Situația pe Dunăre

Dunărea s-a revărsat deja în Ungaria, ceea ce a dus la inundații grave în Budapesta și zonele învecinate. Primarul orașului, Gergely Karácsony, a avertizat că „cea mai mare inundație din ultimul deceniu” este iminentă, nivelul debitului apei fiind așteptat să ajungă la aproximativ 8700 metri cubi pe secundă pe 22 septembrie.

În pregătire, au fost instalate diguri temporare de-a lungul a aproape 1.200 de kilometri de râuri, iar mii de soldați și voluntari participă activ la eforturile de apărare împotriva inundațiilor.

Guvernul maghiar a ridicat nivelul de alertă la inundații la cel mai înalt grad, mobilizând personalul militar și serviciile de urgență pentru a sprijini măsurile de protecție. Străzile din apropierea Dunării au fost închise, iar locuitorii din zonele vulnerabile sunt evacuați ca măsură de precauție.

Impactul asupra României

Autoritățile române se pregătesc și pentru creșterea nivelului apei pe măsură ce valul de inundații se deplasează în aval. Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a declarat că debitul care intră în România la Baziaș ar putea atinge un vârf de aproximativ 9.200 până la 9.500 de metri cubi pe secundă până pe 28 sau 29 septembrie. Acesta este semnificativ mai mare decât mediile istorice și prezintă un risc sever pentru comunitățile de pe râu. Fluviul Dunărea traversează zece țări, România găzduind cea mai întinsă secțiune cu 1.075 de kilometri. Cele mai vulnerabile zone includ orașele din Delta Dunării, unde oficialii locali sunt deja familiarizați cu riscurile de inundații, dar rămân în alertă maximă din cauza gravității acestei situații.

Această inundație anticipată urmează unei serii de evenimente meteorologice extreme în Europa Centrală, exacerbate de schimbările climatice. Regiunea a cunoscut unele dintre cele mai grave inundații din ultimele decenii din cauza ploilor abundente asociate cu furtuna Boris, care a afectat mai multe țări, inclusiv Austria și Polonia. Rapoartele indică faptul că cel puțin 23 de persoane au murit în Europa Centrală din cauza incidentelor legate de inundații.

Din punct de vedere istoric, România s-a confruntat cu provocări severe legate de inundații. În 2006, inundațiile extreme au dus la pagube semnificative și pierderi de vieți omenești. Situația actuală ridică îngrijorări cu privire la posibilele breșe în diguri și strategiile inadecvate de gestionare a inundațiilor, care au fost criticate pentru ineficiența lor împotriva unor astfel de dezastre naturale.

În timp ce comunitățile se pregătesc pentru ceea ce ar putea fi unul dintre cele mai grave evenimente de inundații din istoria recentă, atât Ungaria, cât și România pun în aplicare măsuri de urgență pentru a atenua daunele și pentru a proteja rezidenții. Situația rămâne fluidă, deoarece autoritățile monitorizează nivelul apei și se pregătesc pentru eventuale evacuări. În condițiile în care schimbările climatice contribuie la evenimente meteorologice mai frecvente și mai intense, guvernele regionale trebuie să adopte strategii integrate de gestionare a inundațiilor, acordând prioritate refacerii zonelor inundabile naturale alături de soluțiile tradiționale de infrastructură.

The post Pericol de inundații în Delta Dunării appeared first on Valahia.News.

Ministerul Transporturilor din România, Sorin Grindeanu, a anunțat acest lucru joi, 23 februarie, pe contul său de Facebook.

Noi suntem pregătiți! Trei nave ale AFDJ Galați- dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile- așteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe.

Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu

Contextul acestui anunț este complicat din punct de vedere diplomatic. Ucraina a anunțat că a atins o adâncime de aproape 7 metri pe Bîstroe după lucrări de dragare, ceea ce contravine acordurilor internaționale și relațiilor bilaterale dintre România și Ucraina. De asemenea, după cum spun experții, acest lucru pune în pericol însăși existența Deltei Dunării.

În fața acuzațiilor, Ucraina a ripostat și a spus că România a intrat în retorica rusă, care a alimentat propaganda Kremlinului. Mai mult decât atât, Klaus Iohannis, Președintele României, le-a cerut politicienilor români să tacă pe această temă, întrucât, în opinia sa, Ucraina are nevoie de ajutor, nu să fie certată.

Din păcate pentru Johannis, influența sa în țară se estompează pe măsură ce al doilea său mandat se încheie în 2024. Întrebarea rămâne: va lăsa Ucraina navele românești să măsoare adâncimea Canalului Bîstroe, sau vor invoca condițiile de război și vor interzice intrarea?

The post România pregătește nave pentru a măsura adâncimea canalului Bîstroe appeared first on Valahia.News.

Reamintim cititorilor noștri că Ucraina a început lucrăr de dragare pe canalul Bîstroe încă din decembrie sau ianuarie, conform dovezilor oferite de presa din România. În februarie, ministrul român al Transporturilor a dezvăluit public această situație și a cerut tuturor autorităților române competente, inclusiv Ministerului Afacerilor Externe, să ia măsuri.

Legile naționale și internaționale interzic ca partea ucraineană să lucreze pe acel canal, deoarece pune în pericol întregul ecosistem al Deltei Dunării. Dovezile arată că Ucraina dorește să facă acest canal navigabil în scopuri pur economice.

Replica Ucrainei în problema Canalului Bîstroe: NU ALIMENTAȚI PROPAGANDA RUSĂ!

Ucraina spune că România alimentează propaganda rusă atunci când ridică problema Canalului Bystroye către autoritățile europene. Într-un comunicat public al Ambasadei Ucrainei la București, aceștia acuză România și spun că lucrările la canal sunt doar pentru „întreținerea lui”.

Pe fondul informațiilor vehiculate în mass-media din România cu privire la executarea de către partea ucraineană a lucrărilor de dragare operaționale pe Dunăre, considerăm necesar de a face următoarele precizări: Toate lucrările de dragare pe Dunăre, desfășurate în prezent de către partea ucraineană, care sunt executate exclusiv în cadrul frontierei de stat a Ucrainei, sunt de natură operațională curentă și vizează exclusiv întreținerea căii navigabile, adică asigurarea siguranței navigației prin menținerea caracteristicilor tehnice actuale, precum și eliminarea consecințelor de colmatare naturală. Lucrările operaționale de dragare pe șenalul maritim navigabil, ca urmare a colmatării naturale semnificative, se execută în mod permanent de mai mulți ani în zonele specificate și convenite, în conformitate cu normele legislației ucrainene, acordurile și convențiile internaționale. În august 2022, partea ucraineană a informat Administrația Fluvială a Dunării de Jos cu privire la lucrările planificate. În cazul în care partea ucraineană va planifica implementarea proiectelor majore diferite de cele operaționale curente, partea română va fi informată în prealabil și va avea loc convenirea acestora în conformitate cu legislația în vigoare, acordurile și convențiile internaționale. În condițiile războiului brutal în desfășurare a rusiei împotriva Ucrainei exprimăm recunoștința României pentru solidaritatea fermă cu poporul ucrainean si îndemnăm la avansarea responsabilă de informații publice pentru a nu prejudicia relațiilor bilaterale și pentru a nu alimenta propaganda rusă.

Ambasada Ucrainei la București acuzând România că alimentează propaganda rusă în problema Canalului Bîstroe

Câteva idei reies din acest exemplu de ”diplomație ucraineană”:

• Nu sunt lucrări de dragare, sunt de întreținere. Totuși, ca prin minune, Canalul Bîstroe a devenit navigabil
• România nu trebuie să aducă atingere relațiilor bilaterale cu Ucraina discutând problema public
• România alimentează propaganda rusă când ridică problema Canalului Bîstroe la nivel european

În afară de acestea, mai reiese o idee: partea ucraineană spune că, orice ar fi, vor face oricum ce vor, inclusiv proiecte semnificative pe Canalul Bîstroe. Au inclus această amenințare în răspunsul lor. În acest caz, spun ei, vor avea grijă să informeze în prealabil partea română. Dacă aceasta este diplomație, înseamnă că nu înțelegem pe deplin sensul real al acestui cuvânt.

Din păcate pentru România, aceasta este logica de război pe care ucrainenii o folosesc în prezent în relațiile bilaterale. Tot ce se spune împotriva lor alimentează propaganda rusă. Mai mult, au dreptul de a face tot ce vor, pentru că ei doar își apără țara. Și dacă în apărarea țării și economiei lor trebuie să distrugă Canalul Sulina, Delta Dunării sau toate țările vecine târându-le în război, nu e vina lor, ci rușii pentru că au atacat primii.

Canalul Bîstroe este o cauză pierdută pentru România, dacă judecăm șansele României după modul în care acționează Ministerul Afacerilor Externe pentru a rezolva această problemă. În plus, ce instituții europene sau internaționale sunt preocupate de acest lucru, atunci când preocuparea lor principală în aceste zile este cum să trimită mai repede arme în Ucraina?

Lucrările de dragare de la Canalul Bîstroe vor face Canalul Sulina să nu fie navigabil. De asemenea, vor pune în pericol sute de specii de faună sălbatică din Delta Dunării, vor distruge economia locală și vor crea încă o catastrofă ecologică regională. Totuși, cui îi pasă? Nimeni nu ar trebui să vorbească despre asta, altfel va fi etichetat drept propagandist rus de către „diplomația ucraineană”

The post Ucraina acuză România că alimentează propaganda rusă în problema Canalului Bîstroe appeared first on Valahia.News.

Canalul Bîstroe nu trebuie folosit pentru transport, dar Ucraina nu este la prima încercare de a face din el un canal navigabil. Deși se află pe teritoriul ucrainean, canalul Bîstroe pune în pericol întregul ecosistem al Deltei Dunării dacă este dragat. Delta Dunării găzduiește peste 320 de specii de păsări și mamifere, pe cea mai mare parte a suprafeței sale, pe teritoriul României. Mai exact, 3.446 km² din Delta Dunării se află în România și acest terioriu nou crește în fiecare an odată cu aluviunile pe care le aduce Dunărea.

Acesta este contextul acuzațiilor din partea autorităților române, care au spus presei că informații recente arată că partea ucraineană a început dragarea Canalului Bîstroe.

Sunt semnale că, în acest moment, sunt lucrări de dragare la Bîstroe, iar Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Mediului trebuie să vină cu o declarație fermă și să raporteze evoluțiile.

Ministrul Sorin Grindeanu în urma începerii lucrărilor de dragare ale Canalului Bîstroe de către partea ucraineană

Diplomația pare să nu funcționeze însă în acest caz. Ministerul de Externe al României nu a oferit nicio reacție la acuzațiile oficialului guvernamental. Pe de altă parte, războiul cu Rusia este pretextul perfect pentru ucraineni pentru a justifica orice acțiune și pentru a începe dragarea Canalului Bîstroe, probabil pentru a ajuta economia lor paralizată în urma conflictului.

Conflicte latente între România și Ucraina

Acesta nu este singurul conflict latent între România și Ucraina. Deși România a ajutat și ajută Ucraina în războiul cu Rusia, au existat o serie de conflicte latente între cele două părți, chiar înainte de începerea războiului. Una dintre ele era pentru Insula Șerpilor, sau mai bine spus, pentru platoul continental al Insulei Șerpilor. Resursele naturale semnificative au făcut ca acest lucru să fie subiect de dispută și soluție la Haga, la Curtea Internațională de Justiție. Insula Șerpilor a rămas ucraineană, dar România are urmare a deciziei în instanță aproape 80% din platoul său continental.

Un alt conflict este dreptul minorităţilor române care trăiesc în sudul Ucrainei. Un fost teritoriu românesc confiscat de Uniunea Sovietică, Bucovina de Nord și Regiunea Herța găzduiește o minoritate română ale cărei drepturi sunt încălcate sistematic. Protestul diplomatic al autorităților române împotriva legii minorităților din Ucraina nu a avut succes, iar Zelensky este mai preocupat de mersul războiului decât de minoritatea română din Ucraina.

Al treilea și cel mai recent conflict este urmare a exporturilor de cereale ucrainene ieftine și neconforme. Solidaritatea cu poporul ucrainean i-a lovit grav pe agricultorii români și polonezi, deoarece cerealele ucrainene costă cu 20% mai puțin decât cele poloneze, de exemplu. Problema nu este doar costul, ci și faptul că producătorii ucraineni nu respectă legile europene. Erbicidele, insecticidele și alte substanțe chimice detectate în cerealele ucrainene ar putea amenința consumatorii europeni, dar solidaritatea cu poporul ucrainean pare să justifice orice în aceste zile.

În acest caz se așteaptă o reacție din partea Ministerului de Externe al României, însă această instituție este renumită mai ales pentru reacțiile foarte târzii și rezultatele slabe în negoierile internaționale. Ultimul eșec al acestora este eșecul aderarării la Schengen, iar România se va afla mulți ani în afara spațiului economic liber. Din acest motiv, sunt șanse ca diplomația română să facă foarte puțin sau chiar nimic și în acest caz în acest caz de teamă că ar putea supăra Comisia Europeană sau forțele aliate care sprijină Ucraina.

Un lucru este sigur, așa cum am menționat într-o postare anterioară: Zelensky a început să-și piardă popularitatea în România, deși românii susțin în continuare Ucraina în conflictul acesteia cu armata rusă. Drepturile minorităților române din Ucraina, dragarea Canalului Bîstroe, încercările oficialităților ucrainene de a implica România în război, problemele cerealelor și toate aceste conflicte latente erodează încrederea poporului român în bunele intenții ale ucrainenilor în raport cu România.

The post Scandalul Canalului Bîstroe se aprinde: România acuză Ucraina de distrugerea Deltei Dunării în scop economic appeared first on Valahia.News.