportului net și-a mărit influența contracționistă în trimestrul I 2024, pe fondul majorării ușoare a ecartului dintre variația pozitivă a volumului importurilor de bunuri și servicii și cea a volumului exporturilor, care a rămas în teritoriul negativ. Deficitul balanței comerciale și‑a menținut totuși constantă dinamică anuală, iar cel de cont curent și-a redus-o considerabil față de trimestrul precedent, dată fiind și accelerarea puternică a creșterii excedentului balanței veniturilor secundare în acest interval, în principal pe seama intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Cele mai recente date și analize indică o creștere semnificativă a economiei în termeni trimestriali în trimestrul II și vizibil mai solidă decât cea anticipată anterior, implicând o creștere notabilă a avansului PIB în raport cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, în luna aprilie 2024, dinamica anuală a vânzărilor cu amă­nuntul și cea a vânzărilor auto‑moto au consemnat salturi ample în raport cu mediile trimestrului I 2024, producția industrială s-a revigorat puternic, iar ritmul volumului lucrărilor de construcții a urcat din nou la un nivel de două cifre, după scăderea la o valoare negativă considerabilă pe ansamblul primelor trei luni ale anului. Variația anuală a importurilor de bunuri și servicii și-a mărit însă semnificativ ecartul pozitiv față de cea a exporturilor, în condițiile unei majorări relativ mai pronunțate a acesteia în aprilie. Drept urmare, deficitul comercial și-a accelerat puternic creșterea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent s-a dublat în raport cu perioada similară a anului precedent, inclusiv pe fondul deteriorării balanței veniturilor primare și a celei a veniturilor secundare.

Pe piața muncii, efectivul salariaților din economie și-a reluat creșterea lunară în aprilie, într-un ritm alert, iar rata șomajului BIM s-a mărit doar ușor în aprilie-mai, până la 5,4 la sută, rămânând sub nivelul mediu de 5,6 la sută înregistrat în ultimele două trimestre ale anului precedent. Dinamica anuală de două cifre a salariului brut nominal a continuat să se mărească pe ansamblul primelor trei luni ale anului și s-a menținut constantă în aprilie, iar cea a costului unitar cu forța de muncă din industrie a rămas la un nivel deosebit de înalt în trimestrul I 2024, pentru ca în aprilie să se reducă abrupt, dar în principal pe seama unui efect de calendar. Totodată, intențiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp și-au accentuat trendul ascendent pe ansamblul trimestrului II, chiar și în condițiile unei scăderi considerabile în iunie, iar deficitul de forță de muncă raportat de companii a consemnat o nouă creștere trimestrială, după cum arată cele mai recente sondaje de specialitate.

Principalele cotații ale pieței monetare interbancare și-au prelungit evoluția liniară în luna mai și au înregistrat ulterior mici scăderi. Randamentele pe termen lung ale titlurilor de stat au cunoscut o ajustare descendentă moderată la mijlocul trimestrului II, dar au urcat și au rămas apoi la nivelurile mai ridicate din luna aprilie, inclusiv în contextul fluctuației așteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, precum și al evenimentelor politice din Europa, de natură să antreneze schimbări ale sentimentului pieței financiare internaționale și ale percepției asupra riscului asociat regiunii. În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menținut în mai‑iunie pe palierul mai înalt pe care a revenit în a doua parte a lunii aprilie.

Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit la 5,8 la sută în aprilie, după scăderea la 4,7 la sută în martie, iar în luna mai a rămas relativ constantă, la 5,7 la sută, în condițiile în care componenta în lei a continuat să-și accelereze creșterea în acest interval, iar ritmul celei în valută a reintrat pe o traiectorie ușor ascendentă, dar fluctuantă. Pe acest fond, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat a scăzut la 68,8 la sută în mai, de la 68,9 la sută în martie 2024.

Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflației va continua să scadă în următoarele luni pe o traiectorie semnificativ mai joasă decât cea evidențiată în prognoza pe termen mediu din luna mai 2024, în principal sub influența efectelor de bază și a modificărilor legislative din domeniul energiei, precum și pe fondul decelerării creșterii prețurilor importurilor și al ajustării descendente graduale a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt.

Incertitudini și riscuri crescute decurg din conduita viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, execuția bugetară din primele cinci luni ale anului, dinamica salariilor din sectorul public și impactul integral al noii legi a pensiilor, iar, pe de altă parte, măsurile fiscal-bugetare ce ar putea fi implementate în perspectivă în vederea continuării consolidării bugetare, inclusiv în contextul procedurii de deficit excesiv și al condiționalităților atașate altor acorduri încheiate cu CE. O sursă de incertitudini și riscuri însemnate rămân, de asemenea, condițiile de pe piața muncii și dinamica salariilor din economie. Totodată, incertitudini semnificative sunt asociate impactului prezumat a fi exercitat asupra prețurilor gazelor naturale și energiei electrice de recentele modificări legislative, precum și evoluției cotației țițeiului.

Incertitudini și riscuri la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, continuă să genereze însă și războiul din Ucraina și conflictul din Orientul Mijlociu, precum și evoluțiile economice din Europa, îndeosebi din Germania. Totodată, absorbția fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiționată de îndeplinirea unor ținte și jaloane stricte. Ea este însă esențială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice, dar și pentru contrabalansarea, cel puțin parțială, a efectelor contracționiste ale conflictelor geopolitice.

Relevante sunt, de asemenea, perspectiva conduitei politicilor monetare ale BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune.

Având în vedere ultimele date disponibile și perspectivele ca rata anuală a inflației să scadă în continuare în lunile următoare, pe o traiectorie semnificativ mai scăzută decât se anticipa anterior, dar și în lumina incertitudinii încă ridicate, Consiliul de Administrație al BNR a decis în ședința de vineri. , 5 iulie 2024, pentru a reduce rata dobânzii de politică monetară la 6,75 la sută pe an de la 7,00 la sută pe an începând cu 8 iulie 2024. Mai mult, a decis să scadă rata dobânzii de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an de la 8,00 la sută pe an. iar rata facilității de depozit la 5,75 la sută pe an de la 6,00 la sută pe an. În plus, Consiliul de administrație al BNR a decis să mențină ratele existente ale rezervelor minime obligatorii pentru instituțiile de credit exprimate în lei și valută.

Deciziile CA al BNR vizează asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într‑o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile. Consiliul de administrație reiterează că, în contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potențialul de creștere pe termen lung sunt esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și întărirea capacității economiei românești de a face față unor evoluții adverse.

The post România: Banca Națională reduce rata de politică monetară la 6,75% appeared first on Valahia.News.

Intesa Sanpaolo Bank, filiala din România a Grupului Intesa Sanpaolo, a fost selectată de Primăria Municipiului București, în urma unei licitații pentru contractarea unui împrumut de 150 de milioane de lei, cu scopul finanțării mai multor investiții publice.

Susținem Primăria Capitalei în această inițiativă de creștere a calității transportului public și de reducere a impactului asupra mediului în București. Suntem convinși că acest proiect va aduce beneficii semnificative și va contribui la consolidarea infrastructurii locale și la creșterea a calității vieții pentru locuitorii Capitalei

Vlad Ponta, Deputy General Manager al Intesa Sanpaolo Bank Romania.

Împrumutul aparține categoriei de finanțare verde și va fi utilizat pentru cofinanțarea proiectului „Achiziționarea mijloacelor de transport mai puțin poluante necesare dintr-un loc public de transport public de călători din Municipiul București”, care face parte dintr-o serie de investitii vitale pentru oras, cu accent în special pe mobilitatea urbană și reducerea impactului asupra mediului..

Fondurile acordate vor fi utilizarea unei suprafețe de 100 de troleibuze autonome, un pas important spre modernizarea și crearea infrastructurii de transport public a orașului.

Improving public transport and reducing environmental impact

The post Intesa Sanpaolo Bank câștigă licitația pentru finanțarea proiectului de transport public verde din București appeared first on Valahia.News.

În inima României, în Munții Apuseni, se află Roșia Montană, sinonimă cu bogăția vastă neexploatată și controversele de mediu. Cunoscută pentru că adăpostește cele mai mari zăcăminte de aur din Europa, Roșia Montană a stârnit dezbateri, oportunități și dispute care depășesc cu mult limitele sale geografice.

Rosia Montana este acum subiectul unui proces civil intre România si Roșia Montană Gold Corporation.

Compania canadiană Gabriel Resources cere statului român despăgubiri de până la 6,6 miliarde USD (30 miliarde lei) pentru că și-ar fi blocat proiectul minier din Roșia Montana. Surse spun că Guvernul României se așteaptă să piardă procedurile și să plătească în jur de 2,2 miliarde USD către RMGC.

Procesul dintre statul român și Gabriel Resources s-a desfășurat la Curtea de Arbitraj a Centrului de Soluționare a Disputelor Investiționale (ICSID) din Washington și a început în 2015.

Rezervele de aur ale Roșiei Montane au fost o atracție pentru exploatatorii de aur de peste două milenii. Vechii romani au excavat zona pe scară largă, lăsând în urmă o rețea de tuneluri, vestigii istorice ale faptelor lor ingineresti timpurii. Cu toate acestea, progresele tehnologice ale erei moderne și creșterea prețurilor aurului au readus Roșia Montană în lumina reflectoarelor.

Potrivit estimărilor Gabriel Resources, compania minieră canadiană care a încercat să dezvolte proiectul Roșia Montană încă de la sfârșitul anilor 1990, situl deține aproximativ 314 tone de aur și 1.500 de tone de argint. Această vastă comoară, îngropată sub versanții împăduriți ai muntelui, este evaluată la zeci de miliarde de dolari, fluctuând odată cu prețurile volatile ale metalelor prețioase de pe piața globală.

Numai valoarea aurului se ridică astăzi la aproape 19 miliarde de euro, adăugând mai mult de un miliard de euro pentru argint, potrivit Defapt.ro.

Proiectul minier propus a fost însă unul plin de controverse. Ecologiștii, istoricii și o parte semnificativă a publicului românesc și-au exprimat îngrijorarea cu privire la potențialele daune ecologice și distrugerea ireversibilă a siturilor de patrimoniu cultural. Roșia Montană este bogată în aur și o comoară istorică, găzduind galerii miniere antice romane și artefacte care spun povestea istoriei mineritului Europei.

Dezbaterea despre Roșia Montană este un microcosmos al unei dileme globale mai semnificative: echilibrul dintre dezvoltarea economică și conservarea mediului. Susținătorii proiectului minier susțin că acesta ar putea aduce beneficii economice semnificative României, inclusiv crearea de locuri de muncă și venituri fiscale substanțiale. Criticii, totuși, avertizează asupra costurilor de mediu, inclusiv utilizarea cianurii în extracția aurului, care prezintă un risc sever pentru sursele de apă din regiune și pentru biodiversitate.

Guvernul României s-a aflat la o răscruce, oscilând între atracția câștigului economic și responsabilitatea de a-și proteja moștenirea istorică și de mediu. În ciuda bogăției potențiale de sub Roșia Montană, proiectul rămâne blocat, o dovadă a interacțiunii complexe a societății moderne de valori economice, de mediu și culturale.

Pe măsură ce dezbaterea continuă, Roșia Montană continuă să-și păstreze secretele. Această enigmă de aur ne provoacă să ne reconsiderăm valorile și moștenirea pe care dorim să o lăsăm generațiilor viitoare. Rămâne întrebarea: se poate găsi un compromis care să onoreze atât potențialul economic, cât și integritatea ecologică și culturală a Roșiei Montane? Numai timpul va spune, dar povestea Roșiei Montane servește ca o amintire emoționantă a dilemelor cu care se confruntă într-o eră a resurselor finite și a dorințelor infinite.

The post Cât aur este la Roșia Montană appeared first on Valahia.News.

Publicarea datelor detaliate pentru creșterea PIB-ului în trimestrul al treilea din 2023, alături de date pentru trimestrul al patrulea, indică o imagine de creștere constantă în România, în opinia experților. Pentru 2024, este probabil să vedem o reechilibrare a factorilor de creștere de la investiții către consum, deși investițiile ar trebui să se mențină în continuare la o creștere de aproape două cifre. Cu toate acestea, având în vedere că salariile publice se vor menține pe o creștere de două cifre, iar pensiile urmează să fie majorate cu 13,8% începând cu ianuarie 2024 și cu aproximativ 22,0% începând cu septembrie 2024, consumul privat este probabil să cunoască o îmbunătățire semnificativă. ING își menține estimarea de creștere a PIB-ului României pentru 2024 la 2,8%.

De asemenea, prognoza spune că această creștere ar putea complica procesul decizional al Băncii Naționale a României (BNR), întrucât cererea în creștere, coroborată cu o creștere generală a impozitării, ar putea încetini procesul dezinflaționist. Cu toate acestea, analiza ING vorbește despre limita inferioară a estimărilor inflației pentru 2024, deoarece experții văd că inflația din decembrie 2024 este de 4,7%, cu riscuri în scădere. De asemenea, ING își menține opinia de lungă durată conform căreia BNR va începe să scadă dobânda cheie în al doilea trimestru.

Reducerea decalajului bugetar continuă să fie principala bătaie de cap pentru guvernele României și nimic nu indică că acest lucru se va schimba în curând. Primele estimări arată că deficitul în 2023 a fost de aproximativ 5,7% din PIB, similar cu nivelul din 2022 și departe de ținta inițială de 4,4%. Mai mult, strategia fiscală 2024-2026 nu prevede un deficit bugetar apropiat de 3,0% din PIB, estimările oficiale pentru 2026 fiind acum de -4,2%. Datorită unui program de răscumpărare mai favorabil, finanțarea pentru 2024 trebuie să arate mai bine decât în 2023. ING spune că vede ținta de deficit de 5,0% din PIB pentru 2024 ca fiind ambițioasă, dar nu nerealistă. Cu toate acestea, negocierile cu Comisia Europeană privind ritmul reducerii deficitului ar putea aduce în continuare unele modificări la plan.

În România este așteptat un an super-electoral, cu alegeri europene, locale, generale și prezidențiale care urmează să aibă loc într-un interval de 6-7 luni. Scenariul de bază este că actuala mare coaliție socialist-liberală va continua să formeze guvernul după alegeri. Cu toate acestea, echilibrul de putere se va înclina probabil mai mult spre socialiști.

Evaluări (Baa3/BBB-/BBB-): panelul de experți ING continuă să nu vadă nicio schimbare în ratingul de rating al României pentru investiții în viitorul previzibil (aproximativ doi ani). Derapajele fiscale recente și majorările anunțate ale pensiilor ar putea înclina balanța riscurilor în jos. Totuși, este puțin probabil să schimbe jocul atâta timp cât relația României cu UE (și banii UE) rămâne solidă.

Îți recomandăm să citești și Previziuni economice pentru România 2024. 

The post Perspectiva ING pentru România în 2024: echilibru între alegeri și consolidare fiscală appeared first on Valahia.News.

Faza de pregătire va începe în noiembrie și va dura inițial doi ani. Aceasta va implica finalizarea regulamentului euro digital și selectarea furnizorilor care ar putea dezvolta o platformă și o infrastructură euro digitală.

Trebuie să ne pregătim moneda pentru viitor. Avem în vedere un euro digital ca o formă digitală de numerar care poate fi utilizată pentru toate plățile digitale, gratuit și care îndeplinește cele mai înalte standarde de confidențialitate. Ar coexista alături de numerarul fizic, întotdeauna disponibil, fără a lăsa pe nimeni în urmă.

Christine Lagarde, Președinte Banca Centrală Europeană

După cum a anunțat Banca Centrală Europeană, utilizatorii vor putea accesa serviciile digitale euro prin aplicația proprietară și interfața online a furnizorului lor de servicii de plată sau o aplicație digitală euro furnizată de Eurosistem. Persoanele care nu au acces la un cont bancar sau la dispozitive digitale ar putea plăti și cu euro digitali, de exemplu, folosind un card furnizat de un organism public, cum ar fi un oficiu poștal. Utilizatorii ar putea schimba euro digitali cu numerar sau invers la bancomate.

CBDC-urile (monedele digitale emise de băncile centrale) sunt foarte controversate, iar scepticii spun că nu vor face decât să înrobească și mai mult populația. Principala preocupare este că, odată controlate de organele bancare centrale, monedele digitale vor oferi autorităților toate instrumentele pentru a ști unde și cum vă cheltuiți banii și vă vor limita accesul la acele fonduri dacă autoritățile consideră că este necesar. Acesta este motivul pentru care un procent mare din populație folosește în continuare numerar și este decis să folosească numerar în tranzacțiile personale și de acum înainte.

Pe de altă parte, BCE încearcă să liniștească aceste îngrijorări spunând că euro digital va oferi utilizatorilor cel mai înalt nivel de confidențialitate.

Nu vom avea niciodată acces și nu vom stoca datele dumneavoastră personale, oferindu-vă cel mai înalt nivel de confidențialitate. Ar fi aproape ca și cum ați folosi numerar în ceea ce privește standardele de confidențialitate atunci când plătiți offline.

Banca Centrală Europeană despre confidențialitatea oferită de Euro digital

China, cea mai avansată țară în moneda digitală, a făcut un mare progres din acest punct de vedere când a lansat Yuanul digital în 2022, numit e-CNY. Tranzacțiile în această monedă digitală au ajuns la 300 de miliarde USD în echivalent, au anunțat recent autoritățile chineze, ceea ce este destul de impresionant.

The post Euro digital intră în faza de pregătire appeared first on Valahia.News.

Peste 80.000 de firme din România se aflau în dificultate, în diverse stadii de insolvenţă, radiere, suspendare a activităţii sau dizolvate, la sfârşitul lunii august, între principalele cauze ale numărului record înregistrat aflându-se slaba capitalizare a mediului de business şi evoluţia inflaţiei, arată o analiză a Sierra Quadrant.

Mai mult, din analiza Sierra Quadrant reiese că tot mai multe firme româneşti aleg să îşi restructureze afacerile în cadrul unor proiecte complexe de optimizare a fluxurilor logistice şi financiare, un semnal că mediul de afaceri se pregăteşte pentru o iarnă dificilă şi un an 2024 plin de incertitudine.

Conform specialiștilor citați, sunt tot mai multe firme care ezită să mai deschidă noi linii de business, să investească în dezvoltarea unor noi parteneriate, să ofere credit furnizor, în aşteptarea unor vremuri mai bune. Acest fenomen de dezintermediere s-a accentuat şi mai mult odată cu discuţiile despre fiscalitate, despre creşterea taxelor, care au venit să pună gaz pe focul temerilor investitorilor

Pentru 2024, în contextul schimbărilor fiscale şi a incertitudinii care tinde să se accentueze, analiştii de la Sierra Quadrant estimează că economia îşi va desfăşura activitatea cu frâna de mână trasă.

În anul viitor, oamenii de afaceri vor miza poate mai mult ca oricând pe securizarea liniilor de business, pe dezvoltarea unor parteneriate de afaceri cu firme solide, serioase, de încredere. În condiţiile în care blocajul financiar va continua să fie la cote ridicate, iar costurile de finanţare vor creşte, să dezvolţi afaceri predictibile, cu parteneri de încredere, va fi fundamental pentru evoluţia business-ului într-un an dificil, cu o inflaţie ridicată şi cu o lipsa acută de predictibilitate.

Ovidiu Neacșu., Sierra Quadrant

Cu o inflație vertiginoasă și cu socialiștii din guvern care ridică taxele în România, mediul economic nu este cel mai atractiv din regiune. Acest lucru îi face pe antreprenorii români să lupte să încerce să supraviețuiască vremurilor grele actuale și vremurilor mai dificile care urmează.

The post Două companii românești din trei au dificultăți financiare appeared first on Valahia.News.

Cu fiecare episod, serialul surprinde și progresul local prin cercetări aprofundate, jurnalism de calitate și imagini autentice care descriu o nouă față a României. Aceste povești de împuternicire demonstrează că comunitățile locale sunt o forță motrice atunci când soluțiile durabile și acțiunile cu impact ridicat sunt puse în valoare.

Tema centrală din primul episod o constituie orașele și comunitățile durabile, în timp ce următoarele cinci episoade din producție se concentrează pe alte subiecte în conformitate cu Obiectivele de dezvoltare durabilă (ODD) ale Națiunilor Unite, cum ar fi reducerea inegalităților sociale, producția și consumul responsabil, inovația în industrie. și infrastructură și apă curată.

Primul episod al serialului este format din două studii de caz: ne întâlnim mai întâi cu locuitorii din Târgu Lăpuș, primul oraș din România care a atins o rată de reciclare de 60%, depășind nu doar rata națională – municipală – de reciclare a deșeurilor de 13%, dar de asemenea media europeană de 49%. În continuare, prima comunitate cooperativă din România care a furnizat energie din surse 100% regenerabile, o moștenire adecvată pentru generațiile viitoare.

Pe lângă mini-serie, platforma „România se dezvăluie” oferă acces la conținut editorial original, oferind informații despre inițiative, proiecte sau practici cu impact, durabile, implementate în România.

Proiectul „România se Dezvăluie” este susținut de Veolia, lider mondial în furnizarea de servicii esențiale și un campion al transformării ecologice.

Prin această inițiativă, Veolia își menține angajamentul de a deveni un Campion al transformării ecologice, oferind acces la informații despre sustenabilitate și descoperind soluții durabile capabile să medieze impactul provocărilor de astăzi. În acest fel, contribuim la creșterea valorii educaționale în cadrul comunităților în care activăm. Romania Unfolds descopera solutii pentru actiuni care au un impact pozitiv decisiv asupra mediului. Totuși, de asemenea, o punte de legătură viitoare între comunități, mediul academic, industrie și autorități.

Mădălin Mihailovici, CEO al Veolia Romania

Până acum, „Romania Unfolds” a reunit 30 de experți în sustenabilitate, producție video și comunicare, care împărtășesc aceeași pasiune pentru a crea un viitor mai bun pentru România.

Următoarele cinci episoade vor pune în lumină diferite probleme de sustenabilitate din România, împuternicirea și educarea societății.

Echipa din spatele proiectului Romania Unfolds

• Veolia România: Ramona Dumitru – Director Comunicare și Afaceri Publice
• Porter Novelli România: Sorina Mihai – Managing Partner, Ana Bălan – Creative & Strategy Director, Tudor Năstase – Senior Art Director & Web Developer, Claudia Cojocariu – Senior Copywriter, Stefany Iova – Creative Planner, Firuța Flutur – Senior Media Relations Consultant.
• Consultant proiect: Corina Murafa – expert în politici durabile
• Studio producție Stay Sharp: Ovidiu Păun – Regizor, Iliana Dumitrache – Producător, Cosmin Dogaru – Director de producție, Roxana Cozma – Coordonator producție, Nicolae Anghel – Director cinematografie, Vlad Popescu – Asistent DOP, Diana Radulescu -Redactor, Alexandru Yeteo- Marian Iacoban – Sound Design, Mix & Master

The post „Romania Unfolds – România se Dezvăluie”: Prima mini-serie documentară românească despre sustenabilitatea locală appeared first on Valahia.News.

În ședința de astăzi, 8 noiembrie 2022, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,75 la sută pe an, de la 6,25 la sută pe an, începând cu data de 9 noiembrie 2022. Totodată, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,75 la sută pe an, de la 7,25 la sută pe an și creșterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,75 la sută pe an, de la 5,25 la sută, precum și păstrarea controlului ferm asupra lichidității de pe piața monetară. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.

Banca Națională a României comunicat de presă

Totodată, BNR a dorit să vorbească despre preocupările privind evoluția economiei.

Efectivul salariaților din economie și-a stopat creșterea în luna august, în condițiile reducerii numărului de angajați în sectorul privat, iar rata șomajului BIM s-a reamplificat marginal la finele trimestrului III, după scăderea ei până la 5,1 la sută în luna august. Totodată, deficitul de forță de muncă raportat de companii a stagnat în debutul trimestrului IV la nivelul diminuat atins în lunile precedente, iar intențiile de angajare pe orizontul apropiat de timp s-au redresat ușor, dar în contextul unor evoluții mixte la nivel sectorial, justificate probabil de costurile foarte ridicate cu energia, precum și de incertitudinile generate de războiul din Ucraina și de sancțiunile tot mai severe asociate.

Comunicatul BNR

Economia României se luptă să lupte cu inflația de două cifre, dar Banca Națională face ceea ce este necesar, în pași mici. Prin creșterea ratei dobânzii de politică monetară, BNR încearcă să încurajeze depozitele care vor descuraja și mai mult consumul intern și astfel, inflația ar putea fi încetinită.

The post BNR crește dobânda de politică monetară la 6,75% appeared first on Valahia.News.

Principalele predicții ale Standard&Poor”s pentru România

S&P se așteaptă ca creșterea reală a PIB-ului din România să se modereze la aproximativ 4% în perioada 2023-2025, comparativ cu 6% în 2021-2022. Aceasta este o consecință directă a pandemiei, dar agenția se așteaptă la intrări mari de fonduri UE care ar sprijini activitatea economică.

Stabilitatea aprovizionării cu energie a țării în criza energetică este de așteptat să fie susținută de o pondere substanțială a producției interne.

De asemenea, chiar dacă deficitele fiscale și de cont curent ale României vor rămâne ridicate în 2022, S&P se așteaptă ca acestea să scadă din 2023, datorită eforturilor de consolidare ale guvernului și a creșterii mai scăzute a cererii interne.

Perspectivă

S&P consideră că perspectiva stabilă echilibrează riscurile economice din conflictul Rusia-Ucraina – – în principal sub formă de inflație în creștere și evoluții economice mai adverse în principalii parteneri comerciali ai României – și deficitele mari duble ale țării față de amortizoarele oferite de încă- stoc modest de datorie externă și guvernamentală și transferurile UE primite. De asemenea, experții S&P anticipează că angajamentele din cadrul Facilității de redresare și reziliență (RRF) a UE vor continua să ancoreze angajamentul autorităților față de reformele politice și consolidarea fiscală.

Scenariul sumbru

Agenția ar putea să scadă ratingul de țară dacă:

• Eforturile guvernamentale de consolidare fiscală pe termen mediu se dovedesc insuficiente, nereușind să reducă deficitele sub 4% din PIB în mod sustenabil sau dacă costurile de finanțare ale guvernului cresc peste așteptările noastre; sau
• Finanțarea deficitelor gemene ale României urma să fie din ce în ce mai orientată către fluxuri externe generatoare de datorii, probabil din cauza intrărilor de fonduri UE mai mici decât se aștepta.

Scenariu optimist

În același timp, S&P ar putea ridica ratingurile dacă vede dovezi că România poate susține o creștere economică ridicată în timp ce deficitul de cont curent (CAD) și deficitul fiscal al guvernului se reduc, indicând consolidarea capacității productive a economiei.

Contextul conflictului Ruso-Ucrainean

Standard&Poor’s consideră că economia României a crescut substanţial în prima jumătate a anului 2022, în ciuda impactului indirect al războiului Rusia-Ucraina. Agenția se așteaptă la o creștere reală a PIB-ului în 2022 de aproximativ 6%, determinată în primul rând de consumul privat ridicat.

Între timp, prețurile globale ridicate ale mărfurilor au dus la creșterea inflației prețurilor de consum (IPC), care se așteaptă să se ridice la peste 13% în 2022 și aproape 9% în 2023, trăgând substanțial veniturile disponibile și, prin urmare, consumul. De asemenea, experții S&P consideră că economia României va fi afectată de o creștere mai scăzută a principalilor săi parteneri comerciali din UE și de scăderea încrederii întreprinderilor, ceea ce va trage asupra investițiilor din sectorul privat. În mod pozitiv, piața muncii a rezistat în primul rând, iar șomajul rămâne aproape de nivelurile pre-pandemie.

Criza din energie și economia României

Potrivit Standard&Poor’s, România este una dintre cele mai autosuficiente țări în producția de energie. Producția internă de gaze naturale ar putea acoperi până la 90% din consumul anual. Aceasta sugerează că România are o dependență relativ scăzută de energia rusă și, prin urmare, o poziție mai favorabilă în adaptarea la întreruperile aprovizionării cu energie europeană.

Aceiași experți spun că un factor critic care determină dezvoltarea economică pe termen mediu a României va fi capacitatea acesteia de a utiliza eficient finanțarea semnificativă a UE disponibilă în cadrul CFM și CRR al Comisiei Europene. Fondurile UE sunt încă disponibile în cadrul CFM 2014-2020, al CFM 2021-2027, iar RRF se ridică la 25%-30% din PIB. RRF include 14,2 miliarde EUR în granturi și 14,9 miliarde EUR în împrumuturi, aproximativ 10% din PIB-ul estimat pentru 2022, iar experții înțeleg că 10 miliarde EUR din fonduri UE ar putea fi primite pe tot parcursul anului 2022.

The post Standard&Poor’s confirmă ratingul „BBB-/A-3” pentru România, perspectivă stabilă appeared first on Valahia.News.

Europa de Est resimte efectele conflictului ucrainean pe măsură ce inflația și ratele mari ale dobânzilor au un impact puternic, iar economiile stagnează. Deși Polonia și România par să facă față, o recesiune a fost anunțată de experți care urmează.

După o creștere incredibilă la începutul anului, economiile Europei de Est dau deja semne de instabilitate din cauza războiului. Bloomberg relatează că printre puținele națiuni care și-au menținut creșterea sunt România și Polonia.

Analiștii Bloomberg prevăd o scădere abruptă pentru Ungaria, în timp ce economiile Poloniei și României se anticipează să încetinească în trimestrul următor.

Prognozele arată că zona se apropie treptat de recesiune, care poate apărea în a doua parte a anului 2022. Problemele majore cu care se confruntă Europa de Est sunt inflația, criza energetică exacerbată de aprovizionarea neregulată a Rusiei și seceta, care ar putea afecta agricultura regiunii.

Ungaria se confruntă cu cel mai rău scenariu, în care este imposibil să se evite o scădere trimestrială. Viktor Orban a pus în aplicare mai multe politici populiste pentru a câștiga alegerile din aprilie, care vor avea un impact în cele din urmă asupra economia națiunii. Republica Cehă a evitat în mod neașteptat o contracție trimestrială când a anunțat cifrele PIB la sfârșitul lunii iulie. PIB-ul Cehiei a crescut cu 0,2% față de trimestrul precedent și cu 3,6% în anul precedent.

Cu toate acestea, provocările pentru est-europenii au început să se înmulțească. Ratele dobânzilor au atins cel mai înalt punct de la criza financiară din 2008, iar prețurile la energie electrică au stabilit un nou record. Optimismul scade dramatic atunci când recesiunea pare să fie mai degrabă amânată decât prevenită.

The post Bloomberg: România, Ungaria, Polonia aproape de recesiune appeared first on Valahia.News.